19.2 C
București
joi, septembrie 10, 2026
More

    Guvernele statelor UE, dezbatere despre doza booster şi valabilitatea certificatului verde

    Mateescu Cristi
    -
    0
    Guvernele statelor UE, dezbatere despre doza booster şi valabilitatea certificatului verde

    Guvernele statelor UE au început, marţi, o dezbatere despre durata eficacităţii vaccinurilor anti-COVID-19 şi despre necesitatea administrării dozelor de vaccin ”boster” ca o posibilă condiţie pentru menţinerea libertăţii de circulaţie în interiorul blocului comunitar pe baza certificatului verde, relatează Reuters şi AFP.

    Comisia Europeană va prezenta săptămâna aceasta propuneri de coordonare a libertăţii de circulaţie cu certificatul COVID-19, după ce, din cauza noului val de infectări, Austria a devenit prima ţară membră care a impus din nou un lockdown de când a început campania de vaccinare şi alte state din UE au reimpus la rândul lor restricţii ce restrâng mobilitatea cetăţenilor.

    Grecia a propus ca acest certificat verde (ce atestă vaccinarea, trecerea prin boală sau testarea negativă recentă) să fie valabil pentru călătoriile între statele UE numai dacă deţinătorul a primit şi doza booster de vaccin, adică doza a treia, sau a doua în cazul serului Johnson&Johnson.

    Ministrul german al afacerilor europene, Michael Roth, consideră că acum dozele booster sunt ”pe ordinea zilei”, făcând referire la studiile ştiinţifice care arată că ele într-adevăr consolidează imunitatea în faţa infectării cu noul coronavirus.

    ”Propunerea care va fi avansată săptămâna aceasta va insista asupra rolului important al certificatului digital al UE pe care călătorii îl poartă astăzi cu ei” în deplasările în interiorul UE, a declarat, luni, comisarul european pentru sănătate, Stella Kyriakides.

    Mai mulţi miniştri europeni au insistat, marţi, la sosirea la Bruxelles la o primă discuţie pe acest subiect, că certificatul digital al UE privind COVID-19 (certificatul verde) trebuie menţinut ca instrument de facilitare a mobilităţii în interiorul blocului comunitar.

    ”Cetăţenii ne cer o abordare comună” la nivelul UE, adică un acord asupra valabilităţii certificatului de vaccinare fără doza booster şi a termenului de la care această doză ar urma să fie obligatorie pentru a extinde valabilitatea certificatului, a subliniat ministrul de externe luxemburghez, Jean Asselborn.

    În timp ce administrarea dozei booster la şase luni după schema completă din două doze (sau după doza unică Johnson&Johnson) este susţinută de Franţa, pentru persoanele în vârstă de peste 65 de ani, şi de Grecia, pentru cele de peste 60 de ani, Comisia Europeană admite la rândul său că ”eficacitatea vaccinurilor scade după un anumit timp”.

    Includerea dozei booster în certificatul verde se va regăsi şi printre temele summitului european din 16-17 decembrie.

    INSP: 6.483 cazuri cu variante ale SARS-CoV-2 care determină îngrijorare, dintre care 4.727 cu Delta

    Mateescu Cristi
    -
    0
    INSP: 6.483 cazuri cu variante ale SARS-CoV-2 care determină îngrijorare, dintre care 4.727 cu Delta

    Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) informează, marţi, că, până la data de 21 noiembrie, au fost confirmate în România 4.727 cazuri de COVID-19 cu varianta Delta.

    INSP anunţă că, până la această dată, au fost confirmate 6.483 cazuri cu variante ale SARS-CoV-2 care determină îngrijorare, din care 1.722 cu varianta Alpha, 11 – cu Beta, 23 – cu varianta Gamma şi 4.727 cu varianta Delta.

    Totodată, au fost raportate la INSP – CNSCBT un număr de 7.088 secvenţieri.

    “Până la data de 21 noiembrie 2021 rata de confirmare cu VOC a fost de 91%. Evoluţia săptămânală a proporţiei cazurilor confirmate cu varianta Delta din numărul total de cazuri confirmate cu VOC are un trend crescător”, precizează INSP.

    Conform sursei citate, au fost raportate şi 75 decese confirmate cu variante ale SARS-CoV-2 care determină îngrijorare, cele mai multe – 45 – cu varianta Delta.

    Raportul INSP de săptămâna trecută AICI 

    Solicitările Federației Sănătatea din România pentru viitorul Guvern

    Carmen Munteanu
    -
    0
    Solicitările Federației Sănătatea din România pentru viitorul Guvern

    Reprezentanții Federației Sănătatea din România solicită în regim de urgență viitorului Guvern al României să soluționeze câteva probleme legate de drepturile salariale pentru angajații din sănătate și asistență socială.

