Rata de incidenţă COVID-19 calculată la 14 zile a ajuns, duminică, în Bucureşti, la 13,6 cazuri la mia de locuitori, potrivit site-ului Direcţiei de Sănătate Publică.
În urmă cu o zi, rata de incidenţă a fost de 12,65.
Acum o lună, pe 10 septembrie, incidenţa COVID-19 în Bucureşti era 1,33 la mia de locuitori, conform site-ului DSP.
A doua extragere săptămânală la Loteria de Vaccinare va avea loc duminică şi va fi difuzată la orele 20:50 la postul de televiziune naţional, potrivit unui comunicat al Loteriei Române.
La această extragere participă numerele de ordine din intervalul 518.187 – 1.344.170, corespunzătoare participanţilor înscrişi până vineri, 8 octombrie, la orele 12:00, conform Regulamentului competiţiei, se menţionează în comunicat.
Se vor acorda 80 de premii a câte 10.000 de lei şi un premiu de 100.000 de lei.
Rezultatele extragerilor vor fi afişate pe site-ul Loteriei Române, pe site-ul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului şi pe site-ul Ministerului Sănătăţii.
Ziua mondială a sănătăţii mintale este marcată în fiecare an la 10 octombrie, fiind stabilită, în 1992, de către Federaţia Mondială pentru Sănătate Mintală (World Federation for Mental Health – WFMH), pentru a creşte gradul de conştientizare şi educaţie publică pentru înţelegerea cât mai bună a bolilor mintale şi a tulburărilor de comportament.
Într-o perioadă în care lumea se confruntă cu consecinţele şi impactul fără precedent al sănătăţii mintale şi impactul pandemiei de COVID-19 asupra a miliarde de oameni, Federaţia Mondială pentru Sănătate Mintală (WFMH) lansează campania Zilei Mondiale a Sănătăţii Mintale, tema din 2021 fiind „There is no health without mental health”.
Federaţia Mondială pentru Sănătate Mintală (WFMH) este singura organizaţie internaţională multidisciplinară care se ocupă de toate aspectele sănătăţii mintale. A fost fondată în 1948 pentru a promova, printre toţi oamenii şi naţiunile, prevenirea tulburărilor psihice şi emoţionale, tratamentul şi îngrijirea adecvată a celor cu astfel de tulburări şi promovarea sănătăţii mintale. WFMH este un ONG în statut consultativ cu Consiliul Economic şi Social al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ECOSOC) din 1963, în relaţii oficiale cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi în asociere oficială cu Departamentul de Informaţii Publice al ONU (DPI), conform site-ului https://wfmh.global/.
„Deşi criza COVID-19 este, în primă instanţă, o criză de sănătate fizică, ea poate duce în anumite cazuri la o criză majoră de sănătate mintală, dacă nu se iau măsuri. O bună sănătate mintală este esenţială pentru funcţionarea societăţii. Trebuie să fie punctul central al recuperării/revenirii fiecărei ţări în urma pandemiei COVID-19. Sănătatea mintală şi bunăstarea unor întregi societăţi au fost grav afectate de această criză, care reprezintă o prioritate ce trebuie abordată urgent”, se arată în Raportul politic al Naţiunilor Unite „COVID-19 şi nevoia de acţiune în domeniul sănătăţii mintale”, din mai 2020, precizează site-ul https://wfmh.global/.
În 30 septembrie 2021, la Bruxelles (Belgia), a avut loc lansarea Coaliţiei paneuropene de sănătate mintală. Cu acest prilej, dr. Hans Henri P. Kluge, director regional al OMS pentru Europa, declara că „începem să ne unim forţele pentru a ne întări exact de unde începe totul: sănătatea şi bunăstarea noastră mintală”, potrivit site-ului https://www.euro.who.int.
„Cel puţin 150 de milioane de oameni din regiunea europeană a OMS trăiau cu o afecţiune de sănătate mintală înainte de lovirea COVID-19 şi doar o parte dintre aceştia primeau sprijinul de care aveau nevoie. Evident, lucrurile s-au deteriorat de la debutul pandemiei. Şi cu toţii am fost afectaţi. În luna iulie a acestui an, la Summitul asupra sănătăţii mintale de la Atena, convocat de OMS şi găzduit de guvernul Greciei, decidenţii politici şi experţii din cele 53 de ţări din regiunea europeană au lansat un apel pentru ca sănătatea mintală să fie plasată în centrul recuperării. Astăzi, răspundem la acest apel prin lansarea Coaliţiei paneuropene pentru sănătate mintală”, declara directorul regional al OMS pentru Europa.
