Trei strategii de creștere a rezilienței la efectele psihosociale ale pandemiei COVID-19

0
447

Izolarea socială, distanțarea socială și purtarea măștii sunt măsuri care, pe termen mediu și lung, ne pot afecta pe plan mintal, atenţionează psiholog principal doctor Iuliana Zavadovschi şi doctor Emil-Sebastian Gherasim, medic primar psihiatru, din cadrul Spitalului Clinic Militar de Urgenţă “Dr. Iacob Czihac” Iaşi.

Potrivit celor doi specialişti, din cauză că pandemia a fost atât de neprevăzută, ea a creat o criză care este o amenințare atât pe plan fizic cât și psihic, prin noile reguli de socializare, incertitudinea dată de metode de protecție, tratament, imunizare, sechele post infecție, teama de contagiune, îmbolnăvirea și reîmbolnăvirea, stigmatizarea celor care au trecut prin boală și de aceea un număr din ce în ce mai mare de oameni ajung să sufere de stres, tulburare de adaptare, anxietate, depresie și alte tulburări psihice.

“Este cunoscut faptul că atunci când ne confruntăm cu o criză, sănătatea minții noastre este prima afectată și paradoxal tot sănătatea mintală este primul lucru care ne ajută să rezistăm și să supraviețuim crizei. De aceea este important să fie implementate măsuri la nivelul instituțiilor pentru a diminua efectele negative, dar și la nivel individual, trebuie să învățăm să dezvoltăm strategii de reziliență”, au afirmat cei doi specialişti.

În această direcţie, cei doi specialişti au prezentat mai multe strategii de creștere a rezilienței la efectele psihosociale ale pandemiei COVID-19:

1. Conștientizarea este „radarul” de fundal al conștiinței, monitorizând în permanență mediul intern și extern.

Conștientizarea se dezvoltă prin concentrarea atenției pe sarcina pe care o desfășori în prezent „aici și acum”; modularea atitudinii în ceea ce privește percepția schimbărilor psihosociale. În acest sens se poate măsura nivelul de stres pentru a stabili gradul de vulnerabilitate, au explicat cei doi specialişti.

2. Dezvoltarea gândirii flexibile, sănătoase cu consecințe adaptative în plan emoțional, comportamental și fiziologic, respectiv interpretarea non-catastrofică şi tolerantă. Dezvoltarea gândirii flexibile, sănătoase, se reflectă în plan emoțional printr-o îngrijorare productivă (de exemplu, conștientizez riscul infectării și iau măsuri de protecție); în plan comportamental: socializez, dar păstrez distanța; în plan fiziologic: tensiunea arterială, normală, somn normal, răspuns imun sănătos, potrivit aceloraşi specialişti.

3. Dezvoltarea conștientizării și a gândirii flexibile sănătoase pot fi condiții pentru descoperirea stării de bine în această perioadă pandemică.

“Ținând cont de faptul că ne confruntăm cu o perioadă excepțională care necesită o adaptare rapidă în toate planurile vieții, avem nevoie să învățăm moduri sănătoase de adaptare pentru a face față provocărilor zilnice. Din acest motiv, cu cât dispunem de mai multe resurse interioare și suntem conștienți de ele, cu atât avem șansa de a merge mai departe cu bine. Unii dintre noi ar putea avea șansa că în această perioadă să dobândească un nivel crescut de reziliență, prin accesarea unor noi resurse și dezvoltarea de noi capacități mintale care să le confere mai multă forță psihică”, după cum au afirmat psiholog principal doctor Iuliana Zavadovschi şi doctor Emil-Sebastian Gherasim, medic primar psihiatru, încadraţi în cadrul Spitalului Clinic Militar de Urgenţă “Dr. Iacob Czihac” Iaşi.

Explicaţiile acestora vin în contextul Zilei Internaţionale a Sănătăţii Mintale.

 

Articolul precedentGCS: Judeţele cu un coeficient al infectărilor de peste 1,5 la mia de locuitori
Articolul următorPsihiatrul Gabriel Diaconu, despre înmulţirea cazurilor de COVID: E nevoie de o pauză de cel puţin o lună