Studiu APC: Produsele vegetale contin aditivi, clorura de calciu, acizi grasi saturati si alte grasimi

Produsele vegetale sunt mai frecvent utilizate in perioada postului. insa nu intotdeauna sunt si cele mai sanatoase. Potrivit rezultatelor studiului Asociatiei Pro Consumatori (APC), produsele vegetale contin aditivi alimentari, clorura de calciu, acizi grasi saturasi si alte grasimi, adica substante care nu ar trebui sa fie in compozitia acestor produse si care au efecte nocive asupra sanatatii consumatorului, se arata intr-un comunicat al APC.

Mai precis, in 35 de preparate si semipreparate vegetale analizate s-au identificat 31 aditivi alimentari. Printre acesti aditivi alimentari intalnim: E100 (curcumina), E120 (carmin/cosenila), E150a (caramel simplu), E150d (caramel cu sulfit de amoniu), E160a (beta-caroten), E160c (extract de paprika), E200 (acid sorbic), E202 (sorbat de potasiu), E211 (benzoat de sodiu), E223 (metabisulfit de sodiu), E304 (palmitat de ascorbil), E316 (izoascorbat de sodiu), E320 (butilhidroxianisol), E322 (lecitina din soia/floarea soarelui), E330 (acid citric), E331 (citrati de sodiu), E407 (caragenan), E410 (guma de carruba), E412 (guma de guar), E414 (guma arabica), E415 (guma de xantan), E417 (guma tara), E440 (pectina), E450 (difosfat disodic), E452 (polifosfati), E460 (guma de celuloza), E471 (mono si digliceride ale acizilor grasi), E476 (poliricinoleat de poliglicerina), E481 (stearoil 2 lactilat de sodiu), E509 (clorura de calciu), E621 (monoglutamat de sodiu).

Majoritatea dintre acesti aditivi alimentari au potential alergogen (carmin, acid sorbic, benzoatul de sodiu, metabisulfit de sodiu, citratul de sodiu, guma de guar, difosfat disodic), pot determina flatulenta (pectina,guma de xantan, izoascorbat de sodiu), dar pot produce si alte probleme de sanatate (osteoporoza, crampe abdominale, vertij, marirea de volum a ficatului si rinichilor, sete extrema, aritmii), se mai arata in comunicatul de presa.

De altfel, specialistii din cadrul APC au identificat in produsele de post si clorura de calciu, de obicei folosita pentru a preveni formarea ghetii.

„Clorura de calciu are foarte multe utilizari in industria alimentara, unde are codul european E509 ca aditiv (agent de intarire, de sporire a fermitatii tesuturilor – pulpele fructelor din conservele de legume, pasta de branza tofu, dar si pentru producerea unui inlocuitor de caviar din sucuri de legume si fructe, ingredient in bauturile sportivilor etc.). Acumularea (clorurii) de calciu in organism determina o serie de reactii, printre care: gust calcaros in gura, dureri de stomac, bufeuri, greata si varsaturi, lipsa apetitului, sete extrema, dureri osoase, aritmie, pietre la rinichi, coma”, a explicat in comunicatul de presa prof. univ. dr. Ion Schileru, Departamentul de Business, stiintele Consumatorului si Managementul Calitatii, Facultatea ASE Bucuresti.

De asemenea, rezultatele studiului APC au mai aratat ca in produsele de post analizate s-au identificat grasimi si acizi grasi saturati, substante care cresc nivelul colesterolului „rau” in organism si determina aparitia bolilor cardiovasculare.

„Exista alternative sanatoase la produsele vegetale industriale, si anume legumele si fructele de sezon care sunt accesibile si din punct de vedere al pretului. Deci, ne putem hrani sanatos prin folosirea acestora la realizarea unor preparate alimentare. Din pacate, inca mai exista consumatori care folosesc in perioada postului, si nu numai, grasimi tartinabile vegetale/margarine, despre care se stie ca prin continutul ridicat de acizi grasi saturati si grasimi trans cresc nivelul colesterolului rau in organism (LDL) si il reduc pe cel bun (HDL), fapt care poate favoriza aparitia infarctului miocardic si a accidentelor vasculare cerebrale. in Statele Unite ale Americii, Administratia pentru Alimente si Medicamente (FDA) a dispus in anul 2015 printr-o decizie ca pana in anul 2018 sa se elimine de la comercializare alimentele cu continut de grasimi trans”, a mentionat conf. univ. dr. Costel Stanciu, Presedinte Asociatia Pro Consumatori.

Potrivit dr. Florin Ioan Balanica, specialist in medicina personalizata, nutritie si nutrigenomica, in perioada postului sunt recomandate vegetalele bogate in proteine, intrucat numai proteinele ofera acea stare de satietate.

„Alimentatia in post nu este una intamplatoare. Majoritatea persoanelor castiga in greutate pentru ca iau decizii nepotrivite, cum ar fi paine, zacusca, soia si cartofi prajiti, iar altii scad in greutate prin subalimentare. Nu poti intra in perioada de post dupa ce ai ingurgitat cantitati industriale de alimente, combinate gresit si deodata restrictiona. si nici nu poti reveni la obiceiurile alimentare nepotrivite, dupa perioada de post. Sanatatea inseamna echilibru nutritional si nu socuri alimentare si de greutate. Va sfatuiesc sa consumati in post vegetale bogate in proteine, intrucat numai proteinele ne dau starea de satietate. Ca exemplu, lintea verde, nautul, fasolea boabe cat mai inchisa la culoare, fasolea verde si ciupercile, gatite la abur si cuptor”, a specificat dr. Florin Ioan Balanica.

De altfel, potrivit nutritionistului, soia are o cantitate mare de proteine, dar si o mare cantitate de grasimi vegetale, de altfel nerecomandata tuturor consumatorilor.

„Totodata, soia este un fitoestrogen contraindicat in cantitati mari, femeilor cu patologii de san si ginecologice. Folositi-va imaginatia si combinati alimentele vegetale cu cantitati mari de proteine cu fructele nu foarte bogate in zahar si legumele de culoare verde. Nu folositi ulei in exces. De altfel, cateva felii de paine alba cu zacusca reprezinta o bomba calorica pentru orice organism”, a adaugat dr. Florin Ioan Balanica.

Studiul APC al a fost realizat cu scopul invatarii consumatorilor de a intelege eticheta produselor alimentare astfel incat acestia sa faca alegeri sanatoase si in cunostinta de cauza.