Dincolo de cazurile postoperatorii, in sectiile de Anestezie si Terapie Intensiva ajung pacientii critici, care au nevoie de sustinerea si mentinerea functiilor vitale. La ATI se duce practic lupta dintre viata si moarte. O lupta pe doua fronturi.
„Terapia Intensiva are doua laturi terapeutice. Una nu apartine medicului de Anestezie si Terapie Intensiva, ci apartine medicului de patologia pentru care pacientul a fost internat in spital. La noi n.r Institutul de Pneumoftziologie „Marius Nasta), concret, este vorba fie despre medic pneumolog, fie de chirurg toracic. Tratamentele aici sunt complementare, dar total disjuncte. Deci interventia chirurgicala, reinterventia chirurgicala (caci vorbim de bolnavi gravi) sau terapia medicala corespunzatoare (ca e vorba de antibiotice, ca e vorba de bronhodilatatoare, ca e vorba de antiinflamatorii specifice), interventiile bronhologice, mici alte interventii agresive – acestea apartin medicului curant al bolii. Și apoi este medicul de Terapia Intensiva, a carui interventie este de a castiga timp pentru ca medicul curant sa dezvolte tratamentul adecvat„, explica dr. Radu Stoica, seful Sectiei Anestezie si Terapie Intensiva, de la Institutul Marius Nasta.
Rolul medicilor de Anestezie si Terapie Intensiva este urias. Au in maini insasi viata pacientilor.
„Deci tu trebuie sa te incadrezi intr-un timp. Timpul prea lung determina aparitia altor si altor complicatii. Deci terapia devine foarte grea. Terapia Intensiva este cea care se ocupa de sustinerea functiilor vitale si de mentinerea lor, atat timp cat tratamentul bolii de baza isi face efect. Și atunci vine partea noastra de satisfactie, cand bolnavii incep incet-incet sa recupereze. Este partea poate cea mai dificila a Terapiei Intensive, fiindca pacientul dupa ce a stat ventilat mecanic, cu suport vasporesor, cardiac, renal, dupa toate acestea el este foarte deconditionat, el este un bolnav slabit. Și atunci recuperarea aia si acele cateva zile sunt poate cele mai fascinante din Terapia Intensiva, in care il vezi ca reusesti il vezi pe pacient ca reusesti sa-l recuperezi”, adauga conf. dr Radu Stoica.
intr-un interviu pentru Sanatatea Tv, medicul a explicat si care sunt principalele boli din cauza carora pacientii ajung in sectia ATI de la Marius Nasta, dar si de ce depinde evolutia acestora.
Va prezentam interviul integral:
intrebare: Cati pacienti ajung anual in Sectia Anestezie si Terapie Intensiva a Institutului Marius Nasta?
Conf. Dr. Radu STOICA: La ATI noi avem o medie de 150-160 de pacienti pe luna, doua treimi chirurgicali. Și o treime de Terapie Intensiva. Dar consumatori de fonduri. Terapia Intensiva implica costuri mari. Nici chirurgia nu-i foarte ieftina. Deci in jur de 1.700-2.000 de pacienti trec prin terapia noastra intensiva, in cele 20 de paturi.
intrebare: Care sunt patologiile care trimit cei mai multi pacienti la Terapie Intensiva?
Conf. Dr. Radu STOICA: Patologia oncologica este foarte frecventa. Chiar daca uneori pacientii ar necesita un serviciu putin mai complex sub aspectul tratamentului bolii de baza, adica al cancerului pulmonar cel mai frecvent. Și pacientii cu bronhopneumopatie cronica obstructiva (BPOC). intr-o tara in care fumatul ani de zile a reprezentat un obicei foarte raspandit, acum se plateste decontul in toate spitalele cu profil respirator. Aceste decompensari grave sunt cele mai frecvente.
Sigur, sunt perioade de epidemii, de exemplu iarna trecuta si acum cativa ani am avut mare epidemie de gripa. Și atunci au fost cazuri acute, foarte multe. Dar in general patologia oncologica si patologiile cronice care sunt decompensate sunt cele mai frecvente cazuri.
intrebare: De ce depinde evolutia unui pacient ajuns la Terapie Intensiva?
