Prioritatile Organizatiei Mondiale a Sanatatii pentru anul 2020

0
66

in pragul noului deceniu, Organizatia Mondiala a Sanatatii a elaborat o lista a provocarilor mondiale in domeniul sanatatii. Toate provocarile identificate de expertii Organizatiei Mondiale a Sanatatii necesita un raspuns nu doar din partea sistemului sanitar. Se apropie anul 2030, deadline-ul pentru Pactul Dezvoltarii Durabile, iar Organizatia Natiunilor Unite considera urmatorii zece ani drept ”deceniul actiunii”.

”Nu ne putem permite sa platim pretul inactiunii. Guvernele, comunitatile si agentiile internationale trebuie sa lucreze impreuna pentru a atinge aceste teluri. Nu exista scurtaturi catre o lume mai sanatoasa”, a transmis dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general OMS.

 

Ad in title

Prioritatile majore identificate de OMS

 

Iata care sunt prioritatile majore identificate de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii:

Introducerea sistemului de sanatate in dezbaterile pentru clima

Criza climatica este o criza a sanatatii, iar poluarea ucide sapte milioane de oameni in fiecare an. Aceleasi emisii care duc la incalzirea globala sunt responsabile de mai mult de un sfert din decesele cauzate de afectiuni cardiace, pulmonare sau respiratorii.

Asigurarea ingrijirilor medicale in cazul conflictelor si al crizelor

in 2019, cele mai multe interventii ale OMS au avut loc in tari care se confrunta cu razboaie sau conflicte. Anul a fost marcat de atacuri asupra infrastructurii sanitare si angajatilor din sanatate si s-au inregistrat 978 de atacuri asupra unor unitati sanitare din 11 tari, soldate cu 193 de victime. Mai mult, milioane de oameni isi parasesc casele, din cauza conflictelor, si raman fara acces la asistenta sanitara, uneori ani de zile.

Un sistem de sanatate mai echitabil

Discrepante socio-economice in crestere duc si la discrepante in sanatatea oamenilor. Nu exista doar o diferenta de 18 ani intre speranta de viata din diferite tari, ci si o diferenta majora in interiorul tarilor si chiar si in interiorul oraselor. Iar inmultirea cazurilor de boli netransmisile, cum ar fi cancerul, diabetul sau infectiile respiratorii cronice afecteaza in mod disproportionat tarile cu venituri mici si medii si pot seca rapid veniturile caminelor sarace.

Extinderea accesului la medicamente

O treime din populatia lumii nu are acces la medicamente, vaccinuri sau intrumente de diagnosticare. Accesul redus la produse sanitare de calitate ameninta sanatatea si vietilor, iar asta pune in pericol pacientii si pot duce la rezistenta la antibiotice.

Limitarea bolilor infectioase

Bolile infectioase, precum HIV, tuberculoza, hepatita virala, malaria, bolile tropicale si infectiile cu transmitere sexuala vor ucide in 2020 patru milioane de oameni, cei mai multi dintre ei saraci, potrivit estimarilor. in acelasi timp, continua sa ucida boli care pot fi prevenite prin vaccin – rujeola a luat 140.000 de vieti in 2019, cei mai multi copii. Desi poliomelita a fost in pragul eradicarii, in 2019 s-au inregistrat cele mai multe cazuri din ultimii cinci ani – 156.

Pregatirea pentru epidemii

An de an, omenirea cheltuie mai mult pentru a raspunde epidemiilor, dezastrelor naturale si urgentelor de sanatate decat pentru prevenirea lor. Este inevitabila o pandemie – cel mai probabil avand la baza o tulpina de gripa – la care cei mai multi dintre oameni nu au imunitate. Nu se pune problema daca, ci cand va lovi si va lovi cu putere, punand in pericol milioane de vieti. Iar pe masura ce tantarii se muta in noi arealuri, din cauza schimbarilor climatice, se raspandesc si boli precum febra dengue, malaria sau Zika.

Protejarea oamenilor de produsele periculoase

Lipsa hranei, mancarea nesigura si dietele nesanatoase sunt responsabile de aproape o treime din bolile din lume. Milioane de oameni continua sa fie afectati de lipsa alimentelor, in timp de altii consuma produse cu un continut ridicat de zahar, grasimi saturate si trans sau sare. Obezitatea si bolile de nutritie sunt in crestere. Desi in scadere in cateva tari, in majoritatea consumul de tutun este in crestere si sunt dovezi ca tigarile electronice sunt periculoase pentru sanatate.

Investitii in cei care apara sanatatea

Subfinantarea cronica in educatia si activitatea profesionistilor din sanatate, alaturi de esecul in a asigura salarii decente, a dus la o criza a personalului medical in intreaga lume. Va fi nevoie de 18 milioane de noi angajati in sanatate pana in 2030, in special in tarile cu venituri mici si medii, inclusiv noua milioane de asistente medicale si moase.

Siguranta adolescentilor

Mai mult de un milion de adolescenti cu varste intre 10 si 19 ani mor in fiecare an. Principalele cause sunt accidentele auto, HIV, sinuciderile, infectiile respiratorii si violenta. Consumul de alcool, tutun si droguri, sexul neprotejat si expunerea la abuzuri cresc riscurile de deces.

Castigarea increderii opiniei publice

increderea determina pacientii sa urmeze recomandarile medicilor, fie ca este vorba despre vaccinuri, medicamentatie sau folosirea de prezervative. Sanatatea publica este comporomisa de diseminarea informatiilor false in social media, precum si de o erodare a increderii in institutiile publice. Iar miscarea antivaccinista a fost un factor semnificativ in raspandirea bolilor prevenibile.

Valorificarea noilor tehnologii

Noile tehnologii revolutioneaza capacitatea noastra de a preveni, a diagnostica si a trata multe boli. Editarea genomului, biologia sintetica si tehnologiile digitale precum inteligenta artificiala pot rezolva multe probleme, dar ridica si noi provocari, privind monitorizarea si legiferarea lor. Fara o intelegere profunda a implicatiilor sociale si etice, aceste noi tehnologii, care includ si capacitatea de a crea noi organisme, le-ar putea face rau oamenilor pe care ar trebui sa ii ajute.

Protejarea celor care ne protejeaza

Rezistenta la antimicrobiene ameninta sa trimita medicina moderna cu decenii in urma, in era de dinainte de antibiotice, cand si o operatie de rutina era periculoasa. Cresterea incidentei rezistentei la antibiotice vine dintr-o multitudine de factori, inclusiv din nereglementarea prescrierii antibioticelor, a lipsei accesului la medicamente de calitate, a lipsei de apa curata si igiena si a lipsei controlului si prevenirii infectiilor.

Curatenia unitatilor sanitare

Una din patru unitati sanitare la nivel mondial nu are acces la apa si canalizare, iar acest lucru creste riscul infectiilor atat pentru pacienti, cat si pentru personalul medical. in plus, miliarde de oameni din lume nu au apa curata de baut si nici canalizare, iar acesta este un vector important al imbolnavirilor.

Articolul precedentVicepresedintele ARPID: Romania trebuie sa inceapa sa recolteze rapid plasma
Articolul următorStudiu: De ce imbatranesc oamenii diferit?