Un vaccin anti-COVID-19 cu celule T va intra în studii clinice în curând

Studiul clinic pentru un vaccin anti-COVID-19 de a doua generaţie, administrat sub forma unui plasture, care foloseşte celule T pentru a ucide celulele infectate va începe în curând.

Se așteaptă ca acest tip de vaccin să ofere imunitate pe o perioadă mai îndelungată decât serurile actuale împotriva noului coronavirus, scrie The Guardian.

Compania Emergex a fost înfiinţată în 2016, în Abingdon, pentru a dezvolta vaccinuri bazate pe celule T, creaţia profesorului Thomas Rademacher, directorul executiv al firmei şi profesor emerit de medicină moleculară la University College London.

Vaccinurile utilizează celule T pentru a înlătura celulele infectate din corp la scurt timp după contaminare, prevenind replicarea virală a acestora şi boala. În timp ce anticorpii produşi de actualele vaccinuri anti-COVID-19 se leagă de virus şi îl opresc din a infecta celulele, celulele T găsesc şi distrug celulele infectate. Şi vaccinurile dezvoltate deja de Pfizer/ BioNTech şi AstraZeneca/ Oxford University produc un răspuns de celule T, însă într-o măsură mai mică.

Emergex a primit undă verde din partea organismului elveţian de reglementare pentru a realiza un studiu clinic pe oameni în Lausanne. În studiu vor fi incluse 26 de persoane care vor primi o doză mare şi una mică din vaccinul experimental, începând cu 3 ianuarie.

Primele rezultate ale studiului sunt aşteptate în luna iunie.

”Este prima dată când un organism de reglementare a aprobat începerea unui studiu pentru un vaccin anti-Covid care are ca unic scop generarea de răspuns de celule T în absenţa unui răspuns prin anticorpi şi acele celule T caută celulele infectate şi le ucide”, a declarat directorul comercial al companiei, Robin Cohen, citat de The Guardian.

”Virusul este asteroidul: loveşte planeta şi un cod viral, o semnătură a acelui virus, se manifestă rapid pe toată suprafaţa. Această semnătură este citită de celulele T ca străină, iar celulele T ucid celula înainte să poată produce noi virusuri vii”, a mai precizat acesta făcând o comparație cu un asteroid care loveşte o planetă.

Față de vaccinurile împotriva SARS-CoV-2 actuale care provoacă în principal un răspuns de anticorpi care dispare în timp, ceea ce înseamnă că oamenii au nevoie de doze suplimentare pentru a menţine protecţia faţă de virus, vaccinul Emergex va funcţiona diferit, distrugând rapid celulele infectate. Acest lucru înseamnă că poate oferi o imunitate pe termen mai lung – posibil decenii – şi ar putea funcţiona mai bine în lupta împotriva mutaţiilor virusului, după cum a mai subliniat Cohen.

Un studiu publicat în revista Nature săptămâna trecută arată că unii oameni prezintă ”infecţie nereuşită”, adică virusul intră în corp, dar este eliminat din start de celulele T din sistemul imunitar. Oamenii de ştiinţă au spus că descoperirea ar putea deschide calea pentru o nouă generaţie de vaccinuri care au ca scop răspunsul celulelor T, ce poate oferi o imunitate pe termen mai lung.

În același timp, Danny Altmann, profesor de imunologie la Imperial College London, a declarat că se îndoieşte că un vaccin bazat pe celule T ”ar putea să funcţioneze de unul singur”, însă ar putea avea un rol complementar, într-o abordare mix-and-match în care diferite vaccinuri sunt administrate la prima, a doua şi a treia doză.

El a precizat că vaccinurile bazate pe ARN mesager, precum cel al Pfizer/ BioNTech, funcţionează bine pentru că produc un puternic răspuns imun de neutralizare.

Un vaccin bazat pe celule T ar putea fi folosit pentru a completa alte seruri, a mai spus el, deoarece acesta ar putea fi mai rezistent la mutaţiile virusului.

”Anticorpii sunt foarte sensibili la mutaţii, în timp ce celulele T pot să vadă multe alte părţi ale virusului. Poate că acesta este punctul forte ale vaccinurilor bazate pe celule T”, a spus Altmann.

El a subliniat că ideea unor astfel de vaccinuri nu este nouă. De exemplu, profesorul Sarah Gilbert de la Universitatea Oxford, care a dezvoltat vaccinul pentru AstraZeneca, lucrează de mai mult de un deceniu la un astfel de ser împotriva gripei.

