Alimentele functionale, izvor de sanatate

0
551

Alimentele functionale includ o varietate de componenti, nutrienti sau non-nutrienti, ce afecteaza functiile organismului relevante pentru starea de bine si sanatate sau pentru reducerea riscului de imbolnavire.

in cadrul evenimentul organizat de SanatateaTV,cu ocazia lansarii painii Dobrogea – Benecol, prof.dr.Gheorghe Mencinicopschi, Directorul Ştiintific al Institutului de Cercetari Alimentare (I.C.A. R & D) a vorbit despre alimentele functionale.

Termenul „aliment functional” a fost creat in Japonia de catre Japanese Foods for Specified Health Use (FOSHU) pentru a include: alimente nutraceutice; vitafoods; pharmafoods; suplimente dietetice; medifoods si alimente fortifiante, altfel spus: alimentele care aduc beneficii sanatatii, fara a fi medicamente.

Conceptul major, rezultat in urma numeroaselor studii si cercetari de nutritie, este cel definit ca dieta echilibrata si diversificata, urmare a descoperirii nutrientilor si a necesitatilor de nutrienti pentru crestere, dezvoltare si mentinere a sanatatii fizice si mintale a organismului.

Sanatatea nu inseamna numai absenta bolii, ci presupune bunastarea fizica, mintala si psihologica. Alimentele sunt necesare nu numai pentru dezvoltare, crestere si mentinere a sanatatii, dar astazi se recunoaste faptul ca alimentul joaca un rol cheie in calitatea vietii.

in prima jumatate a secolului XX au fost identificati nutrientii esentiali si s-au stabilit standarde nutritionale pe baza unor noi concepte: valoare nutritionala de referinta – exprimata ca aport alimentar zilnic recomandat (R.D.A.) sau aport nutritional de referinta (R.N.I.) reprezentand: a€œAportul zilnic mediu de nutrienti esentiali pe baza cunostintelor stiintifice ca fiind suficient de ridicat pentru a satisface nevoile fiziologice ale unui consumator sanatos standard”.

Adoptand o nutritie optima, prin utilizarea de alimente functionale, se urmareste optimizarea functiilor fiziologice si atingerea maximului de bunastare, sanatate si calitate a vietii. Dieta trebuie astfel alcatuita incat sa raspunda necesitatilor biochimice fiziologice specifice fiecarei persoane.

O selectie optima a nutrientilor se poate face cunoscand interactiunile dintre gene, factorii nutritionali si de boala, deoarece acestea determina reactia specifica individuala fiecarui consumator, in ceea ce priveste raspunsul benefic sau advers. Variatiile dintre persoane sunt determinate genetic referitor la efectul componentelor alimentare ca factori de protectie sau de risc pentru anumite boli.

Un aliment este un aliment functional daca s-a demonstrat ca acesta afecteaza benefic una sau mai multe functii tinta ale organismului, dincolo de efectele nutritionale obisnuite, in sensul imbunatatirii evidente a statusului de sanatate si stare de bine si/ sau reducerii riscului de imbolnavire. Alimentele functionale sunt consumate ca facand parte din dieta normala.

Ca urmare a diferentelor individuale datorate interactiilor intre genom si dieta, alimentele functionale pot sa nu induca beneficii pentru toti membrii unei populatii.

in practica, sunt cateva importante domenii ale fiziologiei umane in care alimentele functionale joaca un rol important: reducerea riscului de imbolnavire, promovarea si pastrarea statusului de sanatate; cresterea si dezvoltarea in perioadele gravidiei, copilariei si adolescentei; precum si in perioadele de pre- si menopauza, pre- si andropauza; reglarea proceselor metabolice bazale; protectia impotriva stresului oxidativ; fiziologia cardiovasculara; fiziologia gastrointestinala; performanta fizica si forma etc.

Termenii de alimente functionale si alimente dietetice sunt uneori confundati. Alimentele dietetice sunt alimente care satisfac cerinte nutritionale ale grupurilor specifice populationale: alimente pentru sugari si copii; alimente pentru diete energetic – restrictive pentru regimuri de slabire; alimente pentru sportivi; alimente pentru utilizari medicale speciale.

Substantele nutritionale pot fi adaugate in alimentele dietetice daca se gasesc pe „listele pozitive” din Directivele specifice sau in Directivele Comisiei Speciale bazate pe avizul comitetelor Comisiilor de Experti.

Articolul precedentRomania se afla pe primul loc din Europa la decese prin bolile cardiovasculare
Articolul următorParintele Benecol, despre efectul esterilor de stanoli din plante in reducerea colesterolului