22.5 C
București
vineri, septembrie 11, 2026
More

    Mesajul SRE în contextul Zilei Internaționale de Conștientizare a Acromegaliei

    Diagnosticarea precoce a acromegaliei este esențială pentru un tratament eficient și pentru a reduce riscul de apariție a complicațiilor și a comorbidităților. Acesta este mesajul Societății Române de Endocrinologie în contextul Zilei Internaționale de Conștientizare a Acromegaliei, marcată luni, 1 noiembrie.

    Acromegalia este o boală endocrină cu o prevalență, potrivit estimărilor, de până la 13,7 din 100.000 de persoane, potrivit www.ncbi.nlm.nih.gov, provocată de producția excesivă de hormon de creștere după finalizarea pubertății și închiderea cartilajelor de creștere.

    Cea mai frecventă cauză  a acestei producții excesive de hormon de creștere este prezența unei tumori benigne la nivelul glandei hipofize, situată la baza creierului. Acest exces duce, la rândul său, la o mărire a producției factorului de creștere de tip insulinic-I (IGF-I) în ficat și împreună determină creșterea diverselor țesuturi ale organismului.

    În cazuri foarte rare, GHRH (hormonul de stimulare al hormonului de creștere) care stimulează glanda hipofiză să producă mai mult hormon de creștere poate fi produs de tumori non-hipofizare din alte părți ale organismului.

    ”Este important ca acromegalia să fie diagnosticată într-un stadiu cât mai precoce, pentru că astfel evoluția bolii poate fi mai bine controlată. Cu cât acest control este mai bun, cu atât calitatea vieții pacienților noștri este îmbunătățită, iar comorbiditățile sunt reduse. Din păcate, însă, de cele mai multe ori pacienții se prezintă târziu la medicul endocrinolog, astfel că diagnosticul se pune uneori și după 10 ani sau chiar mai mult de evoluție, din cauză că debutul bolii este insidios, evoluția este lentă și, cel puțin la început, semnele și simptomele pot să fie nespecifice. De aceea este important ca populația să afle despre acromegalie, să înțeleagă semnele și să se prezinte cât mai repede la medic”, a declarat prof. dr. Cătălina Poiană, președintele Societății Române de Endocrinologie.

    Semnele și simptomele acromegaliei

    • La începutul bolii apar stări de oboseală, dureri articulare, dureri de cap (cefalee), tulburări ale somnului cu sforăit excesiv.
    • Nu se modifică înălțimea pacientului, dar apare creșterea în dimensiuni a oaselor feței (oasele nasului, frunții, bărbiei), mâinilor și picioarelor.
    • Degetele devin mai groase, pacienții sunt nevoiți să își schimbe numărul la pantofi, inelele, verigheta, etc.
    • Tegumentele sunt mai groase, pacienții transpiră mai mult decât de obicei.
    • Urechile, limba, buzele cresc în dimensiuni, vocea devine mai îngroșată.
    • Pot apărea tulburări de vedere, dereglări ale ciclului menstrual la femei și tulburări de erecție la bărbați.

    Modificările fizice cauzate de acest exces hormonal se instalează treptat, ceea ce poate întârzia diagnosticarea și cu câțiva ani.

    Diagnosticarea acromegaliei

    Testele de diagnostic includ măsurarea hormonului de creștere (GH), al IGF-I și testul de supresie a hormonului de creștere, iar pentru a confirma diagnosticul, trebuie efectuat și un examen RMN hipofizar pentru a identifica și localiza tumorile hipofizare.

    Tratament și provocări

    După diagnostic, tratamentul se concentrează pe reducerea producției de hormon de creștere, chirurgia fiind de cele mai multe ori prima opțiune.

    Tratamentul medicamentos este în general a doua opțiune terapeutică recomandată pacienților la care intervenția chirurgicală nu a fost curativă. Uneori, medicamentele sunt, de asemenea, oferite ca parte a unui regim pe termen lung, împreună cu iradierea hipofizară pentru a asigura controlul bolii.

    Complicații

    Diagnosticul acromegaliei poate fi întârziat cu patru până la zece ani. Prin urmare, mulți pacienți prezintă comorbidități multiple în momentul diagnosticului, cele mai grave fiind diabetul zaharat secundar, hipertensiunea arterială, sindromul de apnee de somn, riscul crescut de boli cardiovasculare, polipii colonici, artroze, sindromul de tunel carpian.

