Proiect 2035-Prima Generație Fără Tutun a României: Consumul de tutun înseamnă, anual, peste 36.600 de decese

0
97

Ziua Mondială fără Tutun este marcată pe 31 mai a fiecărui an de Organizația Mondială a Sănătății, alături de partenerii săi la nivel global. Anul acesta tema acestui eveniment global se concentrează pe renunțarea la fumat și prevenirea efectelor utilizării produselor cu tutun și a nicotinei.

COVID-19 a afectat în mod disproporționat persoanele care suferă deja de efectele devastatoare ale fumatului. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, fumătorii prezintă un risc crescut de boală severă din cauza COVID-19. Fumatul slăbește sistemul imunitar, crește riscul de infecții respiratorii și este o cauză majoră a multor afecțiuni de sănătate care cresc considerabil riscul de complicații severe ale COVID-19, cum ar fi bolile cardiace, BPOC și diabetul.

Există, de asemenea, dovezi concludente că utilizarea țigării electronice poate dăuna sănătății pulmonare.

”Renunțarea la fumatul de orice tip îmbunătățește starea de sănătate și reduce costurile de îngrijire a sănătății pentru acești pacienți. Nu a existat niciodată un moment mai bun pentru a renunțarea la fumat decât în timpul pandemiei COVID-19. COVID-19 a însemnat peste 26.000 de decese in România într-un singur an. Consumul de tutun înseamnă, în fiecare an, peste 36.600 de decese. Acestea sunt cifre care arată atât rolul covârşitor pe care îl are tutunul în producerea şi perpetuarea bolilor cronice în România, cât și, în egală măsură, nevoia de politici ferme, consecvente și coerente de reducere a acestui impact devastator. În septembrie 2016, societatea civilă, medicală și academică a României a adus în atenția factorilor de decizie, în prezența și cu susținerea Președintelui României, domnul Klaus Werner Iohannis, prima strategie națională integrată de reducere a consumului de tutun, 2035 – Prima generație fără tutun din România. Inițiativa este susținută în prezent de peste 350 de organizații neguvernamentale. 2035 – Prima strategie de generare fără tutun a fost dezvoltată la lansarea inițiativei, în conformitate cu principiile și obiectivele Strategiei naționale de sănătate 2014-2020, Planului multianual de promovare integrată a sănătății și educație pentru sănătate și în deplină coerență cu recomandările organizații și documente internaționale la care România este membru semnatar (Organizația Mondială a Sănătății, Convenția-cadru privind controlul tutunului, OMS Strategia europeană pentru sănătatea copilului și adolescentului 2015-2020, Convenția ONU privind drepturile copilului)”, se arată într-un comunicat de presă emis cu prilejul lansării Pactului pentru Prevenție în Sănătatea Publică – prima propunere de abordare strategică a factorilor de risc pentru bolile netransmisibile – tutun, alcool, nutriție, activitate fizică.

Obiectivul principal al strategiei este reducerea consumului de tutun la minimum, adică 5% din populația cu vârste cuprinse între 13-15 ani, prag considerat de OMS echivalent cu sfârșitul jocului devastator cu tutun într-un interval de timp rezonabil. Se are în vedere pentru România ca generația născută în 2017 să devină în 2035 prima generație liberă de această dependență cu efecte devastatoare.

Potrivit inițiatorilor proiectului, succesul strategiei propuse depinde de implicarea societății în ansamblu: autoritățile guvernamentale centrale și locale, autoritățile legislative, autoritățile profesionale din domeniul sănătății și educației, reprezentanții sectoarelor societății civile și cetățenii înșiși trebuie să se implice pentru a transforma tutunul într-un produs al trecutului care produce doar suferință și moarte prematură.