Cohen a mai afirmat că partea dificilă este elaborarea mecanismului de livrare a vaccinului Emergex sistemului imunitar. Rademacher şi echipa lui au ales mici particule învelite în peptide (fragmente de proteine) concepute pentru a genera răspunsul celulelor T în organism.

În final, vaccinul va fi administrat sub forma unui plasture de dimensiunea amprentei unui deget plin de micro ace care eliberează serul în câteva secunde. El ar putea rezista până la trei luni la temperatura încăperii, spre deosebire de celelalte vaccinuri care necesită depozitare specială în frigidere ori congelatoare, potrivit sursei citate.

Studiul va fi coordonat de profesorul Blaise Genton de la Centrul pentru îngrijire primară şi sănătate publică de la Universitatea din Lausanne (Elveţia).

Vaccinul Emergex nu va fi disponibil până în 2025, cel mai devreme, acesta fiind în mod obişnuit intervalul de timp necesar pentru dezvoltarea unui vaccin.

307.000 de decese premature în UE, cauzate de poluarea cu particule fine

Poluarea cu particule fine a provocat 307.000 de decese premature în Uniunea Europeană în 2019, o cifră care se menţine alarmantă, dar care a scăzut cu peste 10% într-un an, conform unui raport al Agenţiei Europene de Mediu (AEM) publicat luni.

Potrivit raportului, mai mult de jumătate din aceste vieţi ar putea fi salvate dacă cele 27 de ţări membre ar respecta noile obiective privind calitatea aerului stabilite recent de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).

În 2018, numărul deceselor asociate particulelor fine PM 2,5 (particule aflate în suspensie în atmosferă, cu un diametru mai mic de 2,5 micrometri) a fost estimat la 346.000.

Reducerea bruscă din 2019 se explică parţial prin condiţiile meteorologice favorabile, dar mai ales prin continuarea ameliorării progresive a calităţii aerului în Europa, potrivit AEM.

La începutul anilor 1990, particulele fine, care pătrund adânc în plămâni, au provocat circa un milion de decese premature în cele 27 de ţări ale UE, potrivit acestor date. O cifră care a scăzut la aproximativ 450.000 în 2005.

În rândul principalelor ţări din UE, poluarea cu particule fine a fost responsabilă în 2019 de 53.800 de decese premature în Germania, de 49.900 în Italia, de 29.800 în Franţa şi de 23.300 în Spania, potrivit AEM. Cu 39.300 de morţi, Polonia este ţara cea mai afectată în raport cu populaţia.

Agenţia cu sediul la Copenhaga măsoară, de asemenea, decesele asociate altor doi poluanţi principali din aer periculoşi pentru sănătate, însă nu le adună în rapoarte deoarece ar duce la o dublă numărare.

Pentru particulele de ozon (O3), tendinţa în 2019 a fost, de asemenea, descendentă, cu 16.800 de decese premature, o scădere de 13% pe parcursul unui an.

În ceea ce priveşte dioxidul de azot (NO2), un gaz produs în principal de autovehicule şi centrale termice, decesele premature au scăzut cu un sfert între 2018 şi 2019, ajungând la 40.400.

Poluarea aerului continuă să rămână cea mai importantă ameninţare de mediu pentru sănătatea europenilor, conform agenţiei europene.

Potrivit OMS, poluarea aerului este răspunzătoare de şapte milioane de decese premature pe an în întreaga lume, un bilanţ care o plasează la niveluri apropiate de fumat sau de alimentaţia nesănătoasă.

Acest bilanţ sumbru a determinat OMS să stabilească la sfârşitul lunii septembrie limite mai restrictive pentru principalii poluanţi ai aerului, pentru prima dată din 2005.

Raportul  Agenţiei Europene de Mediu (AEM) poate fi consultat AICI. 

Grupul de Comunicare Strategică a raportat 2.136 cazuri noi de persoane infectate

Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunțat că de la ultima raportare au fost înregistrate 2.136 cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2.

Totodată, au fost raportate 195 decese dintre care 16 anterioare.

„Conform datelor existente la nivelul CNCCI la data de 15 noiembrie 2021, ora 10.00, în intervalul de 24 de ore, au fost înregistrate 2.136 cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2. De asemenea, au fost raportate 195 decese dintre care 16 anterioare”, a transmis GCS.

