Desi Forumul European de Sanatate Gastein din acest an a avut ca tema evolutia politicilor europene de sanatate dupa alegerile europarlamentare, epidemia de Ebola din Africa de Vest a devenit unul din subiectele cele mai dezbatute. Pe buna dreptate, avand in vedere ca boala a scapat de sub control, iar reactia internationala este lenta si inadecvata. Mario Thaler (foto, a©EHFG), director general al organizatiei Medici Fara Frontiere (MSF) Austria, a vorbit pentru sanatateatv.ro despre problemele uriase cu care personalul medical se confrunta in lupta impotriva Ebola.
– Care este mesajul pe care ati dorit sa-l transmiteti la aceasta sesiune?
– Mesajul principal, pe care il transmitem deja de saptamani si luni, este ca trebuie sa actionam acum. si ne referim nu la alte sesiuni de coordonare, la intalniri la nivel inalt, ci la o abordare practica, la oameni pe teren care sa se lupte cu aceasta epidemie si sa trateze pacientii.
„Din cauza Ebola, se moare din multe alte motive”
– De ce alte lucruri mai aveti nevoie pentru a lupta cu epidemia?
– Nevoile sunt multiple. Este nevoie de un pod aerian solid catre tarile din Africa de Vest, astfel incat noi si alte organizatii sa putem aduce personalul si alte materiale. in plus, nu toata lumea trebuie sa lucreze intr-un centru de izolare de inalta siguranta; colapsul intregului sistem medical ne-a pus in fata unor provocari extraordinare: nu exista un loc sigur in care femeile sa poata naste in Liberia si Sierrra Leone, malaria nu este tratata, chiar acum, cand intram acum in sezonul malariei. Asta inseamna ca oamenii vor muri si din multe alte motive decat Ebola, deci trebuie sa sustinem si structurile sanitare obisnuite. Mai este nevoie de experti pentru strangerea de date epidemiologice, de echipe eficiente si bine instruite de inmormantare – un lucru adesea uitat. Sunt atatia morti peste tot – in case, pe strada, in centre -, iar acestia trebuie inmormantati atat in siguranta, cat si conform obiceiurilor locale.
„La noi, bolnavii vin ca sa moara”
– Spuneati in timpul sesiunii ca „am mers sa tratam oameni, dar am ajuns sa construim crematorii….”
– Acest lucru se datoreaza faptului ca sunt foarte putini actori pe teren -lucru pe care il semnalam demult; trebuie ca statele si mai multe ONG-uri sa devina mai active, nu doar in preventie, care este si ea importanta, ci si in tratarea pacientilor. Cum asta nu se intampla, noi ajungem sa ne ocupam de cazurile cele mai grave, conform triajului. Multi pacienti se prezinta intr-o faza tarzie a bolii la centrele noastre, asa ca doua treimi din ei mor. Asta inseamna ca centrele noastre devin, intr-un fel, un loc in care oamenii vin sa moara, ceea ce e o problema si pentru felul in care suntem perceputi in comunitatea locala – oamenii se tem sa vina in centrele noastre pentru ca sansele sa mai iasa din ele sunt foarte mici. Åi, desigur, trebuie sa ne ocupam corespunzator de cei care mor, iar una din cai este de a construi crematorii. Aceasta este realitatea nefericita.
„Nu mai stati pe ganduri, actionati acum!”
– Suntem la un forum european de sanatate. Cum caracterizati raspunsul UE la aceasta criza?
– As spune ca raspunsul UE si al statelor membre a fost necorespunzator. insa in ultimele saptamani s-a schimbat nivelul de constientizare: liderii politici au devenit constienti de existenta acestei crize reale de sanatate, care este nu doar regionala, ci se poate extinde in intreaga Africa si la nivel global. Este o desteptare, o schimbare a nivelului de constientizare. in acest moment stim ca fiecare incearca sa se organizeze si sa-si adune resursele. Eu as vrea doar sa le cer tuturor sa nu petreaca prea mult timp incercand sa obtina o organizare perfecta – este foarte important sa actionam acum.