    Registrul național de acromegalie

    Societatea Română de Endocrinologie a lansat anul acesta Registrul Național de Acromegalie, primul registru din zona bolilor endocrine din România. Astfel, a fost creată o platformă informatică  unde se încarcă principalele date clinice și de laborator, în dinamică, ale pacienților români cu acromegalie. În felul acesta, România se alătură celorlalte țari europene cu registre de acromegalie.

    Peste 17.000 de persoane vaccinate anti-COVID în centrele implicate în maratonul de weekend din capitala

    CNCAV informează că 17.192 de persoane au ales să se vaccineze împotriva noului coronavirus în centrele implicate în maratonul de weekend, organizat în capitala, în perioada 29 octombrie, ora 8.00 – 31 octombrie, ora 24.00.

    Pe centre de vaccinare, situația este următoarea:

    Palatul Copiilor: 3.500 de persoane vaccinate

    Circul Metropolitan: 2.205 de persoane vaccinate

    Cora Pantelimon: 2.104 de persoane vaccinate

    Romexpo: 3.519 de persoane vaccinate

    Mall vitan: 896 de persoane vaccinate

    Park Lake: 1.650 de persoane vaccinate

    Lunca Cernei: 1.771 de persoane vaccinate

    Sf. Andrei: 1.547 de persoane vaccinate

    Echipe mobile de vaccinare anti-COVID-19 la sate, însă doar la solicitarea autorităților locale

    Col. dr. Valeriu Gheorghiță, președintele CNCAV, a declarat că vaccinarea anti-COVID-19 în mediul rural va continua, că autorităților vor trimite din nou echipe mobile de vaccinare, însă doar la solicitarea autorităților locale astfel încât procesul de vaccinare să fie unul eficient.

    ”Pentru noi e foarte important să avem o colaborare bună cu autoritățile locale. (…) Nu-mi doresc să mai trimitem echipe mobile într-o comunitate și să se întoarcă așa cum s-au dus, adică fără să vaccineze pe nimeni. Este foarte importantă implicarea reprezentanților comunității locale, începând de la primar și de la cei care se bucură de credibilitate – preot, pastor, învățător, polițist, toți cei care pentru comunitatea respectivă sunt oamenii de bază”, a punctat coordonatorul campaniei de vaccinare la un post de televiziune.

    Coordonatorul campaniei de vaccinare subliniază rolul pe care medicii de familie îl au în procesul de imunizare.

    „Am discutat cu o parte din reprezentanții medicilor de familie și una dintre soluțiile găsite și propuse ar fi interviul telefonic, adică practic să sunăm pacienții pe care îi avem în lista proprie, mai ales cei vulnerabili, cei după o anumită vârstă, să stăm de vorbă cu ei. Sigur că asta necesită timp. Am trimis în mod oficial această solicitare și am și discutat cu președintele Societății Naționale de Medicină de Familie și am trimis către toți reprezentanții asociațiilor și patronatelor de medicină de familie această solicitare de a intensifica partea de informare prin interviul telefonic”, a mai precizat Valeriu Gheorghiță.

     

    Gheorghiță: Nu este exclus ca în perioada lunilor viitoare să se genereze o nouă variantă virală

    Coordonatorul campaniei naționale de vaccinare anti-COVID, col. dr. Valeriu Gheorghiță, este de părere că nu este exclus ca în perioada lunilor viitoare să se genereze o nouă variantă virală mai ales că perioada sezonului rece este favorabilă răspândirii SARS-CoV-2, dar și pe fondul tendinței de creștere la nivel internațional a cazurilor noi de COVID-19.

    Potrivit medicului Gheorghiță, noua variantă ar putea fi și mai contagioasă și ar putea genera un al cincilea val al pandemiei.

    ”În Marea Britanie este o tendință de creștere a numărului de cazuri și nu vreau să uităm că suntem în plin sezon rece. Iarna se apropie și oamenii vor sta din ce în ce mai mult în spații închise, vor interacționa din ce în ce mai mult, aerisirea încăperilor se va face mai puțin, iar riscul de infectare evident că va crește, deci nu suntem sub nicio formă într-o perioadă care din punct de vedere al condițiilor epidemiologice să fie în favoarea noastră, ci dimpotrivă”, a declarat Valeriu Gheorghiță la un post de televiziune.