Focar cu varianta Delta a SARS-CoV-2 în China

China se confruntă cu cel mai mare val de COVID-19 cauzat de varianta Delta, în conformitate cu datele furnizate luni. În orașul Dalian, aflat în nord-estul țării, numărul cazurilor de noi îmbolnăviri a crescut extrem de rapid în ultima săptămână, în comparație cu restul Chinei.

Prin urmare, unele zone au restricționat accesul persoanelor provenite din orașul Dalian, informează Reuters.

Autoritățile chineze au declarat că în data de 14 noiembrie au fost raportate 32 de noi infecții cu transmitere internă cu simptome confirmate, dintre care majoritatea au fost în orașul Dalian. Astfel, un total de 1.308 infecții transmise pe plan intern cu simptome confirmate au fost raportate în China Continentală între 17 octombrie și 14 noiembrie, depășind cele 1.280 de cazuri locale de la un focar Delta din vară, arată calculele Reuters bazate pe date oficiale.

Acest lucru marchează cel mai extins focar Delta din China, care a afectat 21 de provincii, regiuni și municipalități. Este mai mic decât multe focare din alte țări, dar autoritățile din China vor să blocheze total transmiterea, conform îndrumărilor guvernului privind toleranța zero față de SARS-CoV-2.

O duzină de regiuni la nivel de provincie și-au pus sub control focarele în câteva săptămâni, datorită implementării rapide a unui set complex de restricții, inclusiv urmărirea riguroasă a contactelor, mai multe runde de testare a persoanelor din zonele de risc, închiderea unităților de divertisment și culturale și restricții asupra turismului și transportului public.

Cu toate acestea, orașul Dalian din nord-estul țării este blocat într-o luptă cu virusul, a declarat Wu Liangyou, un oficial din cadrul Comisiei Naționale de Sănătate, în cadrul unei conferințe de presă de sâmbătă.

De la raportarea primilor pacienți locali simptomatici din Dalian de la debutul ultimului focar, pe 4 noiembrie, orașul cu 7,5 milioane de locuitori a detectat în medie aproximativ 24 de noi cazuri locale pe zi, mai mult decât orice alt oraș chinez, potrivit calculelor Reuters.

Câteva orașe din apropierea orașului Dalian, printre care Dandong, Anshan și Shenyang, au anunțat că persoanele care sosesc din Dalian au trebuit să fie plasate în carantină în unități centralizate timp de 14 zile înainte de a putea circula liber.

Până pe 14 noiembrie, China continentală raportase 98.315 cazuri confirmate de coronavirus cu simptome, inclusiv infecții cu transmitere internă și cele provenite de la persoane care au călătorit în afara țprii. Numărul de decese a ajuns la 4.636.

A intrat în vigoare lockdown-ul impus persoanelor nevaccinate, în Austria

În Austria a intrat în vigoare luni un lockdown impus persoanelor nevaccinate împotriva COVID-19, care vor putea să-şi părăsească locuinţele doar pentru cumpărături esenţiale, pentru a merge la lucru sau la medic, transmite dpa.

Cetăţenii nevaccinaţi vor avea totuşi permisiunea să iasă la plimbare în orice moment al zilei, pentru a-şi păstra sănătatea fizică şi mintală.

Vor exista controale aleatorii, iar neconformările vor fi amendate cu până la 1.450 de euro.

Pe fondul valului epidemic în creştere, Austria a raportat duminică 11.552 de cazuri noi de infectare, iar rata de incidenţă pe şapte zile a ajuns la aproape 850 de cazuri la 100.000 de locuitori.

Măsurile de lockdown vor fi aplicate pentru o perioadă iniţială de 10 zile.

Ele au fost adoptate de guvernul federal şi de autorităţile landurilor, dar cancelarul Alexander Schallenberg a spus că acestea din urmă sunt libere să instituie restricţii chiar mai dure, potrivit Agerpres.

Capitala Viena a anunţat deja că va introduce suplimentar obligativitatea unui test PCR pentru persoanele vaccinate sau vindecate de COVID-19 pentru accesul în restaurante şi la orice eveniment cu mai mult de 25 de participanţi.

Autorităţile speră că acest lockdown va încuraja vaccinarea. Restricţii impuse anterior au condus deja la o creştere a numărului celor care s-au vaccinat. În prezent, circa 65% din populaţie este vaccinată.

