Un vaccin anti-COVID-19 cu celule T va intra în studii clinice în curând

0
211

Studiul clinic pentru un vaccin anti-COVID-19 de a doua generaţie, administrat sub forma unui plasture, care foloseşte celule T pentru a ucide celulele infectate va începe în curând.

Se așteaptă ca acest tip de vaccin să ofere imunitate pe o perioadă mai îndelungată decât serurile actuale împotriva noului coronavirus, scrie The Guardian.

Compania Emergex a fost înfiinţată în 2016, în Abingdon, pentru a dezvolta vaccinuri bazate pe celule T, creaţia profesorului Thomas Rademacher, directorul executiv al firmei şi profesor emerit de medicină moleculară la University College London.

Vaccinurile utilizează celule T pentru a înlătura celulele infectate din corp la scurt timp după contaminare, prevenind replicarea virală a acestora şi boala. În timp ce anticorpii produşi de actualele vaccinuri anti-COVID-19 se leagă de virus şi îl opresc din a infecta celulele, celulele T găsesc şi distrug celulele infectate. Şi vaccinurile dezvoltate deja de Pfizer/ BioNTech şi AstraZeneca/ Oxford University produc un răspuns de celule T, însă într-o măsură mai mică.

Emergex a primit undă verde din partea organismului elveţian de reglementare pentru a realiza un studiu clinic pe oameni în Lausanne. În studiu vor fi incluse 26 de persoane care vor primi o doză mare şi una mică din vaccinul experimental, începând cu 3 ianuarie.

Primele rezultate ale studiului sunt aşteptate în luna iunie.

”Este prima dată când un organism de reglementare a aprobat începerea unui studiu pentru un vaccin anti-Covid care are ca unic scop generarea de răspuns de celule T în absenţa unui răspuns prin anticorpi şi acele celule T caută celulele infectate şi le ucide”, a declarat directorul comercial al companiei, Robin Cohen, citat de The Guardian.

”Virusul este asteroidul: loveşte planeta şi un cod viral, o semnătură a acelui virus, se manifestă rapid pe toată suprafaţa. Această semnătură este citită de celulele T ca străină, iar celulele T ucid celula înainte să poată produce noi virusuri vii”, a mai precizat acesta făcând o comparație cu un asteroid care loveşte o planetă.

Față de vaccinurile împotriva SARS-CoV-2 actuale care provoacă în principal un răspuns de anticorpi care dispare în timp, ceea ce înseamnă că oamenii au nevoie de doze suplimentare pentru a menţine protecţia faţă de virus, vaccinul Emergex va funcţiona diferit, distrugând rapid celulele infectate. Acest lucru înseamnă că poate oferi o imunitate pe termen mai lung – posibil decenii – şi ar putea funcţiona mai bine în lupta împotriva mutaţiilor virusului, după cum a mai subliniat Cohen.

Un studiu publicat în revista Nature săptămâna trecută arată că unii oameni prezintă ”infecţie nereuşită”, adică virusul intră în corp, dar este eliminat din start de celulele T din sistemul imunitar. Oamenii de ştiinţă au spus că descoperirea ar putea deschide calea pentru o nouă generaţie de vaccinuri care au ca scop răspunsul celulelor T, ce poate oferi o imunitate pe termen mai lung.

În același timp, Danny Altmann, profesor de imunologie la Imperial College London, a declarat că se îndoieşte că un vaccin bazat pe celule T ”ar putea să funcţioneze de unul singur”, însă ar putea avea un rol complementar, într-o abordare mix-and-match în care diferite vaccinuri sunt administrate la prima, a doua şi a treia doză.

El a precizat că vaccinurile bazate pe ARN mesager, precum cel al Pfizer/ BioNTech, funcţionează bine pentru că produc un puternic răspuns imun de neutralizare.

Un vaccin bazat pe celule T ar putea fi folosit pentru a completa alte seruri, a mai spus el, deoarece acesta ar putea fi mai rezistent la mutaţiile virusului.

”Anticorpii sunt foarte sensibili la mutaţii, în timp ce celulele T pot să vadă multe alte părţi ale virusului. Poate că acesta este punctul forte ale vaccinurilor bazate pe celule T”, a spus Altmann.

El a subliniat că ideea unor astfel de vaccinuri nu este nouă. De exemplu, profesorul Sarah Gilbert de la Universitatea Oxford, care a dezvoltat vaccinul pentru AstraZeneca, lucrează de mai mult de un deceniu la un astfel de ser împotriva gripei.

Cohen a mai afirmat că partea dificilă este elaborarea mecanismului de livrare a vaccinului Emergex sistemului imunitar. Rademacher şi echipa lui au ales mici particule învelite în peptide (fragmente de proteine) concepute pentru a genera răspunsul celulelor T în organism.

În final, vaccinul va fi administrat sub forma unui plasture de dimensiunea amprentei unui deget plin de micro ace care eliberează serul în câteva secunde. El ar putea rezista până la trei luni la temperatura încăperii, spre deosebire de celelalte vaccinuri care necesită depozitare specială în frigidere ori congelatoare, potrivit sursei citate.

Studiul va fi coordonat de profesorul Blaise Genton de la Centrul pentru îngrijire primară şi sănătate publică de la Universitatea din Lausanne (Elveţia).

Vaccinul Emergex nu va fi disponibil până în 2025, cel mai devreme, acesta fiind în mod obişnuit intervalul de timp necesar pentru dezvoltarea unui vaccin.

Articolul precedent307.000 de decese premature în UE, cauzate de poluarea cu particule fine
Articolul următor883.350 doze de vaccin produs de Pfizer/BioNTech au sosit luni în țară