Pacienţii cu boli cardiovasculare din Iaşi vor beneficia de informații detaliate cu privire la afecțiunea de care suferă, în contextul pandemiei de COVID-19. Acest lucru este posibil ca urmare a inițiativei dr. Al Namat Razan, medic specialist cardiolog Iaşi, inițiativă care este susținută de Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (COPAC) şi de Asociaţia Copilul meu, Inima mea.

În acest sens, a fost lansat un program ce va cuprinde un număr de șase ateliere pentru pacienţii cu afecţiuni cardiovasculare, fiecare tratând pe larg noţiuni de gestionare a pacienţilor cu o anumita afecţiune în actualul context al epidemiei de COVID-19.

Primul seminar va avea loc pe data de 7 august 2021, ora 12.00 la sediul unei clinici private din Iaşi, de pe str. Vasile Lupu, nr. 78.

Proiectul are ca obiectiv scăderea ratei mortalităţii şi a complicaţiilor cardiovasculare pe perioada pandemiei COVID-19.

Beneficiari vor fi pacienţii înregistraţi în evidenţele medicale cu următoarele afecţiuni: infarct miocardic, insuficienţă cardiacă cronică, hipertensiune arteriala, tulburări de ritm cardiac, tulburări de conducere cardiacă şi cardiomiopatii.

”Ca medic cardiolog, am simţit nevoia demarării unui astfel de program pentru că pacienţii cu boli cardiovasculare au nevoie de informaţie direct de la medic pentru a-şi înţelege cât mai bine afecţiunea şi a-şi crea o imagine completă a acesteia, atât în ceea pe priveşte tratamentul, perioada de refacere, stilul de viaţă. În această perioadă de pandemie mai mult ca oricând, pacienţii au nevoie să interacţioneze cu medicul dar şi să vină în contact cu alţi pacienţi”, a declarat dr. Al Namat Razan, iniţiatorul acestui program, într-un comunicat de presă.

La rândul său, preşedintele COPAC, Radu Gănescu, a declarat:
„Susţinem iniţiativele de programe dedicate pacienţilor cu boli cardiovasculare şi ne bucurăm când un medic tânăr are astfel de iniţiative. Pacienţii cu boli cardiovasculare se confruntă cu probleme în perioada de pandemie şi au nevoie de susţinere şi informare de la medicii lor.”

Temele workshop-urilor vor fi:
1. Gestionarea pacienţilor cu infarct miocardic în contextul COVID-19
2. Gestionarea pacienţilor cu insuficienţă cardiacă cronică în contextul pandemic COVID-19
3. Gestionarea pacienţilor cu Hipertensiune arterială în contextul pandemiei COVID-19
4. Gestionarea pacienţilor cu tulburări de ritm cardiac în contextul pandemiei COVID-19
5. Gestionarea pacienţilor cu tulburări de conducere cardiacă în context pandemic COVID-19
6. Gestionarea pacienţilor cu cardiomiopatii în contextul COVID-19

Coordonatorul campaniei naționale de vaccinare anti-COVID-19, col. dr. Valeriu Gheorghiță, merge vineri în județul Constanța, pentru promovarea mesajului campaniei de vaccinare, pe litoral, informează CNCAV.

Astfel, împreună cu echipa mobilă, dr. Valeriu Gheorghiță va vaccina în această seară turiștii aflați în stațiunea Vama Veche (Punctul SMURD Vama Veche), care doresc să se imunizeze împotriva noului coronavirus.

EMA a aprobat recomandările elaborate de Coaliția internațională a autorităților de reglementare a medicamentelor (ICMRA) pentru a facilita utilizarea sistemelor de urmărire și supraveghere la nivel global.

Documentul publicat joi identifică numitori tehnici comuni care permit diferitelor sisteme să schimbe și să utilizeze informațiile disponibile despre medicamente și lanțurile de aprovizionare ale acestora pentru a proteja sănătatea publică.

