Dr. Marius Geantă: Ipoteze despre cazurile de hepatită de cauză necunoscută care afectează copiii

0
275

Dr. Marius Geantă, cofondator al Centrului pentru Inovație în Medicină, aduce în atenție câteva ipoteze despre cazurile de hepatită de cauză necunoscută care afectează copiii și precizează că, în acest moment, discutăm despre un diagnostic de excludere.

”Dacă un copil cu vârsta între o lună și 16 ani prezintă dureri abdominale, icter, urină de culoare închisă, scaunul deschis la culoare (alb), diaree, vărsături și uneori chiar febră, atunci are un tablou sugestiv pentru hepatită și trebuie să se prezinte la camera de gardă a unui spital de pediatrie pentru confirmare. Analizele de laborator pot indica o creștere marcată a nivelului transaminazelor (întărind ipoteza unei hepatite), dar este nevoie de analize detaliate pentru a identifica și cauza. Dacă analizele pentru virusurile hepatitice A, B, C, D si E sunt negative și dacă este exclusă atât ipoteza unei boli autoimune, cât și a unei cauze alimentare (ingestia de alimente sau medicamente cu efect hepatotoxic), atunci ne aflăm în fața probabilității unei hepatite de cauză necunoscută, asemenea cazurilor identificate majoritar în UK (peste 110 din 170 cazuri raportate până acum la nivel mondial)”, a scris dr. Marius Geantă pe pagina sa de Facebook.

În ceea ce privește cauza pentru cazurile de hepatită apărute, aceasta nu este cunoscută deocamdată. Însă, există câteva ipoteze care sunt luate în calcul, p otrivit dr. Geantă. Astfel, se are în vedere:

  • ”coinfecția dintre un anumit subtip de adenovirus și un alt virus (ex. SARS-CoV-2), în care adenovirusul să acționeze ca un declanșator (adenovirusul este agentul patogen cel mai frecvent întâlnit la cazurile diagnosticate)
  • Infecția cu o variantă de adenovirus care să fi suferit mutații
  • Infecția cu o nouă variantă SARS-CoV-2
  • Infecția cu un agent patogen nou, despre care fie nu cunoaștem foarte multe lucruri, fie uzual nu se asociază cu afectarea de tip hepatită (singur sau în asociere cu alți agenți patogeni)
  • Expunerea la substanțe toxice, neidentificate încă prin anchetele epidemiologice”

La toate aceste ipoteze, spune dr. Marius Geantă, se adaugă și ”susceptibilitatea ridicată la infecții, în general, a copiilor, pe fondul restricțiilor din ultimii doi ani”.

Până în acest moment nu s-a confirmat asocierea cu vaccinarea anti-COVID-19 ȘI nici asocierea doar cu infectarea cu variantele cunoscute ale SARS-CoV-2 (în special, Omicron, varianta dominantă acum).

”Pentru elucidarea cazurilor, în UK se desfășoară un amplu proiect de cercetare (inclusiv analize genomice, metagenomice si transcriptomice), atât asupra posibilelor cauze virale, cât și asupra posibililor factori de risc individuali, prezenți la copiii care prezintă acest tip de hepatită, dar mai cu seamă cei 10% care au prezentat forma fulminantă a bolii și au necesitat un transplant hepatic”, mai spune dr. Geantă.

 

Articolul precedentCercetare: Tumori parțial distruse printr-o tehnologie neinvazivă cu ultrasunete
Articolul următorMinistrul Sănătății a pledat miercuri pentru utilitatea unei campanii a MS cu privire la administrarea iodurii de potasiu