Conf. Dr. Radu STOICA: in primul rand de stadiul bolii. Fara discutie. Uneori e foarte greu sa discuti cu familiile si sa explici ca este mai presus de terapia medicala posibila. E foarte greu sa spui unei familii, dupa o afectiune oncologica avansata, ca nu mai ai pur si simplu ce sa faci, iar terapia intensiva poate tine in viata cat poate tine un pacient care este depasit sub aspectul tratamentului. Fiindca noi in Terapia Intensiva nu ne batem cu cancerul, ne batem cu bolnavul si patologia lui asociata bolii de baza. Și atunci lucrurile depind de stadiul bolii.
in al doilea rand, depinde de comorbiditati si de bolile asociate. Cu cat bolnavii au mai multe boli asociate – lucrurile acestea sunt cunoscute in toata lumea – este evident ca prognosticul lui de a face alte complicatii este mare, chiar daca merge bine sub aspectul bolii respiratorii. Deci asta este o mare problema.
Și al treilea lucru este, fara discutie, imbatranirea pacientilor din Terapia Intensiva. Adica avem de-a face, la un moment dat, cu pacienti a caror medie de varsta este de peste 80 de ani. Evident ca in acel moment posibilitatile de recuperare ale pacientului sunt mult limitate.
intrebare: Ce prevede concret tratamentul pacientilor la Terapie Intensiva?
Conf. Dr. Radu STOICA: Terapia Intensiva are doua laturi terapeutice. Una nu apartine medicului de Anestezie si Terapie Intensiva, ci apartine medicului de patologia pentru care pacientul a fost internat in spital. La noi, concret, este vorba fie despre medic pneumolog, fie de chirurg toracic. Tratamentele aici sunt complementare, dar total disjuncte. Deci interventia chirurgicala, reinterventia chirurgicala (caci vorbim de bolnavi gravi) sau terapia medicala corespunzatoare (ca e vorba de antibiotice, ca e vorba de bronhodilatatoare, ca e vorba de antiinflamatorii specifice), interventiile bronhologice, mici alte interventii agresive – acestea apartin medicului curant al bolii.
Și apoi este medicul de Terapia Intensiva, a carui interventie este de a castiga timp pentru ca medicul curant sa dezvolte tratamentul adecvat. Cele doua laturi sunt complementare, dar in acelasi timp e si o usoara competitie uneori, pentru ca timpul nu le rezolva aici pe toate. Deci tu trebuie sa te incadrezi intr-un timp. Timpul prea lung determina aparitia altor si altor complicatii. Deci terapia devine foarte grea.
Terapia Intensiva este cea care se ocupa de sustinerea functiilor vitale si de mentinerea lor, atat timp cat tratamentul bolii de baza isi face efect. Și atunci vine partea noastra de satisfactie, cand bolnavii incep incet-incet sa recupereze. Este partea poate cea mai dificila a Terapiei Intensive, fiindca pacientul dupa ce a stat ventilat mecanic, cu suport vasporesor, cardiac, renal, dupa toate acestea el este foarte deconditionat, el este un bolnav slabit. Și atunci recuperarea aia si acele cateva zile sunt poate cele mai fascinante din Terapia Intensiva, in care il vezi ca reusesti il vezi pe pacient ca reusesti sa-l recuperezi.
intrebare: Este vreun caz deosebit, care v-a ramas in minte?
Conf. Dr. Radu STOICA: O, avem multe cazuri deosebite de care ne aducem aminte. Patologia respiratorie cea mai severa este reprezentata de sindromul de detresa respiratorie acuta (ARDS). Și am avut cativa pacienti de genul acesta, pe care, intr-adevar, i-am scapat folosind cam toate metodele posibile.
Poate printre cele mai frumoase cazuri care imi vin in minte este cazul unei doamne care se ocupa, la un ONG, de trierea unor materiale la mana a doua, pentru persoane defavorizate. Din strainatate venite toate aceste ajutoare. Și la un moment dat, de la praful si microbii din aceste haine pe care ea le tria, a facut o pneumonie extrem de grava si un sindrom de detresa respiratorie si a stat pe aparatul de ventilatie artificiala vreo trei saptamani. Era cu totul specific. De ce? Fiindca nu era un microb comunitar, ci era un microb pe care in mod obisnuit il gasim in spital. A facut o pneumonie cu pseudomonas. Deci probabil ca printre acele haine au fost aduse haine de la pacienti care au fost internati in stare grava in spitale si poate chiar au decedat si atunci au fost donate hainele. Doamna Constantin are 20 de ani de cand am, sa zicem, am salvat-o aici. Și nu exista sa nu vina de doua ori pe an sa ne multumeasca. Sau sa ne trimita felicitari. Și nu o s-o uit usor. Dar mai sunt si multe alte cazuri.