18.9 C
București
duminică, septembrie 13, 2026
More

    Raed Arafat: Nu cred că vom ajunge la a carantina Bucureştiul

    Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a declarat, joi, că nu crede că Bucureştiul şi Ilfovul vor fi carantinate, cum a propus Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP).

    „Carantinarea Capitalei ţării trebuie să se facă, dacă este să se facă, la un nivel de decizie mult mai înalt decât doar o propunere din partea INSP, pentru că impactul e unul mult mai complex decât doar aspectul sanitar. Clar că sunt măsuri care sunt necesar de a fi implementate, unele dintre ele sunt necesare pentru limitarea contactului, mişcării, a răspândirii virusului (…), dar a carantina Bucureştiul înseamnă că am izola Bucureştiul şi Ilfovul de restul României”, a spus Raed Arafat, la un post de televiziune.

    Șeful DSU a precizat că acest lucru nu poate să fie făcut fără o decizie a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă.

    „La acest moment, aşa cum e trimisă adresa către mine, ordinul putea să fie emis conform legii şi validat de Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă în 48 ore. Încă suntem în termenul de 48 de ore. Mâine (n.r. vineri) am convocat grupul tehnico-ştiinţific pentru o discuţie pe această temă, după care vom supune totuşi Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă spre decizie dacă astfel de ordin poate fi emis sau nu. Din punctul meu de vedere, nu cred că vom ajunge la a carantina Bucureştiul, în sensul de a închide Bucureştiul şi Ilfov în aceste condiţii”, a afirmat Raed Arafat.

    În opinia sa, poate că vor fi analizate anumite măsuri suplimentare care să asigure controlul asupra răspândirii noului coronavirus, dar fără a implementa carantina zonală.

    Şeful DSU a menţionat că problema se pune dacă o carantinare a Bucureştiului şi Ilfovului e realizabilă sau nu, în contextul în care trebuie implicat Ministerul de Interne, nu şi Ministerul Apărării, pentru că nu e stare de urgenţă.

    „Dacă eram într-o stare de urgenţă era mult mai uşor cu sprijinul Ministerului Apărării (…); vorbim de o localitate, cu Ilfov cu tot, de 3-4 milioane de oameni”, a subliniat Arafat.

    Potrivit șefului DSU, o carantinare ar presupune izolarea zonei de restul ţării, impactul fiind „mult mai serios” decât în cazul unei localităţi mici.

    Raed Arafat este de părere că trebuie consolidate controalele privind măsurile care există în prezent şi trebuie efectuată o analiză dacă mai sunt şi alte măsuri care mai pot fi implementate pentru a limita răspândirea SARS-CoV-2.

    Ministrul interimar al Sănătăţii: Până luni cel târziu vom mai operaţionaliza paturi ATI în Bucureşti

    Până luni cel târziu vor mai fi operaţionalizate paturi de terapie intensivă în Bucureşti, la Spitalul „Bagdasar-Arseni” şi Spitalul Colentina, a declarat, joi seară, Ministrul interimar al Sănătăţii, Cseke Attila.

    „La sfârşitul acestei săptămâni, până luni cel târziu, vom mai operaţionaliza paturi ATI în Bucureşti, că aici avem presiunea extraordinar de mare, la ‘Bagdasar-Arseni’ – şi mulţumesc managementului de acolo – încă 15 paturi, cu posibilitatea să mai ducem şi unitate mobilă cu încă 10 paturi ATI. La Spitalul Colentina – încă şapte paturi ATI şi 10 de terapie intermediară”, a afirmat ministrul, la un post de televiziune.

    Potrivit ministrului, la Spitalul modular din Pipera deja sunt internaţi 50 de pacienţi şi vor mai fi aduşi şi alţii.

    „La Pipera putem să-i ducem pe cei care nu au nevoie de ATI, dar au nevoie de oxigen. Astăzi avem 50 de pacienţi acolo şi în continuare ducem pacienţi”, a spus Cseke Attila.

    Raed Arafat: Accesul la magazinele esenţiale nu va fi condiţionat de certificatul verde

    Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, a declarat că a discutat cu premierul interimar Florin Cîţu după ce acesta a spus că ar trebui implementat certificatul verde şi în magazine şi a precizat că afirmaţia sa nu se referă la cele esenţiale.

