Infectiile intraspitalicesti (sau infectiile nosocomiale) sunt intalnite in toate tarile din lume, asa cum au recunoscut pe de o parte specialistii, pe de alta parte autoritatile responsabile de buna functioanare a sistemul sanitar. in Romania insa, raportarea facuta de unitatile sanitare in privinta infectiilor nosocomiale se situeaza mult sub media Uniunii Europene, in contrast puternic cu realitatea din spitalele romanesti.

„in Romania nivelul de raportare al acestor infectii este de cel putin de 10-20 de ori mai mic decat in Uniunea Europeana, ceea ce nu pare credibil”, asa cum declara pentru www.sanatateatv.ro prof. univ. dr. Alexandru Rafila, Presedintele Societatii Romane de Microbiologie.

Spalatul pe maini si curatenia, solutii simple de prevenire a infectiilor intraspitalicesti

Existenta infectiilor nosocomiale reprezinta o realitate care nu poate fi eliminata, dar in mod cert numarul pacientilor infectati poate fi diminuat.

„Infectiile intraspitalicesti nu pot fi eliminate complet, insa in mod cert exista metode de interventie pentru a limita numarul si severitatea acestora. Iar acest lucru se bazeaza pe doi piloni foarte importanti. Unul este utilizarea judicioasa a antibioticelor in spital si al doilea este reducerea posibilitatilor de trecere a unei bacterii de la un pacient la altul”, a declarat conf. univ. dr. Gabriel Popescu, medic primar Institutul National de Boli Infectioase „Prof. dr. Matei Bals”.

Prin urmare, potrivit conf. univ. dr. Gabriel Popescu, numarul infectiilor nosocomiale poate fi limitat introducand in fiecare spital un program de buna practica a prescrierii si administrarii de antibiotice bazat pe aplicarea ghidurilor si recomandarilor de terapie si profilaxie antibiotica, dar si prin prezenta infectionistilor in unitatile sanitare si existenta unui laborator de bacteriologie de buna calitate.

Totodata, in ceea ce priveste transmiterea de bacterii in spital de la un pacient la altul, importante sunt igiena mainilor, spalatul pe mani fiind o preconditie pentru evitarea infectiilor intraspitalicesti,, dezinfectia echipamentelor, identificarea pacientilor care sunt colonizati sau infectati cu germeni multirezistenti si izolarea lor in saloane, unde sa fie ingrijiti de personal care sa se ocupe doar de acestia, ne-a mai declarat conf. univ. dr. Gabriel Popescu.

In general, „curatenia elimina 90% dintre micro-organisme. Restul, pana la 100% sau aproape de 100%, eliminam prin dezinfectie, prin sterilizare, prin alte metode specifice pe care le adoptam”, a punctat prof. univ. dr. Alexandru Rafila, subliniind necesitatea unei educatii in ceea ce priveste utilizarea echipamentului de protectie, utilizarea manusilor de unica folosinta.

Potrivit conf. univ. dr. Gabriel Popescu, in spitalele in care exista germeni cu rezistenta ridicata la antibiotice, situatie descrisa in Romania in unele spitale pentru care exista date, cele mai eficiente sunt depistarea activa a pacientilor care sunt colonizati sau infectati cu acesti germeni, gruparea lor in aceleasi saloane sau, ideal, izolarea in camere de un singur pat, unde sa fie ingrijiti de personal medical si auxiliar care nu mai ingrijeste si alti pacienti.

„Spalatul pe maini riguros, utilizarea de antiseptice pentru maini in mod curent, este una dintre procedurile care limiteaza raspandirea acestor infectii si le limiteaza semnificativ. Dincolo de lucrurile pe care reclamam ca le avem sau nu le avem din punct de vedere al investitiei, cred ca trebuie putina reflectie si in ceea ce priveste comportamentul, atat al personalului medical, cat si al celui nemedical care intra intr-o unitate sanitara”, a mai declarat prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

Directii de urmat in preventia infectiilor intraspitalicesti

Potrivit specialistilor, in privinta infectiilor nosocomiale sunt doua tipuri de politici de urmat. Pe de o parte este politica prin care se reduce posibilitatea continuarii contaminarii pacientului cu flora rezidenta in spital, prin spitalizare in saloane individuale cu aer controlat si in care accesul este foarte mult limitat si posibilitatea de a coloniza si ulterior a infecta pacientul este foarte redusa. Aceste saloane sunt insa inexistente in Romania.

Cea de-a doua politica care trebuie luata in considerare este cea legata de calitatea diagnosticului microbiologic, adica identificarea cat mai rapida a germenului responsabil de infectii si activitatea interdisciplinara. Biologul care pune diagnosticul trebuie sa lucreze impreuna cu medicul de la terapie intensiva, care trateaza pacientul, si alaturi de ei un specialist in boli infectioase, este de parere prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

„in ceea ce priveste atitudinile ce trebuie luate in privinta infectiilor intraspitalicesti, acestea stau in masuri generale: curatenie, dezinfectie, sterilizare corecta, proceduri de comportament care sa limiteze raspandirea germenilor in spital, ma refer la circulatia personalului, utilizarea echipamentului de protectie, utilizarea antisepticelor, utilizarea manusilor de unica folosinta, pe de o parte. Pe de alta parte, antibioterapia administrata corect, dupa ghiduri, dupa protocoale, la infectiile generale, sau adaptata in cazul infectiilor grave cu germeni multirezistenti pacientului, ca rezultat a unei coordonari interdisciplinare intre microbiolog, chirurg, infectionist si bineinteles medicul curant al pacientului, se impun ca fiind extrem de importante”, a concluzionat prof. univ. dr. Alexandru Rafila, Presedintele Societatii Romane de Microbiologie.

*Material realizat cu sprijinul prof. univ. dr. Alexandru Rafila si conf. univ. dr. Gabriel Popescu