    Întrebat dacă dispuși să o luăm de la capăt peste două luni, Gheorghiță a precizat că dacă certificatul verde nu se va introduce și pentru anumite categorii profesionale, atunci va fi greu să se ajungă la 70% populație vaccinată nu doar până la sfârșitul acestui an, dar nici în primele luni ale anului viitor.

    ”Va fi foarte greu să facem acest lucru, pentru că este evident că în perioada următoarelor două luni, situația epidemiologică ar trebui să se liniștească, să se echilibreze. Probabil că în momentul acesta suntem deja într-o perioadă de platou, însă depinde foarte mult de cât de bine sunt respectate măsurile de prevenire a răspândirii bolii și cât de mult va crește rata de vaccinare, dar problema este dacă suntem iarăși dispuși, ca țară, să ne confruntăm cu un viitor val de îmbolnăviri și s-o luăm de la capăt. (…) Nu cred că mai putem să ne permitem să repetăm la nesfârșit aceste valuri de îmbolnăviri, pentru că nu este exclus ca în perioada lunilor viitoare să se genereze o nouă variantă virală, care să se asocieze – și vedem că de obicei au fost asociate – cu o creștere a transmisibilității, care să fie mai contagioasă și care poate să fie asociată și cu scăderea protecției imunității care se obține după vaccinare. Deci, noi trebuie să preîntâmpinăm aceste lucruri”, a mai spus Valeriu Gheorghiță.

    Coordonatorul campaniei de vaccinare a subliniat încă o dată importanța vaccinării anti-COVID-19, vaccinarea fiind cea care ne va asigura o stabilitate epidemiologică nu doar pentru momentul actual, ci pentru lunile următoare, după cum a mai spus medicul Valeriu Gheorghiță.

    ”Putem să sperăm la o viață cât mai aproape de normalitate fără să mai avem acest risc de suprasolicitare a sistemului medical, fără ca pacienții cu celelalte afecțiuni cronice, care nu sunt COVID, care au alte probleme medicale, acute sau cronice, să mai aibă limitat accesul la serviciile medicale. Cred că avem nevoie cu toții de această siguranță și de o predictibilitate pentru perioada următoare”, a punctat coordonatorul campaniei naționale de vaccinare la Digi24.

    În prezent, aproximativ 50% din populația globului a primit cel puțin o doză de vaccin, ceea ce este peste media acoperirii vaccinale din România, care se apropie de doar 45% din populația adultă.

    CNCAV: Peste şapte milioane de persoane vaccinate anti-COVID-19, în România

    Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 a anunţat că duminică numărul persoanelor vaccinate anti-COVID cu cel puţin o doză a trecut de 7 milioane.

    ”România se vaccinează: peste 7.000.000 de persoane vaccinate! Astăzi am depăşit pragul de 7.000.000 de persoane vaccinate cu cel puţin o doză. Vaccinarea rămâne cea mai la îndemână soluţie de protecţie împotriva COVID-19”, au transmis reprezentanţii CNCAV.

    De asemenea, aminteşte că, prin vaccinare împotriva COVID-19, se reduce riscul de infectare; se reduce riscul de transmitere a virusului; se reduce considerabil riscul de spitalizare; se reduce considerabil riscul de deces.

    DSP Iaşi: Spitalul Judeţean Suceava a împrumutat 50 de butelii de oxigen Spitalului de boli infecţioase Iaşi

    Direcţia de Sănătate Publică Iaşi susţine că oxigenul necesar este asigurat pentru ziua de luni ca urmare a sprijinului acordat de Spitalul Judeţean Suceava, care a transmis cu titlu de împrumut 50 de butelii de oxigen Spitalului de boli infecţioase Iaşi.

    „Pentru luni avem asigurat oxigenul necesar, ca urmare a sprijinului acordat de Spitalul Judeţean Suceava, care a transmis, cu titlul de împrumut, Spitalului de boli infecţioase Iaşi, 50 de butelii de oxigen. Mulţumim conducerii Spitalului Judeţean Suceava şi domnilor Prefecţi ai celor două judeţe, Iaşi şi Suceava, pentru implicarea în rezolvarea acestei crize. O soluţie complementară o reprezintă utilizarea staţiei de producere a oxigenului medical de la Spitalul de Obstetrică-ginecologie Cuza-Vodă Iaşi, care poate asigura câte 12 tuburi de oxigen zilnic”, susţine DSP Iaşi într-un comunicat remis presei.

