Ajută sau nu hidroxiclorochina în lupta anti-COVID-19? Dr. Valeriu Gheorghiță, de la SUUMC, explică

0
60

Material realizat cu sprijinul locotenent colonel asist. univ. dr. Valeriu Gheorghiță, medic primar boli infecțioase la Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila”

Ajută sau nu hodroxiclorochina în lupta împotriva COVID-19? Răspunsul nu este clar deocamdată, arată studiile realizate. Mai mult, în cazul combinării sale cu azitromicină, ar putea afecta inima, arată cercetările.

Locotenent colonel asist. univ. dr. Valeriu Gheorghiță, medic primar boli infecțioase la Spitalul Universitar de Urgenţă Militar Central „Dr. Carol Davila” și coordonator la nivelul unității al politicii de utilizare a tratamentului cu antibiotice a oferit  pentru RoHealthReview.ro și Sănătatea.TV explicații în acest sens.

Ad in title

Explicații privind utilizarea hidroxiclorochinei în tratamentul pentru COVID-19

Hidroxiclorochina (HCQ), este un derivat de clorochină, aprobat pentru profilaxia malariei și pentru tratamentul anumitor boli autoinflamatorii precum poliartrita reumatoidă și lupusul eritematos sistemic. Mecanismul de acțiune al HQ în infecția cu noul coronavirus (SARS-CoV-2), este încă incomplet definit, dar are la bază o serie de date in vitro care au demonstrat un potențial efect antiviral direct prin mecanisme care previn intrarea virusului în celula țintă și interferența cu anumite etape postfuziune membranară prin modificarea pH-ului membranelor celulare și inhibiția acidifierii endozomilor,

La acest efect antiviral direct se adaugă efectul antiinflamator deja recunoscut. Cu toate acestea, datele despre eficiența și rolul tratamentului cu HCQ la pacienții diagnosticați cu COVID-19 sunt încă neconcludente. Evidențele disponibile în prezent nu au reușit să demonstreze sau să excludă un efect benefic al HCQ asupra progresiei clinice a COVID-19 sau asupra ratei de debarasare de virus evaluată prin teste RT-PCR, deși o proporție ceva mai mare în grupul pacienților tratați cu HCQ a înregistrat o îmbunătățire clinică, precizează specialistul.

Studiile publicate până la acest moment, au o serie de limite care explică inconsistența rezultatelor și care sunt legate de metodologie, numărul relativ mic de pacienți înrolați și analizați,  criteriile de selecție a pacienților și metodele de evaluare a răspunsului la tratament. La acestea, se adaugă și posibilele efecte adverse ale utilizării HCQ, în mod special potențialul de alungire a intervalului QTc și riscul de aritmii maligne. Există o serie de contraindicații deja cunoscute ale tratamentului cu HCQ: reacția de hipersensibilitate cunoscută, retinopatia, maculopatii preexistente, porfiria, deficitul de G6PD, epilepsia, infarctul miocardic recent și QTc peste 500 msec, precizează dr. Gheorghiță.

Studii publicate relativ recent au semnalat un posibil efect sinergic antiviral al combinației dintre HCQ și azitromicină (AZ), înregistrându-se un procent semnificativ mai mare de debarasare de virus după o perioadă de cca 5 zile de tratament. Într-adevăr, azitromicina a arătat un efect antiviral împotriva virusurilor Zika și Ebola în studiile in vitro. Cu toate acestea, numărul foarte mic de pacienți analizați, erorile de selecție a pacienților înrolați în studii și absența unor criterii precise de evaluare a rezultatului clinic final face ca toate aceste date de eficiență să fie puse sub semnul întrebării. De pildă, nu se poate stabili la acest moment o corelație între reducerea încarcăturii virale prin tratament și scăderea riscului de pneumonie, de admisie în terapie intensivă sau de necesar de ventilație mecanică. Astfel, la acest moment nu se știe dacă AZ aduce beneficii clinice în tratamentul COVID-19, a transmis specialistul în boli infecțioase.

Există însă evidențe mult mai convingătoare care au demonstrat riscul cardiovascular asociat tratamentului cu AZ, prin efectul de alungire a intervalului QTc și apariția de aritmii cardiace majore (torsada vârfurilor, tahicardii ventriculare), inclusiv moarte subită. Ca atare, administrarea concomitentă a HCQ și AZ asociază un efect cumulativ asupra riscului cardiovascular, motiv pentru care la acest moment se impune o monitorizare foarte riguroasă a pacienților care primesc această combinație terapeutică, prin EKG zilnic, mai ales la pacienții cu interval QTC cuprins între 450-500 msec. Practic, la acest moment nu dispunem de suficiente date care să demonstreze efectele benefice în raport cu riscurile asociate tratamentului combinat cu HCQ și AZ la pacienții diagnosticați cu COVID-19. Din prudență, în prezent se recomandă ca această asociere terapeutică să fie efectuată mai ales în cadrul trialurilor clinic, atrage atenția dr. Gheoghiță.

 

Annals of Internal Medicine: Studiile privind efectele hidroxiclorochinei anti-COVID-19, în cel mai bun caz o bază de generare de ipoteze

 

Potrivit unui material publicat în Annals of Internal Medicine, hidroxiclorochina și clorochina au demonstrat o activitate antivirală împotriva SARS-CoV-2 in vitro și în studii clinice de mică dimensiune, slab controlată sau necontrolată.

În mod normal, astfel de studii ar fi considerate, în cel mai bun caz, ca bază de generare de ipoteze.

