Preşedintele Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor de Vaccinare (CNCAV) împotriva SARS-CoV-2, dr Valeriu Gheorghiţă, a declarat, sâmbătă, că în acest moment nu este o soluţie să se adapteze un vaccin în funcţie de varianta virală Delta, iar experţii internaţionali „pledează” pentru continuarea schemelor de vaccinare actuale şi nu pentru trecerea la un ser adaptat. Însă, poate fi luată în calcul şi această variantă în cazul în care se va ajunge ca o variantă virală să nu mai fie acoperită de vaccinurile actuale.

„Nu este la acest moment soluţia să începem să adaptăm un vaccin în funcţie de varianta virală Delta pentru că vedem – sunt foarte multe variante virale care se generează, care acumulează mutaţii. Este un proces de evoluţie naturală, evoluţie virală şi tocmai de aceea este important să înţelegem că vaccinarea cu schemă completă în momentul de faţă oferă aceleaşi beneficii în ceea ce priveşte prevenţia spitalizării, riscul de deces şi internările în secţia de terapie intensivă. Schemele actuale reduc inclusiv riscul de îmbolnăvire, chiar pentru varianta Delta se reduce riscul de infecţie de cel puţin opt ori faţă de o persoană nevaccinată. Ca atare, considerăm şi nu este doar o părere personală, opinia experţilor la nivel internaţional, în momentul de faţă se pledează pentru continuarea schemelor de vaccinare actuale şi nu pentru trecerea la un vaccin adaptat. Însă dacă la un moment dat vom avea de-a face cu o variantă virală care nu mai este aproape deloc acoperită de vaccinurile actuale, sigur că se poate lua în calcul adaptarea vaccinului pentru noua variantă virală”, a spus Gheorghiță, într-o conferinţă de presă.

Potrivit preşedintelui CNCAV, companiile producătoare sunt pregătite ca într-un interval „relativ scurt” de timp de circa trei luni să poată să adapteze vaccinurile la noile variante virale şi să fie autorizate într-un interval scurt de timp „după modelul vaccinărilor antigripale”.

„Toate vaccinurile autorizate la acest moment sunt vaccinuri care au fost evaluate pe tulpina parentală, pe tulpina iniţială din Wuhan şi o parte dintre ele şi pe tulpina Alpha. Datele ne arată în momentul de faţă că activitatea neutralizantă a anticorpilor, chiar dacă este uşor mai redusă comparativ cu tulpina parentală iniţială, protecţia de formele severe, faţă de riscul de spitalizare şi faţă de deces rămâne la peste 90%. Din acest punct de vedere trebuie să înţelegem că obiectivul vaccinării atât la nivel individual cât şi la nivel colectiv este de a preveni formele severe de boală, de a preveni decesele şi spitalizările, astfel încât să reducem presiunea asupra sistemului medical, să ne putem relua activităţile sociale, activităţile economice să fie menţinute încât viaţa fiecăruia dintre noi să fie puţin influenţată de pandemia COVID-19”, a mai spus preşedintele CNCAV.

Gheorghițăa mai menţionat că în România, la grupa de vârstă 12-15 ani, rata de acoperire vaccinală anti-COVID-19 este de circa 5%, iar la grupa de vârstă 16-19 ani undeva la aproximativ 20%.

„Acest procent este mult mai mic comparativ cu ce se întâmplă în ţările din Vestul Europei, unde între 12-17 ani rata de acoperire vaccinală este de peste 50%”, a mai afirmat preşedintele CNCAV.