    Potrivit sursei citate, încă de săptămâna trecută au apărut „disfuncţionalităţi” în ceea ce priveşte asigurarea continuităţii aprovizionării cu oxigen la nivelul cerinţelor.

    „Centrul Naţional de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei (CNCCI) a acordat prioritate găsirii unor soluţii pentru această criză extrem de gravă. Pentru a diminua riscul apariţiei unei situaţii în care pacienţilor să nu li se poată furniza necesarul de oxigen, Centrul Naţional de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei a emis o circulară prin care se precizează că oxigenul produs de concentratoare de oxigen care se încadrează în categoria dispozitivelor medicale reglementate de H.G. 54/2009 având o concentraţie de 93% poate fi utilizat în spitale. Mai precizăm că utilizarea acestui produs, oxigenul 93%, este autorizată de către Agenţia Naţională a Medicamentului şi a Dispozitivelor Medicale din România”, susţine DSP Iaşi.

    DSP Iaşi afirmă că Spitalul Clinic de Boli Infecţioase Iaşi şi Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iaşi folosesc aceeaşi sursă de oxigen.

    „Având în vedere că în momentul de faţă se întâmpină probleme cu privire la asigurarea necesarului de oxigen, considerăm că soluţia propusă de CNCCI, reprezintă singura alternativă pentru situaţiile în care toate rezervele vor fi epuizate”, se mai arată în comunicat.

    EXCLUSIV Criză de oxigen necesar pacienţilor COVID din spitale. Furnizorii fac faţă cu greu cererii

    Criza momentului în lupta cu pandemia de COVID-19 vine de la Spitalul Clinic de Boli Infecţioase „Sfanta Parascheva” din Iaşi. Medicul ATI Florin Roşu, managerul unităţii medicale anunţa duminică, în jurul prânzului, că stocurile de oxigen mai ajung doar pentru câteva ore. În situaţia crizei de oxigen se află însă şi spitale din Bucureşti, nu doar din provincie, care se confruntă cu un consum ridicat de oxigen medical, căruia furnizorii îi fac faţă cu greu.

    „Aşteptăm să vină transportul de oxigen. Avem promisiuni că în două ore va ajunge. (…).Existau discuţii de folosire a oxigenului tehnic, care nu este oxigen medical, este un oxigen care are o concentraţie de 93%, dar conţine reziduri, nefiind pentru scopuri medicale. În momentul de faţă, avem rezerve de astfel de oxigen. Nu vom lăsa pacienţii fără oxigen, dar şcoala de medicină nu ne-a învăţat să folosim oxigen tehnic în tratarea pacienţilor, iar eu refuz să îl folosesc. Doar în cazuri extreme”, ne-a declarat managerul Spitalului Clinic de Boli Infecţioase „Sfanta Parascheva” din Iaşi, medicul ATI Florin Roşu.

    Potrivit medicilor intervievaţi de Sănătatea TV şi Ro Health Review, consumul de oxigen a crescut enorm în acest val al pandemiei de COVID-19, iar furnizorii de oxigen medical fac față cu greu cererilor, care cresc de la o zi, la alta.

    „Sunt probleme la acest moment, și nu doar la ATI. Sunt foarte mulți pacienți care sunt pe oxigen, dar nu au criterii de ATI, nu sunt atât de grav, dar necesită administrare de oxigen. Există criză de oxigen pentru că, din păcate, furnizorii nu pot să ne aducă, noi avem oxigenul prin stocatoare, care merge prin rețeaua de oxigen a spitalului, dar, pentru că nu avem pentru toate paturile posturi cu oxigen, sunt pacienți care necesită administrare de oxigen prin butelii. Aceste butelii nu pot fi încărcate în ritmul în care le descărcăm”, a declarat, pentru Sănătatea TV și RoHealth Review, Șef lucr. Dr. Ștefan Lazăr, șef secția II Boli Infecțioase și Tropicale Spitalul Victor Babeș.

    Consumul de oxigen în pandemie

    Șef lucr. Dr. Ștefan Lazăr a subliniat că a crescut consumul de oxigen de câteva zeci sau chiar sute de ori, față de perioada anterioară pandemiei.