”Producția și distribuția medicamentelor sunt globalizate, iar schimbul rapid de informații între autoritățile de reglementare face parte integrantă din protecția integrității lanțului de aprovizionare și a siguranței pacienților. Sistemele de urmărire și supraveghere sunt considerate a fi un instrument util pentru a atenua riscul de penurie și pentru a combate producția și comercializarea medicamentelor falsificate. Acestea oferă vizibilitate în lanțul de aprovizionare cu medicamente în orice moment. Cu toate acestea, până acum, sistemele de trasabilitate au fost proiectate și implementate cu un accent local sau regional, fără a lua în considerare dacă pot face schimb de informații cu alte sisteme la nivel global”, se arată în informarea EMA.

Autoritățile de reglementare internaționale subliniază, în cadrul documentului, că interoperabilitatea sistemelor de urmărire și supraveghere ajută la protejarea sănătății publice prin îmbunătățirea schimbului de informații în caz de defecte de calitate, reducerea lipsurilor, contribuind la lupta împotriva medicamentelor falsificate și sprijinind activitățile de farmacovigilență.

Potrivit EMA, o înțelegere comună a acestor beneficii potențiale ale interoperabilității este fundamentală pentru promovarea planificării și implementării globale a sistemelor interoperabile pentru medicamente.

Documentul ICMRA a fost dat în consultare publică în noiembrie 2020 până în februarie 2021. Feedbackul extins și util a fost analizat și revizuit cu atenție pentru a rafina și finaliza recomandările privind numitorii tehnici comuni pentru sistemele de urmărire și supraveghere.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) arată că procentele privind alăptarea nou-născuților în primele șase luni, în regiunea europeană a OMS (53 de țări), sunt cele mai scăzute din toate regiunile, doar 13% din sugari fiind alăptați.

De altfel, doar o treime din populația adultă din regiune are schema completă de vaccinare împotriva COVID-19, în timp ce varianta Delta a devenit dominantă, iar cazurile de îmbolnăvire depășesc 60 de milioane.

În acest context, OMS recomandă continuarea alăptării și după vaccinare.

”Pentru a marca Săptămâna Mondială a Alăptării, 1-7 august, OMS îndeamnă femeile care alăptează să se vaccineze împotriva COVID-19. Alăptarea este una dintre cele mai eficiente modalități de asigurare a sănătății, furnizării anticorpilor și protecției împotriva COVID-19 a copilului, iar vaccinarea mamei care alăptează nu prezintă niciun risc pentru mamă și sugarul ei”, se arată într-un comunicat remis de CNCAV.

Potrivit sursei citate, alăptarea are multe avantaje pentru mamă și copil și trebuie continuată atât în timpul infecției COVID-19, cât și după vaccinarea mamei. Virusul care cauzează COVID-19 nu a fost detectat în laptele matern.

”Conform studiilor realizate până în prezent, continuarea alăptării este sigură, cu respectarea măsurilor de precauție recomandate, chiar dacă mama se îmbolnăvește de COVID-19. Mamele care alăptează și care au primit vaccinul au în lapte anticorpi, care ar putea ajuta la protejarea copiilor lor de infecția cu virusul SARS-CoV-2”, se mai arată în comunicat.

OMS recpmandă și o serie de măsuri de precauție pentru mamele care au contractat virusul:

• respectarea igienei respiratorii în timpul hrănirii copilului, inclusiv purtarea unei măști de protecție sau acoperirea gurii și a nasului;
• spălarea mâinilor cu apă și săpun timp de 20 de secunde, înainte și după atingerea copilului;
• curățarea și dezinfectarea suprafețelor atinse în mod regulat.

Compania americană Moderna a anunţat că vaccinul anti-COVID-19 produs de ea are o eficienţă de aproximativ 93% la şase luni după administrarea celei de-a doua doze.

Vorbim astfel de un procent aproape neschimbat în raport cu eficienţa sa de 94% demonstrată în studiul clinic iniţial, informează Reuters.

Moderna obţine astfel un rezultat favorabil în comparaţie cu datele anunţate de companiile Pfizer Inc şi BioNTech SE săptămâna trecută, potrivit cărora eficienţa vaccinului lor scade cu aproximativ 6% la fiecare două luni şi ajunge la circa 84% după şase luni de la administrarea celei de-a doua doze.

Ambele vaccinuri, atât Moderna, cât şi Pfizer-BioNTech, au la bază tehnologia ARN mesager.