    „Am avut o discuţie cu dânsul, nu ne referim la magazinele esenţiale, se poate acest lucru şi se aplică în unele ţări la magazinele care se consideră mai puţin esenţiale, la anumite tipuri de locaţii, unde într-adevăr se intră pe certificat verde. Asta va trebui să fie o decizie prin act normativ (…), în anumite zone, anumite localuri, anumite magazine să se intre cu certificatul verde, e un lucru care e aplicat şi în alte ţări. Nu vorbim de magazinele alimentare, unde sunt lucrurile esenţiale la care trebuie să aibă oricine acces. (…) Certificatul verde înseamnă inclusiv testarea, când vorbim de aceste magazine, nu vorbim numai de vaccinarea sau trecerea prin boală, se vorbeşte inclusiv de testare, numai că ăsta este iarăşi un aspect care va fi analizat. Sunt convins că nu vorbim de limitarea accesului la ce este esenţial”, a afirmat Raed Arafat, joi, la un post de televiziune.

    Premierul interimar Florin Cîţu a declarat, joi, că a avea certificatul verde pentru orice activitate economică este un pas important şi că autorităţile se gândesc la acest lucru. Cîțu a precizat că doreşte ca această măsură să fie introdusă cât mai rapid şi să fie aplicată şi în hipermarketuri, magazine.

    Întrebat dacă introducerea obligativităţii certificatului verde inclusiv pentru magazine nu ar însemna o restricţionare a accesului cumpărătorilor, Cîţu a răspuns: „Asta nu este restricţionare, este doar o triere”.

    Ministrul interimar al Sănătății: INSP a propus carantinarea zonală în Bucureşti şi Ilfov

    Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) a propus carantinarea Capitalei şi judeţului Ilfov, a declarat, joi seară, ministrul interimar al Sănătăţii, Cseke Attila.

    „Va fi o discuţie şi pe partea de specialişti. Comitetul Tehnico Ştiinţific care este în subordinea CNSU mâine (n.r. vineri) va discuta, pentru că a fost şi o solicitare sau o recomandare sau propunere a INSP legată de carantinarea zonală, au folosit ei această sintagmă, în Bucureşti şi Ilfov şi aceste lucruri trebuie discutate şi pe partea de specialitate în mod clar şi mâine acest lucru se va discuta. Să vedem ce spun specialiştii. În acest grup sunt şi reprezentanţii altor instituţii şi ministere, pentru că o carantină zonală nu mai este o chestiune care spunem că de mâine se instituie”, a spus Cseke Attila, la un post de televiziune.

    Ministrul a menţionat că în Occident accesul în instituţii se face cu certificatul digital.

    „Aici sunt alte reglementări, dar sigur este şi această discuţie legată de certificat, pentru că oarecum nu este corect să spui oamenilor care au fost responsabili şi s-au vaccinat că tu nu mai poţi să ieşi pe stradă sau tu nu poţi să te duci la un anumit tip de activitate sau manifestare sau într-un anumit loc public. Să ştiţi că în Occident şi în hoteluri intri cu certificatul acesta. În toate instituţiile se intră astfel”, a susţinut ministrul.

    Ce măsuri propune INSP în carantină:

    • închiderea restaurantelor (cu excepția livrărilor)
    • slujbe doar în exteriorul lăcașurilor de cult
    • școală online, dar creșele și grădinițele rămân deschise
    • saloane de frizerie/coafură/cosmetică deschise între 8:00 și 18:00
    • magazine deschise între 5:00 și 20:00
    • piețe deschise între 8:00 și 17:00
    • circulație doar cu declarație

    Lista țărilor/teritoriilor cu risc epidemiologic ridicat, actualizată de CNSU

    Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a actualizat, joi, lista țărilor/teritoriilor de risc epidemiologic ridicat. Noua listă intră în vigoare începând cu 17 octombrie.

    ”Se aprobă Lista cu clasificarea țărilor/teritoriilor în funcție de rata de incidență cumulată, prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, în vederea stabilirii persoanelor care sosesc în România din acestea și cu privire la care se instituie măsura carantinei”, se arată în Hotărârea CNSU nr. 85, adoptată joi.