În opinia sa, Coaliţia pentru Sănătate Mintală ar trebui să fie „un catalizator al speranţei, al speranţei schimbării la toate nivelurile”, pentru că „la nivel individual, speranţa este substanţa interioară necesară în călătoria sănătăţii mintale şi a bunăstării; la nivel comunitar, speranţa întăreşte şi încurajează credinţa colectivă în investiţiile în acţiuni şi iniţiative care să asigure impacturi pozitive semnificative şi susţinute asupra factorilor sociali şi a altor factori determinanţi ai sănătăţii mintale”, mai precizează site-ul https://www.euro.who.int.
În România, Liga Română pentru Sănătate Mintală (LRSM) îşi propune să acţioneze „consecvent şi energic”, astfel încât: să cunoască evoluţia fenomenelor comunitare, sociale, economice şi culturale, precum şi influenţa acestor fenomene asupra indivizilor şi grupurilor; să elaboreze soluţii şi strategii adecvate adaptării persoanelor şi grupurilor aflate în dificultate relaţională; să fie organizator şi consultant competent în programe de sănătate mintală; să se constituie ca grup de presiune în raport cu factorii de decizie politică şi administrativă implicaţi în domeniul sănătăţii mintale, menţionează site-ul http://www.lrsm.org.ro/.
„Considerând că sănătatea mintală este mai mult decât absenţa tulburărilor şi a suferinţei psihice, pentru că implică dezvoltarea vieţii interioare, relaţionale şi sociale în conformitate cu dezideratele individuale şi colective, recunoscând libertatea individului de a-şi alege propria cale de împlinire, respectând identitatea individuală şi de grup, promovând constant principiile afirmării democratice a ideilor şi opiniilor, specializării profesionale în cadrul colaborării inter-disciplinare şi al solidarităţii asociative, (…) misiunea LRSM este de a deveni o organizaţie puternică bazată pe profesionişti din domeniul sănătăţii mintale şi domenii conexe, capabilă să contribuie la elaborarea politicilor guvernamentale de sănătate mintală şi la dezvoltarea serviciilor comunitare de sănătate mintală din România”, precizează site-ul Ligii Române pentru Sănătate Mintală.
Prefectul Capitalei, Alexandra Văcaru, a anunţat sâmbătă noi măsuri care au fost luate în condiţiile creşterii ratei de infectare la 12,65 la mia de locuitori, respectiv, obligarea angajatorilor – companiile cu peste 50 de angajaţi – de a organiza programul de lucru în ture, suplimentarea numărului de maşini ale Societăţii de Transport Bucureşti (STB), precum şi intensificarea controalelor în pieţe.
„A fost reglementată obligaţia organizării programului de lucru, aceasta este o măsură nouă. Am discutat necesitatea introducerii în cadrul Comitetului, astăzi – angajatorii, atât instituţii publice, cât şi angajatorii privaţi – cu un număr de angajaţi mai mare de 50, au obligaţia să organizeze programul de lucru astfel încât personalul să fie împărţit pe grupe şi să înceapă, respectiv să termine programul de lucru, la o diferenţă de cel puţin o oră (…). În situaţia în care nu se poate desfăşura activitatea în regim de telemuncă sau muncă la domiciliu, pentru evitarea aglomerării transporturilor publice, pentru că în felul acesta practic vom fluidiza (n.r. – circulaţia), am dispus să fie suplimentat numărul de maşini (n.r. – ale Societăţii de Transport Public) în perioada următoare”, a precizat Văcaru.
Totodată, s-a dispus ca ora maximă de funcţionare a sălilor de jocuri să fie 24,00, precum şi intensificarea controalelor în pieţe, de către Jandarmerie şi Poliţie.
„Un alt aspect important de armonizare a fost intervalul orar – pentru că a existat o modificarea în HG, în privinţa operatorilor economici care administrează săli de jocuri, s-a modificat cu ora 24,00, ora maximă. De asemenea, incidenţa este de 12,65 la mia de locuitori, în acest nou context epidemiologic, am dispus Jandarmeriei şi Poliţiei, la nivelul Municipiului Bucureşti, intensificarea controalelor în spaţiile publice, în târguri, pieţe şi mall-uri. Foarte mult am insistat pe activităţile de prevenţie în Piaţa Drumul Taberei, Piaţa Berceni Sudului, Târgul Vitan, Complexul alimentar Piaţa Delfinului şi Piaţa Obor”, a indicat prefectul Capitalei.