”Includerea obiectivelor clare legate de reducerea consumului de tutun în programul guvernamental actual, alături de reducerea impactului celorlalți factori de risc majori(alcool, alimentație deficitară, activitate fizică) reprezintă un semnificativ pas înainte pentru viitoarea strategie națională de sănătate publică. Considerăm că este vital ca România și cetățenii ei, dar mai ales generațiile viitoare, să poată beneficia direct o schimbare de paradigmă a prevenției în sănătatea publică, printr-o abordare sustenabilă și bazată pe dovezi științifice ale factorilor de risc pentru bolile netransmisibile. De aceea, asumarea la cel mai înalt nivel decizional a acestei noi abordări a prevenției factorilor de risc, alături de propuneri concrete de viziune, strategii și acțiuni, pot duce la o altă stare de sănătate pentru generațiile viitoare ale României și la reducerea poverii pe care bolile cronice o au pe sistemul de sănătate. 31 Mai-Ziua Mondială de luptă cu consumul de tutun este o dată de referință anuală, tema ei din anul 2021 fiind să informeze publicul cu privire la pericolele consumului de tutun, practicile comerciale ale companiilor de tutun, acțiunile OMS pentru a combate epidemia de tutun și cu privire la ce pot face oamenii din întreaga lume pentru a-și revendica dreptul la sănătate și viață sănătoasă și pentru a proteja generațiile viitoare. Societatea civilă din România reunită sub platforma Inițiativei 2035 Fără Tutun dorește să propună un consens public și politic larg asupra acestei teme vitale pentru sănătatea României va permite crearea unui exemplu de bune practici de abordare la nivel european și va asigura un loc binemeritat pentru România în grupul țărilor preocupate de starea de sănătate a generațiilor viitoare. “Pactul pentru Prevenție în Sănătatea Publică” poate fi un moment de cotitură pentru România viitorului, la care putem să contribuim cu toții, societate civilă, autorități guvernamentale, factori decizionali”, se mai arată în comunicat.

Consumul de tutun este recunoscut pe plan mondial a fi cea mai importantă cauză evitabilă a bolilor cronice astfel încât reducerea lui se asociază cu cea mai semnificativă îmbunătăţire a indicatorilor care reflectă calitatea vieţii. Scăderea prevalenţei bolilor cardiovasculare şi a cancerelor se observă în ţările care au aplicat consecvent măsuri comprehensive de control al tutunului, fapt ce s-a asociat şi cu creşterea duratei de viaţă sănătoasă.

În România, fumatul este un factor de risc major pentru bolile cronice, contribuind semnificativ la creşterea numărului de ani sănătoşi pierduţi datorită dizabilităţii şi decesului prematur. De aceea se consideră că fumatul este una din cauzele principale ale poverii pentru societate şi individ, legată de starea de sănătate, potrivit sursei citate.

Bolile cronice provocate de fumat nu apar imediat, ci după 15 – 20 de ani de consum.  Efectele reducerii lui se văd pe termen scurt şi mediu, în special asupra bolilor cardiovasculare, şi pe termen mediu şi lung, în ceea ce priveşte cancerele şi bolile respiratorii cronice. De aceea, eforturile societăţii trebuie să aibă în vedere atât încurajarea opririi consumului de tutun cât şi prevenţia debutului, debut care are loc cel mai frecvent în timpul adolescenţei, până la vârsta de 18 ani.

De asemenea, studiile arată că aproape jumătate de milion de copii români cu vârsta între 10 şi 18 ani (477.050), reprezentând aproximativ un sfert din totalul copiilor din această categorie de vârstă,  au încercat cel puţin o dată în viaţă să fumeze. Aceleași studii arată că 14,6% dintre copiii şcolarizaţi cu vârsta între 13 şi 15 ani fumează actual tutun (adică au afirmat că au fumat în ultimele 30 de zile), ceea ce înseamnă că aproximativ 90.000 de copii (90.699) din această categorie de vârstă au şanse mari de a deveni în curând fumători zilnici. De altfel, 30.690 copii cu vârsta de 15 ani, reprezentând 14% din totalul acestei categorii de vârstă, fumează deja zilnic, iar o treime (33%) dintre fumătorii adulți români afirmă că au început să consume constant tutun înaintea vârstei de 18 ani, iar mai mult de jumătate (56%) între 18 şi 25 de ani.

 

 

Articolul precedentCea mai mare tranșă de vaccin produs de Pfizer/ BioNTech sosesc luni în țară
Articolul următorMaratonul Vaccinării București, Ediția a 2-a: 23.291 de persoane vaccinate anti-COVID-19, în total