23 septembrie, Ziua internaţională a limbajului semnelor

Ziua internaţională a limbajului semnelor este marcată, anual, la data de 23 septembrie. Iniţiativa aparţine Federaţiei Mondiale a Surzilor (FMS), ce cuprinde 135 de asociaţii naţionale. Propunerea a fost adoptată în unanimitate de către Adunarea Generală a ONU, la 19 decembrie 2017.

Prin marcarea Zilei internaţionale a limbajului semnelor, este subliniată importanţa practică şi culturală a limbajelor mimico-gestuale, atrăgându-se atenţia şi asupra necesităţilor persoanelor cu deficienţe auditive, în special nevoia de integrare socială, profesională şi culturală.

Data marcării Zilei internaţionale a limbajului semnelor a fost aleasă pentru a aniversa înfiinţarea FMS, la 23 septembrie 1951.

În 2023, ca şi la ediţia de anul trecut, ONU evidenţiază faptul că Ziua internaţională a limbajului semnelor reprezintă o oportunitate pentru a susţine şi proteja identitatea lingvistică şi diversitatea culturală a tuturor oamenilor cu deficienţe de auz. Comunităţile acestor persoane, guvernele şi organizaţiile societăţilor civile sunt aşteptate să îşi îndrepte eforturile în vederea promovării şi recunoaşterii limbajelor semnelor ca parte normală şi dinamică a peisajului lingvistic naţional şi internaţional.

Potrivit datelor FMS, în lume există peste 70 de milioane de persoane lipsite total sau parţial de auz. Peste 80% dintre acestea trăiesc în ţări în curs de dezvoltare. În total, există aproximativ 300 de limbaje mimico-gestuale. În Uniunea Europeană, se estimează că o persoană din 1.000 utilizează un limbaj naţional al semnelor ca primă limbă, adică circa 500.000 de persoane din spaţiul comunitar.

La 27 martie 2020, preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea privind recunoaşterea Limbii semnelor române ca limbă maternă pentru persoanele surde şi hipoacuzice din România.

Conform Convenţiei drepturilor persoanelor cu dizabilităţi, adoptată de ONU la 13 decembrie 2006, limbajele bazate pe semne au statut egal celor vorbite, căci sunt la fel de bogate, din punct de vedere gramatical, sintactic, lexical şi structural. În plus, statele semnatare se obligă să faciliteze învăţarea lor şi să promoveze identitatea lingvistică a comunităţii surzilor, surdo-muţilor şi hipoacuzicilor, potrivit Agerpres.