Potrivit prefectului Capitalei, a fost modificat numărul persoanelor care participă la programe de instruire şi workshopuri, la 250 – in interior, şi 300 – în exterior.
Sâmbătă s-a desfăşurat şedinţa CMBSU în sistem videoconferinţă, cu privire la aplicarea măsurilor prevăzute în HG 1090/07.10.2021 privind prelungirea stării de alertă începând cu data de 10 octombrie 2021.
Ministrul interimar al Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, precizează că în prezent există cadrul legal care permite şcolilor să decidă trecerea la activitatea online, dacă acest lucru este stabilit de Consiliul de Administraţie al unităţii de învăţământ, împreună cu Direcţia de Sănătate Publică, ca răspuns la îngrijorările manifestate în spaţiul public de Consiliul Naţional al Elevilor.
„Ministerul Educaţiei a prevăzut în ordinul comun cu Ministerul Sănătăţii ca indiferent de numărul cazurilor de infectare, în situaţia in care, din motive obiective, normele de protecţie sanitară nu pot fi respectate, activitatea didactică sa se desfăşoare online. Prin urmare, şi în acest moment există cadrul legal care permite şcolilor să decidă trecerea la activitatea online, dacă acest lucru este decis de Consiliul de Administraţie al unităţii de învăţământ, împreună cu Direcţia de Sănătate Publică. Prevederile cuprinse în articolul 3 alineatul (2), coroborat cu articolul 6 alineatul (9) dispun acest lucru”, afirmă Sorin Cîmpeanu, sâmbătă, într-o declaraţie transmisă presei de Guvern.
În acelaşi timp, acesta subliniază faptul că activitatea didactică se desfăşoară la nivel naţional, iar reglementările privesc întregul sistem.
„Deciziile care privesc modul de desfăşurare a activităţii sunt luate de autorităţi, pe baza unor argumente tehnice şi nu ca urmare a unui proces de consultare. Toate deciziile luate sunt în interesul elevilor şi pentru asigurarea dreptului la educaţie şi în acelaşi timp a dreptului la sănătate. Înţelegem îngrijorările manifestate în spaţiul public de Consiliul National al Elevilor şi îi asigurăm de faptul că toate deciziile autorităţilor se iau in interesul şcolii şi al elevului, în echilibru între dreptul la sănătate şi dreptul la educaţie, motiv pentru care Ordinul comun este asumat de către ministrul Sănătăţii (pentru dreptul la sănătate) şi ministrul Educaţiei (pentru dreptul la educaţie), în baza Hotărârii CNSU”, mai afirmă Cîmpeanu.
Directorul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Iaşi, dr. Vasile Cepoi, a anunţat, sâmbătă, că Spitalul Mobil de la Leţcani va fi redeschis marţi, 12 octombrie, pentru persoanele aflate în stare gravă din cauza infectării cu COVID-19, acesta urmând să funcţioneze după mai bine de opt luni de când a fost închis pentru curăţenie.
Potrivit lui Vasile Cepoi, pentru început la Spitalul Mobil de la Leţcani va funcţiona un salon de 6 paturi în care vor fi aduşi pacienţi în stare gravă. Pentru punerea în funcţiune a spitalului mobil va fi nevoie de 60 de asistenţi medicali şi 18 medici.
„În urma analizei pe care am făcut-o cu echipa de la MApN am ajuns la concluzia că deschiderea acestui spital în condiţii de siguranţă atât pentru pacienţi cât şi pentru personal, cu toate măsurile necesare asigurării unui act medical de calitate şi sigur, va putea începe marţi dimineaţă. Este nevoie de instruirea personalului, care vine din diferite unităţi medicale, şi de omogenizarea activităţii lor, pentru a nu apărea erori, însuşirea procedurilor de lucru trebuie făcută de toată lumea. Mâine începe instruirea, se finalizează aspectele organizatorice, luni vine şi stocatorul de oxigen care va fi montat până marţi. Vom avea şi necesarul de oxigen pentru a putea funcţiona în condiţii de siguranţă”, a declarat dr. Vasile Cepoi.