”Vaccinul nostru anti-COVID-19 arată o eficacitate durabilă de 93% într-un interval de şase luni, dar recunoaştem că varianta Delta reprezintă o nouă ameninţare importantă, aşadar va trebui să rămânem vigilenţi”, a declarat directorul executiv al companiei Moderna, Stephane Bancel, citat de Reuters.

Reprezentanţii companiei Moderna au mai precizat că o doză de supra-rapel va fi necesară înainte de sosirea iernii, întrucât nivelurile de anticorpi vor scădea cel mai probabil de-a lungul timpului.

Compania Moderna a anunţat că studiile sale care vizau trei vaccinuri-candidate pentru a fi folosite ca doză de supra-rapel au produs niveluri robuste de anticorpi împotriva variantelor noului coronavirus, inclusiv împotriva variantelor Beta, Gamma şi Delta.

Potrivit companiei americane, nivelurile de anticorpi neutralizanţi obţinute după supra-rapel s-au apropiat de cele observate după administrarea celei de-a doua doze.

Pentru acest an, Moderna a semnat contracte de 20 miliarde de dolari pentru vaccinul său anti-COVID-19 şi vizează să producă între 800 de milioane şi 1 miliard de doze, p otrivit sursei citate.

Moderna are semnate acorduri de 12 miliarde de dolari pentru 2022, cu opţiunea unor vânzări suplimentare de 8 miliarde de dolari, şi se aşteaptă să producă între 2 miliarde şi 3 miliarde de doze anul viitor.

Consiliul Constituţional din Franţa a validat joi legea care impune vaccinarea obligatorie a personalului medical. De asemenea, legea instaurează și permisul sanitar.

Cele două măsuri cheie fac parte din strategia anti-COVID-19 promovată de preşedintele Emmanuel Macron, care este însă tot mai mult contestată, informează AFP, potrivit Agerpres.

În faţa recrudescenţei epidemiei de COVID-19, care a făcut peste 112.000 de victime în Franţa, permisul sanitar (test COVID-19 negativ recent, dovada vaccinării sau certificatul medical de trecere prin boală) a intrat în vigoare pe 21 iulie pentru a permite accesul în „spaţiile de recreere şi de cultură” în care există mai mult de 50 de persoane.

Însă, deputaţii şi senatorii francezi au votat la finalul a şase zile de dezbateri aprinse extinderea acestui permis începând din 9 august și la cafenele, restaurante, trenuri pe linii principale şi curse aeriene interne. Permisul este extins şi în cazul pacienţilor fără afecţiuni urgente şi al vizitatorilor din unităţile medicale şi căminele pentru vârstnici.

Deputaţii de stânga au sesizat însă Consiliul Constituţional, garant al respectării Constituţiei şi drepturilor fundamentale ale cetăţenilor din Franţa, denunţând o generalizare „disproporţionată” a acestui permis sanitar, care a marcat „mai multe abateri de la principiul egalităţii”, potrivit sursei citate.

Judecătorii constituţionali au considerat însă că permisul sanitar rezultă dintr-o ”conciliere echilibrată” între libertăţile publice şi protejarea sănătăţii, într-o decizie crucială pentru implementarea prevăzută pentru ziua de luni a acestui dispozitiv creat de Guvernul francez.

Tinerii cu vârste cuprinse între 12 şi 17 ani vor fi exceptaţi până pe 30 septembrie.

Judecătorii au cenzurat totuşi mai multe dispoziţii ale legii, estimând mai ales că izolarea obligatorie a persoanelor diagnosticate cu COVID-19 timp de 10 zile nu este „necesară, adaptată şi proporţionată”.

Ei au respins şi dispoziţiile referitoare la întreruperea contractului angajaţilor care lucrează pe perioadă determinată şi care nu prezintă permisul sanitar dacă activitatea lor ar impune acest lucru, considerând că există „o diferenţă de tratament” faţă de persoanele cu contracte pe durată nedeterminată, care nu pot fi concediate din acest motiv, potrivit AFP.

În Franţa, aproape 54% din populaţia naţională (67 de milioane de locuitori) a fost vaccinată cu schemă completă. În paralel, numărul persoanelor spitalizate după ce au fost infectate cu noul coronavirus a continuat să crească în ultimele zile, o consecinţă a contagiozităţii sporite a variantei Delta, potrivit sursei citate.