Educatia privind nutritia si stilul de viata sanatos sunt indispensabile pentru preventia diabetului, au transmis experti de renume in acest domeniu, in deschiderea celui del-al 45-lea Congres National al Societatii Romane de Diabet, Nutritie si Boli Metabolice. Dulciurile, dar si unele tipuri de grasimi ar trebui evitate sau reduse, iar obiceiurile alimentare se formeaza inca din copilarie, au adaugat ei.
“Și daca exista un teren genetic care sa predispuna la diabet, a preveni sau a intarzia aparitia acestuia tine de felul in care mancam si avem un stil de viata sanatos. Adica ar trebui evitate toate excesele. Pana la urma moderatia este cuvantul de ordine si cel mai important lucru: nu exista alimente care sunt in mod sigur legate de aparitie sau in mod sigur legate de preventie”, a subliniat dr. Alexandra Sima, medic primar al clinicii de Diabet, Nutritie si Boli Metabolice din cadrul Spitalului Judetean Timisoara.
Ea a precizat, insa, ca este important sa consumam cat mai putine dulciuri. “Mama sa nu-l invete pe copilul mic ca exista dulciuri pe lumea asta. Nu sunt un premiu, nu sunt o recompensa (…). Ar trebui sa cultivam de la inceput gustul pentru alimentele sanatoase, cat mai naturale, cat mai putin procesate, si sa invatam copilul sa se joace din nou. Nu la calculator, nu telefon toata ziua, ci sa faca activitati in aer liber, activitati sportive. Pentru ca, daca se creeaza obisnuinta, e mai usor ulterior, in viata de adult, sa se mentina aceste obisnuinte”, a explicat dr. Sima.
insa nu ar fi realist sa credem ca dulciurile pot fi excluse complet, pentru totdeauna. Consumul este permis, in cantitati mici. Recomandarile expertilor sunt sa nu oferim mai mult de 10% din caloriile zilnice sub forma de dulciuri concentrate. „Ceea ce inseamna doua-trei bombonele, doua-trei patratele de ciocolata sau o prajitura mai mica, ideal mai cu fructe, nu cu foarte multa crema. Dar in cantitati mici”, a explicat conf. univ. dr. Cornelia Bala, medic primar de Diabet, Nutritie si Boli Metabolice.
Iar in locul dulciurilor procesate, fructele sunt intotdeauna o idee buna. “Fructele contin mai ales amidon. Cantitatea de glucide libere continuta in fructe este foarte mica. De exemplu, un mar are cam 12 grame de glucide, din care cam 10 grame sunt amidon, adica acel glucid complex, care se absoarbe mai lent. Și doar doua grame sunt glucoza si fructoza libere. Gustul dulce ne face sa credem ca este ceva nerecomandat, dar este un mit complet eronat. Sunt indicate pentru ca, pe langa faptul ca au glucidele acestea, care sunt sanatoase, aduc vitamine, aduc minerale, aduc fibre”, a dat asigurari dr. Sima.
Grasimile in dieta
“Grasimile sunt indispensabile vietii, deci nu le putem exclude complet din alimentatie”, a explicat prof. dr. Romulus Timar. insa grasimile trans ar trebui sa reprezinte sub 1% sau chiar sa fie excluse din alimentatie. Acizii trans nesaturati ii gasim in margarina si in uleiuri prajite. “Sigur ca, daca prajim uleiul o singura data acasa, nu este asa o problema mare. Nu se formeaza o cantitate mare de acizi grasi trans nesaturati. insa, daca ne gandim la fast-food, acolo este un domeniu al alimentatiei unde gasim foarte multi acizi grasi trans nesaturati, pentru ca in acele uleiuri se prajeste de foarte multe ori”, a explicat dr. Alexandra Sima.
