Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), dr. Raed Arafat, a declarat luni că misiunea celor cinci medici și opt asistenți medicali care merg în Tunisia, în vederea oferirii de sprijin personalului sanitar din această țară în lupta cu virusul SARS-CoV-2, nu este deloc una ușoară.

Echipa medicală a plecat luni în Tunisia.

”Nu pot decât să le doresc succes colegilor noştri care vor merge acolo, nu este o misiune uşoară, cum nu au fost nici celelalte unde au fost. Echipe medicale de la noi au fost în Italia, au fost în Republica Moldova, au fost în Slovacia, au fost apreciate de prietenii noştri din fiecare din aceste ţări şi acum mergem într-o altă regiune, într-o altă zonă, unde într-adevăr este nevoie şi unde sunt implicate mai multe ţări din vecinătate”, a declarat Arafat.

totodată, șeful DSU a mai subliniat faptul că salvatorii români intervin în acest moment în mai multe ţări.

„Acum avem intervenţii pe mai multe paliere. Avem incendiile de pădure din Grecia, unde suntem una din mai multe ţări care intervin acolo şi asistă prietenii noştri de acolo într-o situaţie destul de dificilă. Suntem în Macedonia cu Forţele Aeriene Române şi cu un avion care a făcut mai multe misiuni şi care mai rămâne să continue misiunile de stingere în zona unde sunt incendiile de pădure în Macedonia de Nord. Şi, acum, avem misiunea de asistenţă către Tunisia şi mai vin alte misiuni cel puţin pe partea de vaccin, care se fac în colaborare cu Ministerul Sănătăţii din România şi care ia legătura şi discută cu ministerele Sănătăţii din ţările care primesc donaţiile de vaccin sau ţările care au hotărât să cumpere dozele de vaccin”, a mai precizat Raed Arafat.

Reamintim că o aeronavă C-27J Spartan a Forţelor Aeriene Române va asigura transportul în Tunisia a aproximativ 180.000 de doze de vaccin anti-COVID produs de compania Astra Zeneca, teste antigen, precum şi materiale sanitare, pentru gestionarea pandemiei în Tunisia.

Dozele de vaccin vor fi transportate în cutii frigorifice, împreună cu elementele de răcire şi dispozitive de monitorizare a temperaturii, puse la dispoziţie de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino” din Bucureşti, care asigură respectarea lanţului frigorific până la destinaţie, la temperaturi de 2-8 grade C.

Materialele sanitare donate sunt măşti FFP2 şi FFP3, măşti chirurgicale şi teste antigen, după cum a informat Ministerul Apărării Naţionale (MapN) într-un comunicat de presă.

Comitetul ONU pentru Schimbări Climatice, IPCC, a publicat luni un extras din amplul său raport cu privire la încălzirea globală și efectele acestui fenomen asupra omenirii.

Potrivit documentului publicat:

• Temperaturile globale vor atinge creșterea critică de 1,5 grade Celsius deasupra nivelurilor pre-industriale (anii 1850 – 1900) până în 2040 în toate scenariile de reducere a emisiilor. Astfel, pragul critic de la care impactul schimbărilor climatice se va resimți mult mai sever va fi atins în mai puțin de două decade;
• Influența umană este „foarte probabil”, în proporție de 90%, principalul motor al retragerii globale a ghețarilor din anii 1990 și a scăderii gheții marine arctice
• Arctica va rămâne, practic, fără gheață în luna septembrie cel puțin o dată înainte de anul 2050 în toate scenariile evaluate;
• La o creștere a temperaturilor globale de 1,5 grade, fenomenele extreme se vor produce cu o frecvență „fără precedent” în evidențele istorice;
• Rata recentă de creștere a nivelului mării aproape s-a triplat comparativ cu 1901-1971
• Evenimentele care implică o creștere extremă a nivelului mărilor și care s-au produs o dată la un secol în istoria recentă vor avea loc cel puțin anual în zonele costiere de referință până în anul 2100.
• Sezoanele cu incendii de vegetație se vor extinde în multe regiuni.

Temperatura globală a suprafeței planetei a crescut în perioada 2011 – 2020 cu 1,09 grade Celsius, comparativ cu temperatura din intervalul 1850 -1900.

Rata recentă a creșterii nivelului mărilor aproape s-a triplat față de perioada 1901 – 1971;

Ultimii patru ani au fost cei mai fierbinți înregistrați vreodată, din 1850.

Raportul mai arată că extremele termice, inclusiv valurile de căldură, au devenit mai frecvente și mai intense din anii ’50, în timp ce evenimentele „reci” s-au rărit și au devenit mai puțin severe.

Efectul dăunător al activității umane asupra climei este „o stare de fapt”, spun autorii raportului.

În acest context, experții nu pot exclude efectele devastatoare, precum creșterea cu 2 metri a nivelului apelor până la finele secolului.

