Serviciul Român de Informații (SRI) a informat Ministerul Sănătății și Ministerul Transporturilor și Infrastructurii cu privire la modul de derulare a atacului cibernetic ransomware asupra Spitalului Clinic Witting din București.

În informare, SRI a punctat vulnerabilitățile de care au profitat atacatorii și a transmis beneficiarilor o serie de măsuri de implementat în regim de urgență, în vederea limitării efectelor generate de atac precum și prevenirii unor viitoare atacuri ransomware.

”Astfel de atacuri împotriva unor spitale din România reprezintă un semnal de alarmă cu privire la nivelul scăzut de securitate cibernetică existent și subliniază necesitatea stringentă de implementare a unor măsuri și politici de securitate specifice”, se arată în informarea SRI.

Atacurile de tip ransomware, deși sunt de complexitate medie-redusă, pot genera disfuncții majore în activitatea efectivă derulată de instituțiile din domeniul sănătății.

Astfel, în vederea asigurării unui flux constant de servicii medicale, este necesară adoptarea unei decizii centralizate care să impună obligativitatea adoptării unor măsuri minimale de securitate cibernetică la nivelul instituțiilor din domeniul sănătății, este de părere SRI.

”Asigurarea securității cibernetice în domeniul sănătății prezintă un nivel crescut de relevanță, inclusiv în contextul rolului esențial în gestionarea unor situații de criză, precum cea generată de pandemia de COVID-19”, potrivit SRI.

Prefectul Capitalei, Alin Stoica, Alin Stoica a declarat vineri că se iau în calcul eventuale măsuri de pregătire a  unităților medicale, dar și posibile măsuri de combatere a răspândirii pandemiei de SARS-CoV-2, ce vor fi aplicate în București. Iar asta în condițiile în care incidența cazurilor de COVID-19, în ultimele două săptămâni, s-a triplat.

”S-a triplat incidența în ultimele două săptămâni. Am ajuns de la șase cazuri până la 40 de cazuri, a fost un vârf de 54 de cazuri zilele trecute. Am discutat posibilele măsuri de creștere a rezilienței, protejarea medicilor și personalului care asigură îngrijirea în așa fel încât să își poată efectua atribuțiile. În momentul în care valul va crește, INSP estimează că vor fi foarte multe cazuri la mijlocul lunii septembrie, cam 1.600 de cazuri pe zi. Până la acel moment trebuie să ne pregătim. Estimăm că pe București – Ilfov vor fi cam jumătate din cazurile noi”, a declarat prefectul Alin Stoica în cadrul unor declarații de presă.

În același timp, prefectul a subliniat că vaccinarea trebuie să continue într-un mod accelerat.

”Trebuie să punem accent pe vaccinarea personalului medical, ca el să nu fie afectat de următorul val. Pentru a ajunge acolo, ASSMB a efectuat un sondaj pentru a înțelege care sunt cauzele pentru care personalul medical nu se vaccinează. (…) În afară de personalul sanitar ne-am concentrat atenția pe personalul didactic”, a mai adăugat prefectul Capitalei.

Perioadele pentru care pot fi prescrise medicamentele sunt de maximum 7 zile în afecţiuni acute, de până la 8 – 10 zile în afecţiuni subacute şi de până la 30 – 31 de zile pentru bolnavii cu afecţiuni cronice, se arată în Ghidul asiguratului lansat de CNAS.

Pentru bolnavii cu boli cronice stabilizate şi cu schemă terapeutică stabilă, medicamentele pot fi prescrise pentru o perioadă de până la 90/91/92 de zile.

Prescripţia medicală pentru afecţiunile cronice este valabilă maximum 30 de zile de la data emiterii acesteia, iar pentru afecţiunile acute şi subacute prescripţia medicală este valabilă maximum 48 de ore.

Prescripțiile emise pe o perioadă de 90/91/92 de zile, prescrise în regim online și semnate de către medicul prescriptor cu semnătură electronică extinsă, pot fi eliberate fracționat pentru 30/31/32 de zile, iar valabilitatea acestor prescripții este de maximum 92 de zile, în funcție de perioada prescrisă.

Prima eliberare se va face în maximum 30 de zile de la data emiterii prescripției.

Există și o serie de prevederi specifice. Astfel, pot fi prescrise medicamente pentru maximum 7 zile în următoarele situații:

• de către medicii din căminele pentru persoanele vârstnice, pentru bolnavii nedeplasabili sau cu afecţiuni acute din aceste instituţii, dacă nu sunt înscrişi în lista unui medic de familie;
• de către medicul din cabinetul şcolar sau studenţesc, pentru elevi şi studenţi, în caz de urgenţă medicală, doar pentru afecțiuni acute; medicii respectivi au obligaţia să transmită prin scrisoare medicală medicului de familie la care este înscris elevul sau studentul diagnosticul şi tratamentul prescris;
• de către medicii din instituţiile de asistenţă socială pentru persoane adulte cu handicap aflate în coordonarea Autorităţii Naţionale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi, Copii şi Adopţii, pentru bolnavii nedeplasabili sau cu afecţiuni acute din aceste instituţii, în situaţia în care persoanele instituţionalizate nu sunt înscrise în lista unui medic de familie