De asemenea, numerosi acizi trans nesaturati se gasesc in produsele de patiserie. “Practic, daca este sa ne gandim, sunt toate produsele noi in alimentatia noastra. Daca este sa ne gandim la ce au mancat bunicii, nu o sa regasim aceste alimente in alimentatia lor”, a subliniat dr. Sima.
O alta categorie o reprezinta grasimile saturate, “de regula din grasime animala, cum este slanina, cum este unsoarea, cum sunt jumarile, cum este carnea grasa”, a spus prof. dr. Romulus Timar, presedintele Societatii Romane de Diabet, Nutritie si Boli Metabolice. Și acestea ar trebui reduse, sub 6 – 8% din totalul de calorii zilnice.
La polul opus se afla acizii grasi mononesaturati, precum uleiul de masline, si cei polinesaturati, care ar trebui sa reprezinte pana la 12% din totalul necesarului caloric zilnic.
Sfaturi de nutritie, numai din surse autorizate
Expertii prezenti la conferinta de presa au atras atentia ca este foarte important si de unde luam informatiile privind nutritia. Desi exista o adevarata explozie de specialisti, in special pe internet, trebuie stiut ca numai absolventii sectiilor de profil din cadrul universitatilor de Medicina si Farmacie sunt, cu adevarat, autorizati.
“Exista si medicina alternativa si, ca sa fiu mai brutala, exista si acum, inca, vraci. in principiu, daca suntem bolnavi, nu ne ducem la ei, ci ne ducem in continuare la medicii care au o pregatire justificabila. Acest lucru se intampla si in cazul dieteticii si nutritiei. Exista cursuri care nu confera, insa, o specializare recunoscuta pe piata muncii”, a explicat Alexandra Sima.
“La ora actuala, din punctul de vedere legal, singurele abilitate si acreditate pentru a elabora astfel de diplome si a da astfel specialisti sunt universitatile de Medicina. Exista sectii in cadrul Universitatilor de Medicina cu durata de trei ani (…). Numai aceia au, in mod legal, dreptul de a profesa. Exista, de asemenea, masterate cu o durata de doi ani (…). in rest, ceilalti, din punct de vedere legal, nu ar trebui sa profeseze si nu ar trebui sa li se permita accesul pe aceasta piata”, a adaugat prof. dr. Timar, care a pledat pentru o inasprire a legislatiei in domeniu.
Congresul National al Societatii Romane de DIabet, Nutritie si Boli Metabolice
Reputati lideri din diabetologia internationala si specialitatile conexe participa, pana simbata la cel mai mare eveniment stiintific din diabetologia romaneasca: al 45-lea Congres National al Societatii Romane de Diabet Nutritie si Boli Metabolice, cu tema centrala „Diabetologie romaneasca- Diabetologie europeana”.
Epidemia de diabet la nivel mondial este o realitate actuala confirmata de statisticile organizatiilor internationale , de aceea lupta impotriva diabetului presupune un efort comun, o colaborare constanta intre medicul diabetolog si medicul din alte specialitati, dar si un schimb de experienta intre specialisti din diferite tari.
Cercetatorul britanic care a contribuit la dezvoltarea primului prototip de pancreas artificial, speaker in cadrul Congresului
Unul dintre speakerii internationali care vor participa pentru prima data in cadrul Congresului este Prof. Dr. Roman Hovorka, cercetator principal al Institutului de Știinte Metabolice si Director de Cercetare al Departamentului de Pediatrie de la Universitatea din Cambridge, Marea Britanie. Este unul dintre profesionistii in diabet care au adus o contributie inovatoare in domeniu, prin dezvoltarea primului prototip de pancreas artificial pe care l-a testat in primul studiu clinic de acest tip, la nivel mondial. in prezent continua sa lucreze la dezvoltarea acestui dizpozitiv care ar putea revolutiona managementul clinic al diabetului de tip 1.
Congresul de anul acesta, ce are peste 1.000 de participanti, promoveaza colaborarea interdisciplinarara prin includerea in cadrul programului stiintific a unor sesiuni cu alte societati.