Cu toate acestea, există speranțe că o reducere accentuată a emisiilor de gaze cu efect de seră ar putea stabiliza temperaturile în creștere.

”2020 a fost un an fără precedent pentru oameni și planetă: o pandemie globală la scară nemaivăzut de mai bine de un secol, cele mai ridicate temperaturi la nivel global global și cea mai mare concentrație de dioxid de carbon în atmosfera noastră. În timp ce mulți își vor aminti cel mai puternic 2020 pentru modul în care a afectat pandemia COVID-19 în lume (…), 2020 a fost, de asemenea, un an extrem din punct de vedere al climei, cu multe schimbări climatice, alimentate de schimbările climatice antropice, care afectează viețile, distrugând mijloacele de trai. (…) Acest raport demonstrează impactul încălzirii globale atât asupra ecosistemelor planetei, cât și asupra și indivizilor și a comunităților, prin furtuni, inundații, valuri de căldură, secete și incendii de mari proporții. Știm ce trebuie să fie făcut pentru a reduce emisiile”, a declarat Antonio Guterres, Secretarul General al Organizației Națiunilor Unite.

Raportul mai arată că riscul generat de schimbările climatice este în strânsă legătură cu interacțiunile complexe dintre riscurile și vulnerabilitățile mediului, risucrile și vulnerabilitatea, expunerea și capacitatea de adaptare a sistemelor umane și naturale. La nivelurile actuale ale emisiilor globale cu efect de seră la nivel mondial, se așteaptă o depășire a pragurilor de temperatură convenite de 1,5 -2 grade Celsius peste nivelurile pre-industriale, aspect care va crește riscurile în cee ace privește impactul generalizat al schimbărilor climatice care pot fi observate deja.

De asemenea, documentul subliniază și faptul că Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă oferă un plan comun pentru pace și prosperitate pentru oameni și planeta, acum și în viitor. Obiectivul său prevede un set de obiective de dezvoltare durabilă (ODD), care recunoaște că sfârșitul sărăciei și a altor lipsuri trebuie fie în strânsă legătură cu strategii care se îmbunătățesc starea de sănătate și educația, reduc inegalitățile și stimulează creșterea economică, abordând în același timp schimbările climatice și conservarea oceanelor și pădurilor. Realizarea multora dintre aceste obiective este pusă în pericol de schimbările climatice, potrivit raportului. De exemplu, temperaturile în creștere sunt pe primul loc în ceea ce privește pierderea speciilor și ecosistemelor, reducerea randamentelor agricole și piscicole, contribuind la insecuritate alimentară și care afectează mijloacele de trai.

Evenimentele climatice și meteorologice extreme pot crește riscurile pentru sănătate, deteriorează infrastructura, duc la un deficit de apă, mai atrag atenția specialiștii.

România sprijină Tunisia în combaterea pandemiei de COVID-19. Prin urmare, o aeronavă C 130 Hercules a Forțelor Aeriene Române asigură transportul în Tunisia a aproximativ 180.000 de doze de vaccin anti-COVID-19 produs de compania AstraZeneca, teste antigen, precum și materiale sanitare, pentru gestionarea pandemiei în această țară, informează Ministerul Apărării Naționale (MApN) într-un comunicat de presă.

România s-a numărat printre statele care au primit cerere de acordare a asistenței internaționale din partea guvernului tunisian, prin activarea Mecanismului European de Protecție Civilă. Țara noastră se alătură, astfel, eforturilor europene și internaționale de a sprijini Tunisia în lupta cu virusul SARS-CoV2.

Dozele de vaccin vor fi transportate în cutii frigorifice, împreună cu elementele de răcire și dispozitive de monitorizare a temperaturii, puse la dispoziție de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Medico-Militară „Cantacuzino“ din București, care asigură respectarea lanțului frigorific până la destinație, la temperaturi de 2-8ºC.

Materialele sanitare donate constau în: măști FFP2 și FFP3, măști chirurgicale și teste antigen.

De asemenea, o echipă medicală formată din 13 cadre medicale (cinci medici și opt asistenți medicali) se va deplasa în această țară pentru a oferi sprijin personalului sanitar tunisian în lupta cu virsusul SARS-CoV-2, potrivit sursei citate.

Mecanismul de protecție civilă al Uniunii Europene coordonează răspunsul la dezastrele naturale și provocate de om la nivelul UE, permițând acordarea asistenței coordonate, eficace și rapide în sprijinul populațiilor afectate.

Capacitatea europeană de răspuns în situații de urgență este realizată prin punerea în comun, în mod voluntar, a resurselor alocate în prealabil de statele membre, în vederea desfășurării imediate în interiorul sau în afara UE.

Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență este nucleul operațional al mecanismului de protecție civilă: este activ non-stop și coordonează eforturile UE de răspuns în caz de dezastre.