Cum influenteaza medicamentele si suplimentele rezultatele analizelor medicale

0
8

Tratamentele disponibile fara prescriptie medicala (OTC – over the counter) si suplimentele alimentare au castigat popularitate in ultimii ani in Europa datorita accesibilitatii lor si faptului ca sunt privite de consumatori ca fiind sigure. Ele sunt folosite frecvent atat de persoane cu boli cronice, cat si de persoane sanatoase – adulti, copii, persoane in varsta. insa putini dintre cei care apeleaza la automedicatie sau iau suplimente alimentare stiu ca acestea pot cauza interactiuni medicamentoase importante sau ca pot influenta rezultatele analizelor de laborator. O alta problema tine de refuzul – constient sau prin omisiune – de a dezvalui aceste detalii medicului sau tehnicianului de laborator care prelucreaza analizele. Acestea sunt concluziile unui studiu publicat recent in revista Clinical Chemistry and Laboratory Medicine.

in studiul amintit au fost incluse persoane din 18 tari din Europa. Fiecare tara a trimis chestionare completate de la 200 de persoane selectate aleatoriu dintre cele care se prezentau la clinici sau laboratoare de recoltare a analizelor de sange. in total, 3.600 de persoane au participat la studiu. Dintre acestea, 68% au declarat ca iau cu regularitate cel putin un tratament OTC sau un supliment alimentar. insa procentajul celor care au raportat consum de medicamente sau suplimente fara reteta a variat intre 94% si 28% in diferite tari (tabelul). Din pacate, Romania nu a participat la acest studiu, deci nu avem date statistice privind consumul de medicamente si suplimente din aceasta sursa.

Analize_CCLM

Conform studiului, cele mai populare tratamente si suplimente in Europa sunt vitaminele, mineralele, extractul de merisor, aspirina si acizii grasi Omega. Din randul persoanelor care au raportat ca iau cu regularitate cel putin un medicament OTC sau supliment alimentar, in medie 49% au declarat ca nu au adus acest lucru in atentia medicului curant, insa procentele au variat din nou in functie de tara: 82% din persoanele intervievate din Turcia si 65% din Albania nu au rapotat automedicatia medicului, fata de doar 27% in Danemarca sau 30% in Lituania.

Studiul a avut doua obiective principale: de a detemina frecventa consumului de medicamente OTC si suplimente alimentare in tarile europene si de a explora nivelul de informare al publicului legat de modul in care automedicatia si consumul de suplimente alimentare poate influenta rezultatele investigatiilor de laborator. De exemplu, recoltarea sangelui pentru orice tip de analize se face de regula de dimineata, pe stomacul gol. Acesta este un detaliu cunoscut de majoritatea pacientilor. Putini stiu insa ca nu ar trebui sa bea nici ceai ori cafea sau sa fumeze inainte de recoltare. Alcoolul ar trebui sa fie evitat cu pana la 24 de ore inainte de recoltare.

Am vorbit despre acest subiect cu dr. Dan Otelea, seful departamentului de diagnostic molecular din cadrul Institutului National de Boli Infectioase „Prof. dr. Matei Bals” Bucuresti. Acesta considera ca autorii studiului tind sa supraevalueze problema, venind cu afirmatii usor exagerate, confirmate de date din literatura adesea obscure sau de studii mici si nisate ca interes clinic. „Acestea fiind zise, suprestimata sau nu, problema exista. De aceea, este important ca medicii care recomanda testele sa cunoasca posibilele surse de artefact pentru fiecare test in parte. De exemplu, posibilitatea ca dozarea digoxinului sa fie influentata de interferente farmacologice (si altele decat extractele de plante) este cunoscuta de cardiologi”, a declarat dr. Dan Otelea pentru SanatateaTV.ro.

in continuare, autorii studiului mentioneaza cateva extracte de plante incluse frecvent in tratamente naturiste/suplimente alimentare, care pot modifica rezultatele analizelor. De exemplu, consumul de scortisoara inainte de recoltare determina o scadere semnificativa a nivelului glucozei si imbunatateste sensibilitatea la insulina. Multe pastile de slabit din comert contin ardei iute (Capsicum annuum), extract de portocala amara (Citrus aurantium) si amfetamine. Acestea pot cauza leziuni de miocard, precum si o crestere a concentratiei troponinei T si a creatinkinazei (CK-MB) prin activarea sistemului nervos simpatic. Consumul de extracte de ceai verde si orez rosu a fost asociat cu niveluri anormale ale enzimelor hepatice. De asemenea, orezul rosu inhiba reductaza HMG-CoA, o enzima implicata in sinteza colesterolului, ceea ce duce la scaderea colesterolemiei. Extractul de merisor creste activitatea paroxonazei si la barbati scade nivelul PSA (Antigenul specific prostatic). Sucul de grapefruit si de clementine, extractul de Gingko biloba si armurariul (Silybum marianum) afecteaza metabolismul multor alte medicamente administrate simultan, prin modificarea activitatii unor enzime.

Autorii sudiului au concluzionat ca este nevoie de mai multa informare si de programe de educatie a publicului in acest sens. Personalul care lucreaza in laboratoarele de recoltare a analizelor ar putea interactiona mai bine cu pacientii, rugandu-i sa dezvaluie medicamentele si suplimentele luate cu regularitate, care ar putea interactiona cu rezultatele analizelor. Acest lucru se poate face si prin completarea unui chestionar inainte de recoltare. De asemenea, in clinici ar putea fi afisate postere informative, care sa educe pacientii cu privire la principalele suplimente si medicamente care pot modifica rezultatele analizelor. „Este important ca pacientul sa stie ca multe suplimente alimentare sunt extracte de plante (sau alte surse biologice!) care pot sa contina, pe langa unele componente potential benefice, si substante necaracterizate si cu efect necunoscut asupra sanatatii in general si, in particular, asupra rezultatelor unor analize”, concluzioneaza dr. Dan Otelea.

Monica Georgescu

Articolul precedentEfectele diabetului matern asupra sanatatii metabolice a copiilor
Articolul următorNoi recomandari in screeningul cancerului cervical