Un tweet al președintelui Donald Trump, din 21 martie 2020, potrivit căruia asocierea de hidroxiclorochină și azitromicină ”are o șansă reală de a fi una dintre cele mai mari revoluții din istoria medicinei” a dus la o veritabilă goană la nivel mondial după aceste medicamente, farmaciile raportând lipsuri în 24 de ore.

”În continuare, încercăm să oferim sfaturi privind luarea deciziilor clinice atât în cazul pacienților cu COVID-19, cât și în cazul celor cu afecțiuni autoimune, precum lupus eritematos sistemic și artrită reumatoidă, cât și privind strategii pentru a evita efectele adverse în cazul acestor pacienți”, scriu autorii analizei, prof. dr. Jinoos Yazdany, de la Universitatea California din San Francisco, și prof. dr.  Alfred H.J. Kim, de la Universitatea Washington din Saint Louis.

Datele care să susțină utilizarea hidroxiclorochinei și a clorochinei pentru COVID-19 sunt limitate și neconcludente. Aceste medicamente au prezentat activitate in vitro împotriva mai multor virusuri, inclusiv în cazul coronavirusurilor și gripei, dar studii randomizate anterioare pe pacienți cu gripă au fost negative, se arată în articol.

În cazul COVID-19, un studiu de mici dimensiuni, nerandomizat, efectuat în Franța a arătat beneficii, dar criticii au atras atenția asupra unor probleme grave privind metodologia, iar un studiu de tip follow-up nu a avut un grup de control.

Un alt studiu de mici dimensiuni, randomizat, efectuat în China pe pacienți cu forme ușoare până la moderate de COVID-19, nu au fost detectate diferențe în ratele de recuperare.

Din păcate, a crescut numărul de evenimente adverse înregistrate, mai multe țări raportând intoxicări și cel puțin un deces – un pacient care a băut soluție de curățare a acvariului, deoarece aceasta conținea clorochină.

”Medicamente antimalarice pot provoca aritmii ventriculare, prelungirea intervalului QT și toxicități cardiace, ceea ce ar putea reprezenta un risc deosebit pentru persoanele în stare critică”, se arată în material.

Ținând cont de aceste efecte adverse potențiale grave, interpretarea inadecvată a literaturii, de către lideri publici, riscă să provoace probleme grave.

 

Un cercetător francez afirmă că a vindecat peste 91% dintre pacienții săi cu hidroxiclorochină și azitromicină

 

Prof. dr. Didier Raoult afirmă că a reușit să vindece 91,7% din 1061 de pacienţi cu hridroxiclorochină şi azitromicină în zece zile.

Vârsta medie a celor trataţi cu hidroxiclorochină şi azitromicină a fost de 43,8 ani, iar 46,3% au fost bărbaţi.

„Combinaţia hidroxiclorochină-azitromicină, atunci când este demarată imediat după diagnosticare, este un tratament sigur şi eficient pentru Covid-19, cu o rată a mortalităţii de 0,5% la pacienţii în vârstă. El evită agravarea şi elimină continuarea contagiunii virusului în cea mai mare parte a cazurilor”, afirmă autorul studiului.

Trebuie menționat, însă, că un studiu precedent al prof. dr Raoult, făcut pe 24 de pacienţi, a fost primit cu rezerve de comunitatea științifică.

Noul studiu va fi analizat de Consiliul Ştiinţific pe care profesorul Didier Raoul a hotărât să îl părăsească şi de către ministrul francez al Sănătăţii. Iar absenţa unui grup de control, esenţial pentru a demonstra eficiența unui tratament, va fi, probabil, subliniată de criticii studiului.

 

Tratamentul unei paciente căreia i se administra hidroxiclorochină în combinație cu azitromicină, oprit în Franța din cauza efectelor adverse

 

Pe de altă parte, șeful secției de cardiologie a spitalului CHU din Nisa, prof. dr. Emile Ferrari, a vorbit despre riscul de toxicitate cardiacă prezentat de această asociere.

”Datorită urmăririi prin EKG, am pus în evidență riscuri majore în cazul unei paciente (căreia i se administra hidroxiclorochină în combinație cu azitromicină – n.r.), iar tratamentul a oprit îndată”, a spus el.

”Celulele inimii au o activitate electrică spontană, ceea ce permite generarea de contracție cardiacă. Această este similară oarecum cu un curent alternativ (…). Unele medicamente sau afecțiuni pot desincroniza fazele”, ceea ce poate duce, în ultimă fază, la stop cardiac, a explicat medicul francez.

”Atunci când hidroxiclorochina este administrată singură, riscul cardiac este foarte slab. În schimb antibioticul azitromicină, care este prescris sistematic în asociere cu hidroxiclorochina în protocolul anti-COVID-19, favorizează de asemenea aceste anomalii. Riscul cardiac este, în aceste condiții, potențat, cu atât mai mult dacă există și alte medicamente asociate care au același efect indezirabil dacă oxigenarea sângelui nu se face bine sau dacă nivelul potasiului din sânge este scăzut. De asemenea, aceste medicamente, dacă sunt prescrise, trebuie făcute cu supraveghere EKG” cel puțin din două în două zile, a adăugat el.

Datele publicate de Agenţia de Siguranţă a Medicamentelor şi Produselor Medicale din Franţa arată că au fost raportate 43 de cazuri de incidente cardiace ce au legătură cu hidroxiclorochina, subliniind riscul pe care astfel de tratamente îl au.

Articolul precedentCOVID-19: Bilanțul deceselor creşte din nou, 314 persoane şi-au pierdut viața
Articolul următorTelefonul Medicului – consiliere psihologică, suport juridic şi practic pentru cadrele medicale