Guvernul austriac ia în considerare impunerea unor restricţii generale de circulaţie pe timp de noapte, începând de la ora 22:00, o decizie urmând să fie luată miercuri, a indicat ministrul sănătăţii, Wolfgang Mueckstein, duminică seara la postul ORF.

Peste 40.000 de persoane vaccinate anti-COVID-19, în perioada 12-14 noiembrie, în București

40.059 de persoane s-au vaccinat împotriva noului coronavirus în București, în intervalul 12 noiembrie, ora 8.00, – 14 noiembrie, ora 24.00, potrivit CNCAV.

Numărul persoanelor vaccinate la maratonul de weekend a ajuns la 22.104.

Pe centre, situația vaccinărilor este următoarea:

Palatul Copiilor: 4.593 de persoane vaccinate

Circul Metropolitan : 4.021 de persoane vaccinate

Cora Pantelimon: 1.754 de persoane vaccinate

Romexpo: 3.988 de persoane vaccinate

Mall Vitan: 1.205 de persoane vaccinate

Park Lake: 2.003 de persoane vaccinate

Lunca Cernei: 2.136 de persoane vaccinate

Sf. Andrei: 2.404 de persoane vaccinate

Centru de vaccinare cu tematică de Crăciun, la Sibiu

Zeci de persoane s-au vaccinat în acest week-end la centrul Căsuței lui Moș Crăciun, organizat în Piața Mare a Sibiului, sub sloganul „Și eu repornesc Crăciunul”.

Centrul de vaccinare, organizat cu sprijinul Direcției de Sănătate Publică Sibiu, funcționează zilnic între ora 12.00 și 20.00.

„În povestea lui 2021, medicii și asistentele sunt eroii, împreună cu toți cei care se vor imuniza pentru a avea din nou Sărbători așa cum le știam, la Sibiu!”, au anunțat reprezentanții Primăriei Muncipiului Sibiu.

Dr. Gabriel Diaconu: Asistăm la o epidemie paralelă, de tulburare de stres post-traumatic complexă

Medicul psihiatru Gabriel Diaconu este de părere că în contextul pandemiei de COVID-19 asistăm și la o epidemie paralelă, de tulburare de stres post-traumatic complexă (PTSDc).

Totodată, dr. Diaconu spune că ”sunt rare bolile unde răspunsul individului este cu neajutorare și neputință” și că în acest moment cuvântul cheie este ”teroare”.

”Cuvântul cheie aici este teroare. Propunerea mea este că asistăm la o epidemie paralelă, deocamdată ne-sancționată, de tulburare de stress post-traumatic complexă (PTSDc), ale cărei manifestări circumscriu fidel, și complet, toate acele elemente de ”long-COVID” nespecific descrise în literatură. Mă uimește, deocamdată, pasivitatea comunității psihiatrice la nivel mondial, dar acesta e alt subiect. Sunt foarte rare bolile care comportă un răspuns cu teroare. Mai mult, sunt rare bolile unde răspunsul individului este cu neajutorare și neputință. Triada traumatogenă pe care o rezum aici (teroare, neajutorare, neputință) este necesară, ce-i drept insuficientă, să poți formula un diagnostic de PTSDc. Manifestările, unele dintre ele, sunt eminamente psihiatrice. De la amintiri intruzive, comportamente modificate (de evitare îndeosebi), la schimbări ale dispoziției (apatie, iritabilitate, depresie francă sau anxietate cu atacuri de panciă), mai apoi răspuns neuro-vegetativ elevat persistent și tulburări psiho-somatice, PTSDc este o marcă a ”războiului sanitar” dus în ultimele peste 20 de luni. Și face altfel de ravagii”, a scris medicul pe pagina sa de Facebook.

Medicul psihiatru mai spune că ”pierderea sănătății mintale este o dramă” și trage atenția asupra faptului că este nevoie de servicii specifice care să poată întâmpina nevoile populației. De altfel, dr. Gabriel Diaconu crede că punerea psihologiei și a psihiatriei pe harta de intervenție pandemică este obligatorie.