    Modificări față de săptămâna trecută:

    -în zona roșie au intrat: Ucraina și Gibraltar;
    -în zona galbenă au intrat:

    • din zona roșie, în urma scăderii incidenței: Albania, Botswana, Curaçao,  și Insulele Virgine ale Statelor Unite;
    • din zona verde, în urma creșterii incidenței: Olanda, Gabon, Montserrat, Insulele Virgine Britanice și Insulele Turks și Caicos;

    -în zona verde au intrat: Elveția, Canada, Iordania, Kazahstan, Andorra, Groenlanda, Polinezia Franceză și Sao Tome și Principe.

    Cei vaccinați împotriva COVID-19 nu trebuie să stea în carantină dacă vin din zone aflate pe lista galbenă sau pe cea roșie.

    Zona Roșie
    Serbia 13,6
    Anguilla 12,0
    Barbados 11,7
    Guam 10,3
    Saint Kitts și Nevis 10,0
    Noua Caledonie 9,8
    Lituania 9,7
    Muntenegru 9,1
    Letonia 8,6
    Estonia 8,6
    România 8,6
    Antigua și Barbuda 8,4
    Mongolia 8,3
    Dominica 8,3
    Bonaire, Saint Eustatius și Saba 8,1
    Marea Britanie** 7,8
    Insula Man 7,8
    Suriname 7,5
    Georgia 7,1
    Singapore 6,7
    Saint Vincent și Grenadine 6,6
    Bermuda 6,3
    Slovenia 5,6
    Grenada 5,4
    Cuba 5,3
    Belize 4,9
    Armenia 4,9
    Turcia 4,8
    Israel 4,6
    Croația 4,4
    Republica Moldova 4,4
    Malaysia 4,4
    Statele Unite ale Americii 4,3
    Saint Lucia 4,3
    Costa Rica 4,0
    Bulgaria 4,0
    Seychelles 4,0
    Slovacia 4,0
    Brunei Darussalam 3,9
    Sint Maarten 3,9
    Irlanda 3,7
    Ucraina 3,5
    Insulele Feroe 3,4
    Gibraltar 3,3
    Palestina 3,3
    Lesotho 3,3
    Guyana 3,1
    Brazilia** 1,1
    Nepal** 0,4
    Africa de Sud** 0,3
    India** 0,2

    Zona Galbenă
    Belarus 2,9
    Grecia 2,9
    Austria 2,8
    Bosnia și Herțegovina 2,7
    Insulele Virgine ale Statelor Unite 2,6
    Insulele Cayman 2,6
    Curaçao 2,6
    Albania 2,5
    Jersey 2,4
    Macedonia de Nord 2,4
    Belgia 2,4
    Federația Rusă 2,4
    Bahamas 2,3
    Maldive 2,2
    Guernsey 2,2
    Thailanda 2,1
    Iran 2,0
    Trinidad și Tobago 2,0
    Luxemburg 2,0
    Aruba 2,0
    Cipru 1,8
    Botswana 1,7
    Insulele Turks și Caicos 1,7
    Guatemala 1,6
    Montserrat 1,6
    Filipine 1,6
    Olanda 1,6
    Insulele Virgine Britanice 1,6
    Gabon 1,6

     

    Câte persoane au fost vaccinate anti-COVID în ultimele 24 de ore. Datele CNCAV

    Comitetul naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) a informat, joi, că, în ultimele 24 de ore, au fost administrate 67.853 de doze de vaccin Pfizer, Moderna, AstraZeneca şi Johnson & Johnson   dintre care 34.944 reprezintă prima doză, 5.736 – doza a doua şi 27.173 – doza a treia.

    Potrivit CNCAV, de la începutul campaniei de vaccinare anti-COVID, din 27 decembrie 2020, au fost administrate 11.001.299 de doze de vaccin, pentru 5.887.660 de persoane, dintre care 5.608.918 au primit schema completă şi 465.035 s-au imunizat cu doza a treia.

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 53 de reacţii adverse, 7 de tip local şi 46 de tip general.

    În total, de la debutul campaniei de vaccinare s-au înregistrat 17.687 de reacţii adverse la vaccinurile anti-COVID, 1.892 de tip local şi 15.795 de tip general.