– Care sunt lectiile care trebui invatate pentru viitor din aceasta criza?
– Una din lectiile invatate este ca trebuie sa fim mai bine pregatiti. Africa de Vest nu este o regiune in care Ebola sa mai fi fost intalnita, insa au existat alte febre hemoragice in ultimul deceniu, si chiar si pentru acelea pregatirea a fost foarte redusa. Ma refer la pregatirea sistemelor de sanatate locale pentru febra Lassa, de pilda, unde mecanismele sunt foarte asemanatoare. insa aceasta nu este o chestiune de ajutor de urgenta, ci de ajutorul pentru dezvoltare. Daca exista doar un singur doctor la 100.000 de locuitori in Sierra Leone, nu trebuie sa ne miram ca raspunsul la aceasta epidemie este cum este. Sistemele nationale sunt total coplesite.
Centrele de tratament sunt locul cel mai sigur
– Cati oameni are MSF pe teren si cati s-au infectat la randul lor?
– in acest moment avem pe teren 280 de lucratori internationali si inca aproximativ 3.000 de lucratori locali, in sapte centre de tratament din Sierra Leone, Liberia si Guineea. in aceste centre avem circa 700 de paturi, ceea ce nu este suficient – cred ca doar in Monrovia (n.r . capitala Liberiei) ne-ar trebui de trei ori mai multe. Pana in prezent au fost infectati 15 de lucratori locali, din care opt au murit. Dar este foarte important de subliniat ca ei nu s-au infectat in centrele de tratament. Ei sunt parte din comunitatea locala, iau parte la evenimente la care se aduna multa lume, si stim cu siguranta ca au luat virusul din afara centrelor. De altfel, lucratorii locali ne spun ca se simt cel mai in siguranta in interiorul centrelor, pentru ca vad cat de stricte sunt procedurile noastre. Chiar si asa, pentru ca suntem in prima linie, se poate intampla oricand sa se infecteze, mai ales ca, asa cum spuneam, sunt parte a comunitatii locale si mai fac parte din echipele mobilecare calatoresc in sate. Nu exista risc zero. Exista si un lucrator international, o asistenta franceza care s-a infectat, pentru care tratamentul a fost inceput in Monrovia si care apoi a fost evacuata in Franta. Dar luam toate masurile pentru ca nimeni sa nu se infecteze. Chiar inaintea plecarii in misiune in Africa de Vest ii instruim, iar cand se intorc acasa, trebuie sa se afle la o distanta de cel mult doua ore de un spital care sa poata trata Ebola. Asta pentru ca, asa cum stim, simptomele apar intre doua si 21 de zile de la infectare, iar boala poate fi diagnosticata doar dupa ce apar simptomele. in plus, toti lucratorii nostri internationali sunt obligatoriu examinati cand se intorc din misiuni, indiferent daca au sau nu simptome.
Ebola – una din cele mai mari provocari ale medicinii moderne
– Sunt voci care desconsidera actuala situatie, atragand atentia ca mult mai multi oameni mor la nivel global din cauza tuberculozei, malariei sau gripei. Ce le-ati raspunde acestora?
– Sigur, au dreptate, cunoastem situatia, mult mai multi oameni mor de malarie sau malnutritie, nu-i niciun dubiu in aceasta privinta. Dar asta nu inseamna ca nu trebuie sa intervenim. Boala se raspandeste exponential, se dubleaza la fiecare trei saptamani. Iar problema cu Ebola e ca nu exista niciun tratament in acest moment, ceea ce o face atat de periculoasa. Este periculoasa si din cauza mecanismelor pe care le produce in societate, cum vedem in Liberia si Sierra Leone; colapsul sistemului de sanatate este legat de cel al structurilor sociale. Sa neglijezi aceasta boala este si mai periculos. Deci nu putem sa punem o boala in concurenta cu alta. Trebuie sa te lupti cu ambele, iar in acest moment Ebola este probabil una din cele mai mari provocari ale medicinii moderne.
