Cosmarurile ne ajuta sa ne pregatim pentru pericolele din viata reala

0
343

Cercetatorii elvetieni si americani au studiat ce regiuni ale creierului sunt stimulate in timpul cosmarurilor. Ei au monitorizat creierul a 18 persoane in timp ce dormeau si le-au trezit in mod regulat intreband participantii la studiu daca au avut un cosmar. Alte 89 de persoane au tinut un jurnal de vise timp de o saptamana, apoi au facut o scanare cerebrala in timp ce se uitau la imagini infricosatoare.

Cercetatorii au descoperit ca visele urate au provocat stimularea regiunilor de control ale emotiilor. A doua zi dupa un cosmar, aceste regiuni raspund mai eficient la situatii stresante decat dupa noptile cu somn linistit, au descoperit oamenii de stiinta.

 

Legatura dintre cosmaruri si zonele creierului

 

„Ne-a interesat in mod deosebit frica: ce zone ale creierului nostru sunt activate atunci cand avem cosmaruri?”, a explicat Lampros Perogamvros, unul dintre autorii principali ai studiului, care lucreaza la Universitatea din Geneva.

Primul experiment din studiu, finantat partial de Institutele Nationale de Sanatate si publicat luna trecuta in revista Human Brain Mapping, i-a ajutat sa identifice modul in care cosmarurile stimuleaza creierul in timp real.

Al doilea experiment a ajutat la intelegerea impactului psihologic sau fiziologic pe care il au cosmarurile asupra creierului nostru. Concluzia lor a fost ca, intr-o oarecare masura, cosmarurile par a fi benefice pentru ca ne-au intarit pentru experiente stresante.

„Am descoperit ca, cu cat cineva a simtit mai mult timp frica in visele sale, cu atat mai putin au fost activate insula, cortexul cingular si amigdala atunci cand aceeasi persoana a privit imaginile negative. in plus, activitatea din cortexul prefrontal medial, despre care se stie ca inhiba amigdala in caz de teama, a crescut proportional cu numarul de cosmaruri”, a declarat Virginie Sterpenich, cercetator in neurostiinta la Universitatea din Geneva.

Cu toate acestea, cosmarurile traumatizante si infricosatoare care provoaca insomnie si stres nu sunt benefice si pot fi contraproductive, au spus cercetatorii.

„Credem ca, daca un anumit prag de frica este depasit intr-un vis, se pierde rolul benefic de regulator emotional”, a declarat Perogamvros.

Articolul precedentO campanie provaccinare inedita
Articolul următorSperante privind dezvoltarea unui vaccin anti-HIV eficient