    „Este vorba despre faptul că, pur și simplu, cei care produc acest oxigen medical nu fac față cererii. Ei ne aduc, dar noi rămânem fără până să ne aducă următoarea tranșă. Nu am avut, din fericire, situații dramatice în care chiar să rămânem fără oxigen. Avem două modalități de aprovizonare. Una, furnizorii ne aduc cu camionalele, pentru că avem niște stocatoare mari de oxigen aprovizionate și, din acest punct de vedere, nu avem probleme. Pentru posturile de oxigen existente în spital nu au fost probleme, cel puțin la noi la spital. Au fost, însă, probleme pentru că necesităm suplimentarea acestor tuburi de oxigen, pentru că au fost și pacienți pe paturi unde nu sunt posturi de oxigen și atunci trebuie să le furnizăm oxigenul din butelie. Iar buteliile, ca atare, nu sunt infinite”, a mai spus Șef lucr. Dr. Ștefan Lazăr.

    Există o presiune foarte mare pe spitale, avertizează Șef lucr. Dr. Ștefan Lazăr.

    „Este o presiune foarte mare la acest moment pe spitale. Sunt puțini producători în toată țara, iar cererea este imensă, practic la acest moment orice spital are nevoie de necesar de oxigen, nu cred că mai există vreun spital în România care să nu ceară cantități uriașe de oxigen față de ce era înainate de pandemie. Există o cerere enormă din toată țara. Din această cauză, sunt multe spitale care intră în deficit din acest punct de vedere. În mod cert, ar trebui să crească numărul furnizorilor de oxigen, numai că un furnizor de oxygen medical trece printr-o procedură de acreditare”, a subliniat Șef lucr. Dr. Ștefan Lazăr.

    În valul patru al pandemiei, necesarul de oxigen a crescut semnificativ, a precizat Șef lucr. Dr. Ștefan Lazăr.

    „Nu cred că există spital în România care să nu spună că a crescut semnificativ necesarul de oxigen în valul patru al pandemiei. În valurile anterioare, internam pacienți și cu forme mai ușoare de boală. Acum, majoritatea au forme medii și severe, grave. În mod categoric, fiind o transmitere mult mai mare a acestei tulpini virale, sunt mai mulți pacienți”, a explicat Șef lucr. Dr. Ștefan Lazăr.

    Stocatorul de oxigen de la Institutul „Marius Nasta”, alimentat zilnic

    La Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din Capitală, stocatorul de oxigen este alimentat zilnic. „Ne confruntăm cu o situație pe care nu ne-am imaginat-o ca posibilă”, au declarat reprezentanții Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din Capitală.

    „Problema nu se pune doar la nivelul stocatorului, pentru că de la stocator alimentăm rețeaua de oxigen a spitalului, ci se pune la nevoia suplimentară de oxigen pe care o asigurăm cu ajutorul buteliilor de oxigen, și a concentratoarelor, unde consumul a crescut foarte mult. De aproximativ trei săptămâni avem foarte mulți pacienți internați, inclusive pe paturi suplimentare, dar și pacienți care vin și stau pe scaune sau pe banchete în cursul nopții, pentru a beneficia de tratament. Ne confruntăm cu o situație pe care nu ne-am imaginat-o ca posibilă. Ca să putem să descongestionăm zona de COVID, pacienții cu mai mult de 14 zile au fost mutați în zona de post COVID, unde peste 40 la sută din paturi sunt ocupate la acest moment de pacienți cu sindroame post COVID, cu necesar mare de oxigen, peste 10 de litri, ceea ce a dus la creșterea consumului de oxigen în ultimele zile, astfel încât avem mari dificultăți în a asigura o presiune de oxigen adecvată în instalația spitalului, iar consumul oxigenului din butelii a crescut”, a declarant dr. Beatrice Mahler.

    Reprezentanți din cadrul spitalelor Covid au subliniat că, în valul patru al pandemiei de COVID-19, consumul de oxigen s-a triplat față de valurile anterioare.

    „În acest val al pandemiei, consumul de oxigen cel puțin s-a triplat. Lucrurile se schimbă de la o zi la alta, dar nu într-un sens bun, din păcate. Avem un număr mare de cazuri severe, un număr mare de cazuri diagnosticate, iar procentul persoanelor care au nevoie de asistență în spital crește”, a adăugat dr. Beatrice Mahler.

