A 18-a ediție a Zilei Naționale a Transplantului

Ajunsă la cea de-a 18-a ediție, Ziua Națională a Transplantului este marcată anul acesta în data de 22 aprilie, cu scopul conștientizării faptului că transplantul salvează vieţile unor oameni care altfel nu ar avea altă şansă.

„În fiecare an, persoanele care au beneficiat de un transplant sărbătoresc împreuna cu familiile lor, cu specialiştii din domeniul transplantului, alături de reprezentanţii mass-media și de personalități ale societății civile, noua viaţă dobândită odată cu transplantul, având drept scop creşterea numărului de donatori, deci implicit creşterea numărului de pacienţi salvaţi. Evenimentul este parte a strategiei de dezvoltare a activităţii de donare şi transplant în România prin popularizarea actului de donare şi al beneficiilor transplantului, având ca scop creșterea numărului de donatori de organe și țesuturi şi implicit, salvarea unui număr cât mai mare de pacienţi a căror unică şansă la viaţă este un transplant”, potrivit unui comunicat al Agenției Naționale de Transplant.

Ziua Națională a Transplantului se sărbătorește în statele membre ale Uniunii Europene începând din anul 2003, la propunerea Consiliului Europei.  În România, a fost marcată prima dată în 2005, la iniţiativa prof. dr. Irinel Popescu, care la acea vreme era reprezentantul României la Consiliul Europei.

Bazele unui program modern de transplant în România au fost puse începând cu anul 1992, cu mari eforturi din partea unui grup restrâns de specialişti, astfel încât în anul 1997 vorbim de prima prelevare de multiorgan de la un donator decedat, iar în anul 2004 se înfiinţează Agenţia Naţională de Transplant. De atunci şi până acum, transplantul a devenit o metodă terapeutică consolidată în România și au fost salvați mii de pacienţi prin transplant de organe, iar şi mai mulţi s-au putut bucura de o viaţă normală în urma intervenţiilor de transplant de ţesuturi. Fiecare etapă a sistemului de transplant, de la donare la transplant, este una deosebit de complexă şi sensibilă, desfăşurată permanent contracronometru şi cu o precizie aproape matematică.

Începând cu anul 2005, numărul de donatori a continuat să crească în fiecare an, pornind de la un număr de 11 donatori în 2005 şi atingând un nivel considerat normal pentru o ţară ca România în anii 2013 şi 2014 (când au fost înregistraţi 132, respectiv 138 de donatori/an), fapt care a dus şi la necesitatea deschiderii de noi centre de transplant.

După anul 2016 s-a constatat o scădere a numărului de donatori şi, implicit, a intervenţiilor de transplant. În anii 2017 şi 2018 au fost doar 65 de donatori reali.

Pandemia de COVID-19 și-a pus însă amprenta și pe activitatea de transplant.

În anul 2022, activitatea de donare s-a relansat și s-a putut observa o creștere a numărului de transplanturi realizate în România.

Potrivit ANT, strategia de dezvoltare a activităţii de transplant în România are ca primă direcţie creşterea numărului de donatori prin implicarea unui număr cât mai mare de unităţi sanitare în activitatea de identificare şi declarare a donatorilor aflaţi în moarte cerebrală, implementarea “culturii donatorului” şi funcţionarea optimă a Programului Naţional de Transplant în toate spitalele judeţene de urgenţă din ţară, precum şi încheierea de acorduri de coolaborare în domeniul schimbului de organe cu țările vecine și organizațiile europene de schimb de organe.

În acest sens, în anul 2021 au fost semnate acordurile de colaborare în domeniul transplantului pulmonar cu Centrul Naţional de Transplant Italia și în domeniul schimbului de organe cu Agenția de Supervizare Medicală a Republicii Bulgaria. De asemenea, a fost parafată includerea ANT în platforma europeană de schimb de organe, FOEDUS.

În România, peste 9.000 de pacienți sunt pe listele de așteptare pentru transplant.