Managementul Spitalului Mobil de la Leţcani va aparţine atât Spitalului de Boli Infecţioase „Sf. Parascheva” din Iaşi cât şi MApN. Echipa militară sprijină activitatea de la Leţcani şi coordonează întreaga activitate de asistenţă medicală.
„MApN a detaşat o echipă medicală şi cu ofiţeri de Stat Major, medici, pentru a ajuta, coordona şi a mentoriza pe colegii noştri care îşi desfăşoară sau îşi vor desfăşura activitatea în acest modul extern a spitalului de Boli Infecţioase. Suntem aici ca să ajutăm, să sprijinim, să informăm dacă identificăm anumite probleme şi să încercăm să le rezolvăm pentru binele şi siguranţa pacientului. Vreau să ne asigurăm că există proceduri cu acest spital, că sunt cunoscute de personal, că problemele tehnice, dacă au fost, să se încerce rezolvarea lor şi dacă reuşim să identificăm anumite riscuri să luăm toate măsurile ca să prevenim apariţia acestora. Deocamdată, astăzi ne-am familiarizat cu ce am găsit la faţa locului. Încercăm să obţinem răspunsurile la toate întrebările şi să gândim scenarii care ne-ar putea pune probleme pe viitor, astfel încât începând de marţi să putem primi în siguranţă primii pacienţi. Suntem în discuţii cu partea tehnică, specialiştii de la ISU au competenţa să verifice siguranţa la incendii, sunt discuţii pentru a se asigura o evaluare energetică, un audit energetic sau o evaluare a instalaţiilor electrice să vedem dacă suportă încărcarea pe aparatură medicală în condiţii maximale. Vom trage nişte concluzii astfel încât să nu începem activitatea fără a avea o siguranţă minim posibilă, dar să prevenim anumite incidente”, a precizat col. medic Daniel Ionuţ Derioiu.
Premierul interimar Florin Cîţu a declarat că autorităţile centrale se vor mobiliza să asigure toate resursele de care este nevoie în gestionarea pandemiei de COVID-19, transmiţând prefecţilor, reprezentanţilor DSP-urilor şi responsabililor în domeniu să ceară orice au nevoie în această perioadă.
„Vreau să vă asigur că orice resurse aveţi nevoie în această perioadă, cereţi, doar spuneţi ce este nevoie! Ne vom mobiliza şi vom căuta ca să putem să facem faţă tuturor acestor probleme, dar trebuie să ne spuneţi exact ce aveţi nevoie. (…) Din nou, apreciem ceea ce faceţi în această perioadă şi este nevoie de toţi şi de efortul tuturor ca să putem să trecem peste acest val patru”, a declarat Florin Cîţu, sâmbătă, la o videoconferinţă cu prefecţii şi reprezentanţii Direcţiilor de Sănătate Publică.
Referitor la Mecanismul European de Protecţie Civilă, el a menţionat faptul că joi că a fost transmis că România va dispune de 200 de concentratoare de oxigen, care vor fi trimise din „stocurile rescEU ale Olandei şi 50 de echipamente din Polonia”.
„Ceea ce trebuie să aflăm este exact când vin aceste echipamente şi aici cred că Ministerul Sănătăţii sau domnul Arafat ar trebui să ne spună astăzi”, a mai declarat Cîţu.
La reuniune au participat şi miniştrii interimari ai Sănătăţii şi Afacerilor Interne, Cseke Attila şi Lucian Bode.
Premierul interimar Florin Cîţu a declarat că se simte dezamăgit că în rândul personalului medical există încă un procent mare de persoane nevaccinate, iar această problemă trebuie rezolvată, subliniind că „puterea exemplului în această perioadă este foarte importantă”.
„În acelaşi timp trebuie să spun că încă am problemă sau sunt dezamăgit de faptul că în rândul medicilor există un procent atât de mare de persoane nevaccinate şi ar trebui să vedem ce facem cu aceasta. Este foarte important pentru că de aici puterea exemplului, în această perioadă, este foarte importantă”, a declarat Florin Cîţu, sâmbătă, la o videoconferinţă cu prefecţii şi reprezentanţii Direcţiilor de Sănătate Publică.
Premierul interimar Florin Cîţu a făcut un apel către tot personalul medical să înţeleagă importanţa detaşărilor în alte zone unde este nevoie de îngrijirea bolnavilor cu COVID-19, subliniind că în această perioadă dificilă „toţi trebuie să facem un sacrificiu”.