    Soluții pentru asigurarea oxigenului

    „Există posibilitatea ca spitalele să ajungă într-o criză de oxigen. Noi am cumpărat reductoare pentru a optimiza consumul de oxigen din butelii, am aprovizionat spitalul cu oxigen livrat în butelii de 50 de litri, dar manevrarea lor în saloane este extrem de dificilă, iar riscurile de manevrare sunt net crescute. Este o ultimă soluție, care, până la urmă, poate să aducă oxigenul atât de necesar în această afecțiune. Este chiar ultima soluție pe care o avem în acest moment. Am vorbit cu toți furnizorii acreditați de oxigen medical, ne-au precizat că lucrează la capacitate maximă, dar nu se poate oferi cantitatea de butelii necesare către spitale, nu pentru că nu ar avea butelii goale, ci pentru că nu au capacitatea de umplere pe măsura consumului”, a precizat șef lucr. dr. Beatrice Mahler, manager la Institutul Marius Nasta.

    Și în spitalele din țară, consumul de oxigen a crescut semnificativ în ultima perioadă.

    La Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie din Iaşi, unde sunt tratate cazuri severe de COVID-19, consumul a crescut de cinci ori, în ultimele săptămâni.

    „Sunt foarte mulți pacienți care au nevoie de oxigen. Noi avem o stație de oxigen, dar este întinsă la maximum, funcționează peste parametri pentru care a fost construită. Este foarte dificil, se consumă foarte multe tuburi. Stațiile de oxigen sunt obligatoriu echipate cu trei surse. Fabrica de oxigen are o linie principală, una secundară și o rampă de tuburi. În condiții de normalitate, ele funcționează alternativ. Acum funcționează toate trei la capacitate maximă. Aveam în mod normal consum de 18-19 metri cubi, acum am avut vârfuri și de 90. Cred că a crescut consumul de patru, cinci ori. Noi tratăm cazuri severe și foarte severe, nu avem pacienți cu necesar mic de oxigen”, a declarat, pentru Sănătatea TV și RoHealth Review, dr. Radu Crișan-Dabija, managerul Spitalului Clinic de Pneumoftiziologie Iaşi.

    Medicamentul îl poți înlocui cu altul, dar oxigenul chiar nu ai cu ce să îl înlocuiești

    „Cel mai probabil vom asista la o criză de oxigen în perioada următare, pentru că furnizorii nu vor putea face față cererii crescute. Medicamentul îl poți înlocui cu altul, dar oxigenul chiar nu ai cu ce să îl înlocuiești”, a avertizat dr. Radu Crișan-Dabija.

    Față de perioada anterioară pandemiei, necesarul de oxigen a crescut enorm, a precizat Dr. Adrian Marinescu, director medical interimar al Institutului „Matei Balș” din București.

    „Într-adevăr, sunt locuri unde nu sunt surse de oxigen, pe de o parte, și unde nici nu se poate asigura necesarul. Sunt clar locuri punctuale în țară. La noi la spital, la acest moment necesarul de oxigen este acoperit, însă nu putem ști ce va fi în viitor. Acum , toate locurile de internare la noi au surse de oxigen. Este clar că majoritatea celor care ajung la spital au forme severe de boală. Față de perioada anterioară pandemiei, necesarul de oxigen a crescut enorm. Dacă înainte un pacient din șapte avea nevoie de oxigen, acum procentul este de 70-80 la sută dintre pacienți. Este o diferență enormă”, a subliniat Dr. Adrian Marinescu.

     

    Peste 750.000 de doze de vaccin Pfizer sosesc luni în România

    O nouă tranşă de vaccin de la compania Pfizer BioNTech, care constă în 751.140 doze, va sosi luni în ţară, informează Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19.

    Potrivit sursei citate, vaccinurile vor fi livrate pe cale aeriană şi vor ajunge pe aeroporturile din Otopeni, Cluj-Napoca şi Timişoara.

    „Transportul către centrele de stocare este asigurat de firma producătoare, inclusiv pe cale terestră. Vaccinurile sunt transportate în condiţii optime de siguranţă, în containere speciale, cu gheaţă carbonică şi folie etanşă”, afirmă CNCAV.