”Pierderea sănătății mintale este o dramă. Dar și mai dramatic este când nu ai servicii calibrate să poată întâmpina nevoia oamenilor, care altfel bântuie sistemele medicale deja covârșite, în căutarea unui diagnostic. ”Găleata” long-COVID nu le face dreptate acestora, de multe ori convinși că au sechele în absența unor biomarkeri clari. PTSDc are cu totul altă linie de tratament. E nevoie uneori de medicație psihiatrică specifică. Este cert nevoie de intervenție psiho-terapeutică, uneori de durată. Și, insist, e obligatorie punerea psihologiei și a psihiatriei pe harta de intervenție pandemică, acolo unde deocamdată am fost lăsați să contemplăm lucrurile de pe margine. (…) Nu există sănătate fără sănătate mintală. E un fapt. Drept urmare orice agendă de sănătate publică, orice politici de sănătate nou implimentate vor trebui să o ia în considerare”, a mai precizat medicul psihiatru în postarea sa.

În ceea ce privește COVID-19 și urmările sale, medicul a menționat că boala COVID-19 este o afecțiune cu trei brațe: afectarea căilor respiratorii, inflamația sistemică și tulburarea coagulării.

Totodată, vorbește și despre ”light-long-COVID”.

”COVID-19 este o boală cu trei brațe. Primul braț este afectarea căilor respiratorii, respectiv pneumonia COVID. Al doilea braț este inflamația sistemică, respectiv vremelnic identificata ”furtună de citokine”, cu diverse manifestări de organ. Iar al treilea braț este tulburarea coagulării, cu favorizarea apariției micro-trombilor, și deci – previzibil – unor zone de scădere dramatică a perfuziei unor organe, deci simetric riscul să apară infarctizări. Organele țintă, predilecte pentru ele sunt, dincolo de plămânii înșiși, inima și creierul. E crucial să observi, de aici, că ravagiile formelor medio-severe lasă în urmă instabilitate. Plămânii pot rămâne cu zone de fibroză pulmonară, spre exemplu. În mod obișuit consistența plămânului este elastică. El trebuie să expansioneze în inspir, să se ”umfle” la propriu” cu aer care pătrunde în alveolele pulmonare. Alveolele sunt susținute în forma lor de un țesut elegant constituit, de consistența unui latex (deși analogia e imperfectă). Înlocuiește acel țesut cu unul similar unei cămăși vechi și vei vedea că nu poți umfla baloane prin el. Un plămân care nu se umflă devine, din punct de vedere aerifer, mort. Adică ”nu umblă aer prin el”. El continuă să fie, biologic, hrănit cu sânge, doar că nu participă la schimbul de gaze. Sunt mulți pacienți care supraviețuiesc COVID-19 dar rămân fie, funcțional, doar într-un plămân, fie cu diverse grade de insuficiență respiratorie. Unele sunt atât de grave încât necesită suport îndelungat, sau permanent, de oxigen. (…) Finalmente, și ajungem la acea pleiadă de semne și simptome ”light-long-COVID”, despre care eu propun că nu sunt cauzate de agresiunea biologică, dar mai degrabă de cea psihologică”, a mai spus medicul.

Undă verde pentru vaccinarea anti-COVID a copiilor între 5 și 11 ani din Israel

Israelul a dat duminică undă verde vaccinării copiilor cu vârste între 5 şi 11 ani cu doze Pfizer/BioNtech, în speranţa de a ţine sub control pandemia de COVID-19.

”Directorul general al Ministerului Sănătăţii a decis să urmeze recomandările comisiei însărcinate cu studierea acestei probleme şi să autorizeze vaccinarea copiilor cu vârste între 5 şi 11 ani”, a anunţat un comunicat al Ministerului Sănătăţii, notează AFP, potrivit Agerpres.

Israelul este una dintre primele state care a lansat, în luna decembrie, o vastă campanie de vaccinare împotriva noului coronavirus. Printr-un acord cu compania Pfizer, statul israelian a avut acces rapid la milioane de doze plătite în schimbul datelor privind efectele vaccinului la scară largă.

Această campanie a permis dubla vaccinare a 5,7 milioane de israelieni din totalul de nouă milioane, dintre care peste 80% adulţi. În vară, autorităţile au lansat o nouă campanie pentru administrarea unei doze de rapel la care au răspuns peste patru milioane de persoane.

În Israel se începuse şi vaccinarea adolescenţilor între 12 şi 17 ani, însă autoritățile au decis duminică să scadă această vârstă la 5 ani. Decizia a fost luată în urma testelor clinice ale Pfizer, a unei campanii în acest sens din Statele Unite şi a recomandărilor unui grup de oameni de ştiinţă israelieni.