    Conferința tehnică-dezbatere ”Șase ani de la Colectiv. Istorie sau Viitor?”: Ce am învățat?

    Conferința tehnică-dezbatere ”Șase ani de la Colectiv. Istorie sau Viitor?” s-a desfășurat joi, sub coordonarea științifică a Prof. Univ. Dr. Dan Mircea Enescu, de la Spitalul Clinic pentru Copii „Grigore Alexandrescu”, București.

    În cadrul evenimentului, prin care s-a dorit realizarea unui bilanț al situației actuale la nivelul centrelor de arși din România, discuțiile s-au purtat pe marginea situației actuale a unităților spitalicești din România care tratează pacienți cu arsuri. De asemenea, au fost abordate și teme care privesc situația actuală a specialităților implicate în tratamentul pacientului cu arsuri.

    În cadrul conferinței au dezbătut situația actuală reprezentanți ai structurilor spitalicești din București, Iași, Timișoara, Brașov și nu numai.

    De asemnea, la Conferință a participat Eugen Iancu, tatăl tânărului Alexandru Iancu, în vârstă de 22 de ani, care a murit în urma incendiului de la clubul Colectiv.

    Pe 30 octombrie, se împlinesc șase ani de la tragedia din clubul Colectiv, în urma căreia au murit 64 de persoane.

    Cseke Attila a discutat cu Stella Kyriakides, despre problemele din secţiile ATI din România

    Ministrul interimar al Sănătăţii, Cseke Attila, a avut o convorbire telefonică, joi, cu Stella Kyriakides, comisarul european pentru Sănătate şi Siguranţă Alimentară, oficialul CE oferind sprijinul Comisiei pentru sistemul sanitar din ţara noastră.

    Potrivit Ministerului Sănătății, cei doi oficiali au discutat subiecte de interes pentru consolidarea răspunsului şi rezilienţei UE la criza sanitară determinată de pandemia COVID-19.

    „Stella Kyriakides, comisarul european pentru Sănătate şi Siguranţă Alimentară, a oferit sprijinul Comisiei Europene pentru sistemul sanitar românesc”, precizează sursa citată.

    Ministrul interimar al Sănătăţii, Cseke Attila, a informat comisarul european despre situaţia epidemiologică la nivel naţional, dar şi despre problemele existente în aprovizionarea cu medicamente a spitalelor şi în creşterea capacităţii necesare asigurării asistenţei medicale în secţiile ATI pentru pacienţii cu SARS-CoV-2.

    Cinci pacienţi COVID, în stare gravă, transportaţi cu o aeronavă militară la Oradea

    O aeronavă C-130 Hercules a Forţelor Aeriene Române, configurată pentru misiuni medicale, efectuează, joi, o misiune de transport umanitar, pe ruta Bucureşti – Oradea, a cinci pacienţi infectaţi cu virusul SARS-CoV-2, aflaţi în stare gravă.

    Potrivit MApN, echipa medicală care monitorizează pacienţii pe timpul zborului este formată din specialişti din cadrul SMURD, iar transportul pacienţilor de la unităţile spitaliceşti către aeroport s-a realizat cu ambulanţe ale SMURD şi ale Serviciului de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov.

    Aeronava militară a decolat din Baza 90 Transport Aerian în jurul orei 17.00.

    Transportul are loc în contextul în care primii pacienţi din România, infectaţi cu SARS-CoV-2, aflaţi în stare critică, sunt transferaţi joi în Ungaria.

    Conform Ministerului Sănătăţii (MS), este vorba despre zece pacienţi, opt dintre aceştia au fost internaţi în UPU din unităţi sanitare din Bucureşti şi doi din Timişoara, aflaţi în stare stabilă, care sunt transportabili şi necesită asistenţă medicală de specialitate într-o secţie de anestezie-terapie intensivă.

    MS a precizat că din cei zece bolnavi cinci vor ajunge în Centrul universitar Szeged, iar ceilalţi cinci în Centrul universitar Debrecen.

    OMS: Pandemia COVID-19 a anulat anii de progrese înregistrate la nivel mondial în lupta contra tuberculozei

    Numărul deceselor provocate de tuberculoză a crescut din nou pentru prima dată după o pauză de peste zece ani din cauza pandemiei de COVID-19, care perturbă accesul la serviciile de sănătate, a anunţat, joi, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), citată de AFP.