El cerut, totodată, ca ţinta privind ajungerea la 2.000 de paturi ATI pentru pacienţii infectaţi cu SARS-CoV-2 să fie atinsă cât mai rapid.
„Este clar că ne aflăm încă în acest val, numărul de cazuri creşte, numărul de pacienţi creşte şi numărul deceselor este în continuare creştere, de aceea sunt două lucruri pe care vreau să ne concentrăm astăzi. În primul rând, paturile ATI, din primul moment am discutat despre paturi ATI. Felicitări, până acum lucrurile au mers bine, în direcţia bună, totuşi, încă nu suntem la acea ţintă de 2.000 de paturi pe care ne-am propus-o, dar… măcar să ştim că putem să ajungem la 2.000 de paturi cât mai rapid. Deci, aici este foarte important, să vedem şi care sunt resursele”, a declarat Florin Cîţu, sâmbătă, la o videoconferinţă cu prefecţii şi reprezentanţii Direcţiilor de Sănătate Publică.
El a precizat că în ultimele două săptămâni au fost avizate mai multe paturi de terapie intensivă, dar este clar că „nu este suficient”.
„Avem acum 1.537 de paturi avizate de DSP, 335 în Bucureşti şi 135 de paturi suplimentare la nivel naţional, din care 70 în Capitală”, a spus Cîţu.
În context, acesta a făcut apel la tot personalul medical să înţeleagă importanţa detaşărilor în alte zone unde este nevoie de îngrijirea bolnavilor cu COVID-19.
„Fac un apel la tot personalul medical. Ştiu că reprezintă un disconfort şi e o problemă să fiţi detaşaţi în această perioadă, să lucraţi în alte zone. Înţeleg că este un sacrificiu, dar nu o faceţi nici pentru mine, nici pentru ministrul Cseke, nici pentru domnul Arafat. Asta este situaţia în acest moment şi avem nevoie de toată lumea să se mobilizeze, trecem printr-o situaţie dificilă şi este clar că trebuie să înţelegem cu toţii acest moment şi toţi trebuie să facem un sacrificiu. Vă înţeleg şi apreciez toate eforturile pe care le faceţi în această perioadă”, a mai declarat Cîţu.
La reuniune participă şi miniştrii interimari ai Afacerilor Interne şi Sănătăţii, Lucian Bode şi Cseke Attila.
Grupul de Comunicare Strategică a anunţat, sâmbătă, că, la nivel naţional, nu mai sunt libere paturi ATI pentru pacienţii bolnavi de COVID-19, altele decât cele rezervate special pentru persoane cu anumite condiţii medicale, care sunt şi confirmate cu SARS-CoV-2.
Sâmbătă, conform datelor existente în aplicaţia alerte.ms, la nivel naţional există 1.537 de paturi de ATI destinate pacienţilor COVID-19.
În Bucureşti sunt avizate de DSP 335 de paturi de ATI pentru pacienţii cu COVID-19.
De asemenea, la nivel naţional există o rezervă operaţională de 135 de paturi ATI destinate pacienţilor infectaţi cu noul coronavirus, precizează GCS.
”Aceste paturi sunt activate, în dinamică, acolo unde numărul pacienţilor ATI depăşeşte capacitatea secţiilor principale”, arată sursa citată.
”1.593 paturi ATI sunt ocupate la nivelul întregii ţări. La nivel naţional, cât şi la nivelul Municipiul Bucureşti nu mai sunt libere paturi ATI pentru pacienţii bolnavi de COVID-19, altele decât cele rezervate special pentru persoane cu anumite condiţii medicale, care sunt şi confirmate cu SARS-CoV-2”, informează GCS.
Se lucrează în continuare pentru operaţionalizarea şi asigurarea personalului medical necesar pentru alte paturi ATI care vor fi disponibile în zilele următoare.
”Menţionăm faptul că în procesul de operaţionalizare a unor noi paturi ATI se pune accent pe cele destinate persoanelor care prezintă anumite condiţii medicale şi care sunt şi confirmate cu SARS-CoV-2, pentru că în aceste cazuri respectivii pacienţi prezintă afecţiuni grave ce pot constitui comorbidităţi şi sunt expuşi unui risc mult mai mare”, mai arată GCS.