Potrivit testelor clinice efectuate de Pfizer pe mii de copii, vaccinul s-a dovedit a fi eficient în proporţie de 90,7% împotriva formelor simptomatice ale bolii.

”Majoritatea experţilor au estimat că beneficiile acestei vaccinări pentru copii vor fi mai mari decât riscurile, ceea ce a condus la decizia de a autoriza vaccinul pentru aceste vârste”, a afirmat comunicatul Ministerului israelian al Sănătăţii.
Vaccinarea anti-COVID-19 la copiii cu vârste între 5 şi 11 ani au început marţi în Statele Unite. Pe lângă SUA, şi China, Emiratele Arabe Unite, Cambodgia şi Columbia au început să vaccineze copiii sub 12 ani, dar cu vaccinuri chinezeşti.

Data începerii vaccinărilor în Israel va fi anunţată în zilele următoare, potrivit Ministerului Sănătăţii, citat de AFP.

Valeriu Gheorghiță: Pacientul cu diabet nu are un risc suplimentar în urma vaccinării anti-COVID

Pacientul cu diabet zaharat este extrem de vulnerabil nu doar pentru infecția cu SARS-CoV-2, ci există o legătură între rezultatul și evoluția nefavorabilă a bolilor infecțioase la pacientul diabetic, a declarat, duminică, Col. șef lucr. dr. Valeriu Gheorghiță, președintele Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV).

“În România, dintre cele peste 51.000 de persoane care au decedat ca urmare a infecției cu SARS-CoV-2, peste 93 la sută dintre ele erau persoane care aveau cel puțin o boală cronică asociată. În 71 la sută, această boală era de cauză cardio-vasculară, iar  în proporție de peste 30 la sută era vorba despre diabet zaharat. Cred că nu există boală infecțioasă despre care să știm că nu evoluează nefavorabil sau cu un risc mai mare de mortalitate la pacientul diabetic“, a precizat Col. șef lucr. dr. Valeriu Gheorghiță.

Recomandarea de vaccinare anti-COVID-19 este foarte clară în cazul pacientului diabetic, a subliniat președintele CNCAV.

“Există această părere sau opinie în rândul persoanelor care au boli cronice multiple că sunt atât de bolnavi încât riscul vaccinării este foarte mare. Aș vrea să demontăm această idee greșită, pentru că tocmai persoanele care au foarte multe boli cronice asociate sunt persoane care au nevoie de vaccinare, întrucât, în cazul infecției cu SARS-CoV-2, evoluția are o probabilitate crescută să fie nefavorabilă și să fie asociată cu o formă gravă de boală. Printre motivele nevaccinării se numără această frică de a nu apărea o serie de complicații după vaccinare. Este o teamă legitimă, o înțelegem, pentru că pacientul cu diabet este supus unor riscuri de complicații prin natura bolii. Trebuie specificat, însă, foarte clar, că nu s-au observat probleme suplimentare de siguranță la persoanele cu diabet, față de ceea ce știm în profilul de siguranță al vaccinurilor. Cu siguranță că dezinformarea și expunerea la informații false, eronate au amplificat teama persoanelor cu diabet. Sunt persoane care se chinuie de ani de zile cu regim, cu cu un stil de viață cât mai sănătos, cu o complianță la tratament pe termen lung  și atunci sunt persoane care nu vor să riște nimic. Trebuie să înțelegem că riscul de contractare a bolii este mult mai mare, iar riscul de evoluție nefavorabilă și de complicații prin COVID-19 este semnificativ mai crescut. Dacă ne uităm la beneficiile vaccinării, vedem că o persoană vaccinată are de 20 de ori un risc mai redus de deces, de 10 ori un risc mai mic de a ajunge în spital și de cel puțin cinci ori un risc mai redus să se infecteze. Persoana cu diabet nu are un risc suplimentar în urma vaccinării, dimpotrivă. Boala COVID-19 are o evoluție imprevizibilă la persoanele cu diabet“, a explicat Col. șef lucr. dr. Valeriu Gheorghiță.

Nu de puține ori, persoane care s-au infectat cu SARS-Cov-2 au fost diagnosticate cu diabet în momentul în care s-au prezentat la spital, a mai spus Col. șef lucr. dr. Valeriu Gheorghiță.

Declarațiie au fost făcute în cadrul conferinței de presă online „Persoana cu diabet zaharat, mai vulnerabilă ca oricând”, organizată de Societatea Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, în contextul Zilei Mondiale a Diabetului.