    Situaţia actuală pare departe de o posibilă ameliorare, întrucât un număr tot mai mare de persoane nu ştiu că suferă de această maladie, că pot să se trateze şi să se vindece, a avertizat OMS în raportul său anual despre tuberculoză pe anul 2020.

    OMS estimează că aproximativ 4,1 milioane de persoane suferă de tuberculoză, dar nu au fost diagnosticate sau nu au fost oficial declarate tuberculoase, o cifră în creştere netă faţă de cele 2,9 milioane de persoane aflate în această situaţie în anul 2019.

    Pandemia de COVID-19 a anulat anii de progrese înregistrate la nivel mondial în lupta contra tuberculozei, o maladie cauzată de bacilul tuberculozei şi care afectează cel mai adesea plămânii.

    Potrivit raportului, anul trecut au fost înregistrate 214.000 de decese cauzate de tuberculoză în rândul persoanelor seropozitive (faţă de 209.000 în 2019) şi 1,3 milioane de decese cauzate de tuberculoză în rândul altor persoane (faţă de 1,2 milioane în 2019). Totalul victimelor este de aproximativ 1,5 milioane, o situaţie care „trimite omenirea înapoi în anul 2017”, potrivit OMS.

    „Acest raport ne confirmă temerile că perturbarea serviciilor de sănătate esenţiale din cauza pandemiei ar putea să înceapă să anuleze anii de progrese obţinute contra tuberculozei”, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, într-un comunicat.

    „Este o veste alarmantă, care trebuie să servească drept semnal de alarmă la nivel mondial în privinţa nevoii urgente de a investi şi de a inova pentru a compensa lacunele în materie de diagnostic, tratament şi îngrijiri medicale acordate milioanelor de persoane afectate de această maladie veche, dar evitabilă şi tratabilă”, a adăugat directorul general al OMS.

    Creşterea numărului de decese periclitează strategia OMS, care şi-a fixat obiectivul de a reduce cu 90% numărul morţilor de tuberculoză şi cu 80% rata de incidenţă a tuberculozei până în 2030, în raport cu 2015.

    Potrivit previziunilor OMS, numărul persoanelor care dezvoltă tuberculoză şi mor din cauza acestei boli ar putea fi încă „şi mai mare în 2021 şi în 2022”.

    Pe lângă lockdown-urile care au complicat accesul pacienţilor la centrele medicale, impacturile negative ale pandemiei de COVID-19 asupra serviciilor esenţiale de luptă împotriva tuberculozei sunt numeroase, deoarece pandemia de coronavirus a acaparat personalul medical, precum şi resursele financiare şi tehnice.

    Numărul persoanelor nou diagnosticate şi declarate tuberculoase de către autorităţile statale a scăzut astfel la 5,8 milioane în 2020, comparativ cu 7,1 milioane în 2019, ceea ce reprezintă o scădere cu 18% în raport cu nivelul raportat în 2012.

    Ţările care au contribuit cel mai mult la reducerea mondială a cazurilor confirmate de tuberculoză între 2019 şi 2020 sunt India, Indonezia, Filipine şi China. Aceste ţări şi alte 12 state au cumulat 93% din scăderea totală a cazurilor confirmate la nivel mondial.

    Oferta de tratamente preventive împotriva tuberculozei a avut la rândul ei de suferit: circa 2,8 milioane de persoane au avut acces la astfel de tratamente în 2020, în scădere cu 21% faţă de anul precedent.

    În plus, numărul persoanelor tratate pentru o tuberculoză rezistentă la medicamente a scăzut cu 15%, de la 177.000 în 2019 la 150.000 în 2020, ceea ce echivalează cu doar o treime din totalul celor care au nevoie de astfel de tratamente.

    Cheltuielile mondiale consacrate serviciilor de diagnosticare, tratare şi prevenire a tuberculozei au scăzut şi ele, de la 5,8 miliarde de dolari la 5,3 miliarde de dolari, o sumă care reprezintă mai puţin de jumătate din obiectivul mondial de finanţare a luptei contra acestei maladii, care este de 13 miliarde de dolari pe an până în 2022.

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.