OUG privind accesul pacienţilor la servicii medicale indiferent de furnizori, în Monitorul Oficial

Ordonanţa de urgenţă privind accesul pacienţilor la servicii medicale indiferent de furnizori, publici sau privaţi, a fost publicată miercuri în Monitorul Oficial.

Documentul a fost aprobat în şedinţa de Guvern din 4 februarie.

Ministrul Sănătății, Victor Costache, a explicat astăzi că era nevoie de deschiderea accesului la spitalele private, în condițiile în care cele de stat nu fac față, cel puțin până la construirea spitalelor regionale, în 2027.

„Un pacient din doi în România moare în spital. Avem prea mulți pacienți, prea puține spitale. În România, nu circulăm pe autostrăzi, fiindcă avem prea puține și încercăm să le construim prin fonduri europene. Paradoxal, avem locuri în spitale pe care nu le folosim, din cauza legislației. Până ne modernizăm spitalele și construim spitale noi, haideți să construim și spitalele pe care le avem, în interesul pacienților”, a spus ministrul.

Ministrul Sănătății a declarat că, pentru ca măsurile pe care ordonanța de modificare a legii 95/2006  să poată fi puse în aplicare au fost alocate fonduri suplimentare pentru programele națioanle de sănătate și acțiunile prioritare ale MS.

„Ordonanța se referă la programele naționale curative ale Casei (Naționale de Asigurări de Sănătate, n.r.) și la acțiunile prioritare ale Ministerului Sănătății pentru pacienții critici. În ambele cazuri, bugetul a fost suplimentat. Cu până la 40-50% pentru acțiunile prioritare și pentru Programele Naționale ale Casei avem, numai în prima parte a anului, în jur de 300 de milioane.  (…) În plus, avem promisiuni ferme de la primul ministru, dar asta depinde nu numai de primul ministru, ci și de capacitatea echipelor medicale de a avea o execuție bugetară bună,  (trebuie ca numărul de cazuri prevăzute să fie și tratate), pentru a primi bani la rectificare”, a declarat ministrul Sănătății, Victor Costache.

În ceea ce privește scăderea numărului de angiografe necesare unui spital pentru a putea fi încadrate în programele națioanle de la două la unu, ministrul a precizat că, ghidul european prevede ca pacienții în stare critică să ajungă la un angiograf în maximum două ore, nu este prevăzut un număr al aparatelor.

Ministrul a spus și că, dacă ar fi respectat ordinul vechi, ar fi trebuit să scoată mai multe centru publice din programul de infarct. Este vorba despre Ploiești, Pitești și Institutul C.C. Iliescu. Ministrul a mai spus și că reforma rezidențiatului va repopula cu medici spitalele județene unde sunt angiograte, C.T.-uri sau R.M.N. – uri, care nu sunt utilizate suficient.

Principalele modificări aduse de OUG

Pe lista domeniilor de intervenție în sănătatea publică cărora li se adresează programele naționale de sănătate au fost incluse și servicii conexe pentru persoanele diagnosticate cu tulburări din spectrul autist.

”Pentru bolnavii incluși în programele naționale de sănătate decontate din bugetul FNUASS, respectiv bugetul Ministerului Sănătății, precum și pentru cei care beneficiază de servicii medicale în baza art.100 și art. 111, furnizorii publici și privați au obligația de a nu încasa sume suplimentare față de cele decontate potrivit actelor normative în vigoare”, se arată în text.

În ceea ce privește cheltuielile pentru îngrijirea pacienților aflați în stare critică sau cu acuze ce ridică suspiciunea unei afecțiuni acute grave, care nu pot fi acoperite din sumele obținute pe baza contractelor încheiate de spitalele private cu casele de asigurări de sănătate,  ”vor fi decontate de la bugetul de stat, prin Ministerul Sănătății”, potrivit ordonanței Acestea nu pot depăși, însă, sumele decontate pentru situații similare din sistemul public de urgență.

La capitolul ” Serviciile care nu sunt decontate din fond, contravaloarea acestora fiind suportată de asigurat, de unitățile care le solicită, de la bugetul de stat sau din alte surse, după caz, sunt:”, se adaugă ”corecțiile estetice efectuate persoanelor cu vârsta de peste 18 ani, cu excepția reconstrucției mamare prin endoprotezare și a simetrizării consecutive acesteia în cazul intervențiilor chirurgicale oncologice”.

”Durata de acordare a concediului și a indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă este mai mare în cazul unor boli speciale și se diferențiază după cum urmează:

• Un an, în intervalul ultimilor doi ani, pentru unele boli cardiovasculare stabilite de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, cu acordul Ministerului Sănătății
• Un an și șase luni, în intervalul ultimilor doi ani, pentru SIDA și neoplazii, în funcție de stadiul bolii
• Pe toată perioada de tratament, până la vindecare, pentru tuberculoză”, a decis Guvernul.