    Astfel, procesul de vaccinare continuă atât în centrele din Bucureşti, cât şi din ţară, dozele fiind distribuite după cum urmează:

    * Centrul Regional de Depozitare Braşov: 193.050 doze;
    * Centrul Regional de Depozitare Cluj: 5.850 doze;
    * Centrul Regional de Depozitare Craiova: 216.450 doze;
    * Centrul Regional de Depozitare Constanţa: 152.100 doze;
    * Centrul Regional de Depozitare Iaşi: 140.400 doze;
    * Centrul Regional de Depozitare Timişoara: 43.290 doze.

    Până la acest moment, România a recepţionat 13.981.949 doze de vaccin produse de compania Pfizer, iar 9.481.171 au fost deja utilizate pentru imunizarea populaţiei.

    CNSU: MS şi MAI, abilitate să semneze acordul de transfer al pacienților în Germania

    Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) a aprobat în ședința de duminică, Hotărârea nr. 96 prin care Ministerul Sănătăţii și Ministerul Afacerilor Interne sunt abilitate să semneze acordul de transfer al pacienților în Germania.

    „Comitetul Național pentru Situații de Urgență adoptă prezenta
    HOTĂRÂRE:

    Art.1 – Se abilitează Ministerul Sănătății și Ministerul Afacerilor Interne prin Departamentul pentru Situații de Urgență, să semneze acordul pentru transferul pacienților cu forme severe și grave de COVID-19 în Republica Federală Germania.
    2
    Art.2 – Transportul pacienților se realizează cu aeronave din dotarea Ministerului Apărării Naționale sau din dotarea Forțelor Aeriene Germane.
    Art.3 – Prezenta hotărâre se comunică tuturor componentelor Sistemului Național de Management al Situațiilor de Urgență.”, a transmis Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU) „.

    Datele zilnice raportate de Grupul de Comunicare Strategică: Peste 7.400 de cazuri noi

    Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunţat că în ultimele 24 de ore au fost înregistrate 7.424 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2, dintre care 123 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

    Astfel, până pe 31 octombrie, pe teritoriul României au fost înregistrate 1.648.031 cazuri de infectare cu noul coronavirus, dintre care 8.374 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

    De asemenea, 1.405.694 de pacienți au fost declarați vindecați.

    Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 764 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

    Până astăzi, 47.751 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

    În intervalul 30.10.2021 (10:00) – 31.10.2021 (10:00) au fost raportate de către INSP 427 de decese (202 bărbați și 225 femei), din care 33 anterioare intervalului de referință, ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Bacău, Bistrița-Năsăud, Bihor, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Călărași, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomița, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Neamț, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timiș, Vaslui, Vâlcea și Municipiul București.

    Dintre cele 427 decese, 2 au fost înregistrate la categoria de vârstă 20-29 ani, 3 la categoria de vârstă 30-39 ani, 8 la categoria de vârstă 40-49 ani, 33 la categoria de vârstă 50-59 ani, 124 la categoria de vârstă 60-69 ani, 133 la categoria de vârstă 70-79 ani și 124 la categoria de vârstă peste 80 ani.

    393 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 17 pacienți decedați nu au înregistrat comorbidități, iar pentru 17 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

    Au fost raportate 33 de decese anterioare intervalului de referință, survenite în județele Bacău, Călărași, Giurgiu, Mureș, Ilfov, Prahova, Suceava, Vâlcea și Municipiul București, 1 în luna septembrie 2021 și 32 în luna octombrie 2021. În intervalul de referință au fost raportate 394 decese.

    Din totalul de 427 pacienți decedați, 386 erau nevaccinați și 41 vaccinați. Cei 41 de pacienți decedați vaccinați aveau vârste cuprinse între grupele de vârstă 50-59 de ani și peste 80 de ani. 40 dintre pacienții decedați vaccinați prezentau comorbidități, iar pentru 1 pacient nu au fost raportate comorbidități.

    În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 20.005. Dintre acestea, 1.874 sunt internate la ATI.

    Din totalul pacienților internați, 421 sunt minori, 390 fiind internați în secții și 31 la ATI.

    Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 10.307.196 de teste RT-PCR și 4.446.278 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 14.906 teste RT-PCR (7.446 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 7.460 la cerere) și 19.995 de teste rapide antigenice.

    Pe teritoriul României, 148.545 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 18.993 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 59.996 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 100 de persoane.

    În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 5.106 apeluri la numărul unic de urgență 112.

    Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 30 octombrie, 4.338 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 805.990 lei.
    De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost întocmite, ieri, 5 dosare penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.