    ”Federația SĂNĂTATEA din România, solicită în regim de URGENȚĂ viitorului Guvern al României:

    * Rectificarea bugetară care să permită  plata tuturor drepturilor salariale pe final de an,  pentru salariații din sănătate și asistență socială;

    * Aplicarea legii 153/2017, legea salarizării, pentru tot personalul din sănătate și asistență socială;

    * Reluarea dialogului social pentru a putea împreună să remediem toate discriminările și nedreptățile pe care personalul din sănătate și asistență socială le-a suportat în ultimii ani”, se arată într-un comunicat de presă al Federației.

    Dr. Dina Mergeani, despre impactul la nivelul sănătății publice a bolii cronice de rinichi

    Carmen Munteanu
    -
    0
    Dr. Dina Mergeani, despre impactul la nivelul sănătății publice a bolii cronice de rinichi

    Dr. Dina Mergeani, președinte Societatea Națională de Medicina Familiei (SNMF), a subliniat marți, în cadrul unei mese rotunde adresate presei, impactul pe care boala cronică de rinichi îl are asupra sănătății publice afirmând că, în acest moment, 1 din 10 oameni are o afectare renală.

    ”Într-o prevalență globală a bolii cronice de rinichi aproape 700.000 de oameni au boală cronică de rinichi în acest moment. Asta înseamnă că la 7 miliarde cât suntem, 1 din 10 oameni are o afectare renală în acest moment. Studiile arată că în diferite părți ale globului această prevalență este cuprinsă de la 4 până la 20%, cu o medie de 11%. (…) Boala cronică de rinichi reprezintă o problemă de sănătate în sine prin această prevalență mare, prin caracterul frecvent asimptomatic până în stadiile avansate, prin costul ridicat al tratamentului și prin morbiditatea și mortalitatea crescută. (…) Referitor la țara noastră, boala cronică de rinichi are o prevalență de aproximativ 10-10,5%. Boala cronică de rinichi crește rata mortalității în general”, a declarat dr. Dina Mergeani.

    În același timp, președintele SNMF a atras atenția că boală cronică de rinichi este subdiagnosticată.

    ”Această prevalență trebuie diferențiată de incidență, care reprezintă numărul de cazuri noi. Încidența este de 19-20 de milioane în acest moment. Asta înseamnă cazurile pe care noi le descoperim. Dacă facem o proporție între incidență și prevalență vedem că este 1 la 35, asta înseamnă că acea prevalență estimată ar însemna ca toți cei care au boală cronică de rinichi trăiesc în medie 35 de ani, ceea ce este puțin probabil. Asta înseamnă că noi descoperim foarte puțin față de cât de mulți pacienți cu boală cronică de rinichi sunt în jurul nostru. (…) Boala cronică de rinichi este subdiagnosticată. Într-un studiu făcut în SUA reiese că numai 40% dintre cazuri sunt diagnosticate în acest moment, iar în alte două studii făcute la câțiva ani distanță unul de celălalt, în stadiul 3 care are mai puține manifestări aproape 6 din 7 pacienți nu sunt diagnosticați. Ei au boală cronică de rinichi, măcar stadiul 3, și nu știu asta. Iar faptul că nu știu înseamnă că nu se poate face o intervenție pentru tratarea sau măcar pentru oprirea evoluției negative a acestei afecțiuni. Deteriorarea funcției renale fără intervenție se face după șapte ani, iar dacă se intervine din stadiul 3 încolo ea poate fi prelungită până la 11 ani”, a mai precizat dr. Mergeani.

    Totodată, boala cronică de rinichi are impact și asupra spitalizărilor, prin urmare diagnosticarea precoce este esențială.

    ”Boala cronică de rinichi are un impact negativ și pe spitalizări. În stadiile finale, în medie orice pacient are între 1-2 internări pe an. Iată de ce este important să diagnosticăm boala repede și să acționăm ca acei pacienți să trăiască mai mult și fără afecțiuni care să le afecteze calitatea vieții”, a conchis dr. Dina Mergeani.

    România a ajuns la o rată de vaccinare cu cel puțin o doză de 39,5%

    Andreea
    -
    0
    România a ajuns la o rată de vaccinare cu cel puțin o doză de 39,5%

    Col. dr. Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare anti-COVID-19 în România, a declarat că rata de vaccinare cu cel puţin o doză în rândul populaţiei totale a României este de aproximativ 39,5%.

    Col. dr. Valeriu Gheorghiță a precizat că pentru populaţia de peste 12 ani, rata de vaccinare e de 45%, iar pentru populaţia adultă peste 18 ani rata de vaccinare este 47,5%.

    Și asta în timp ce, potrivit lui Gheorghiță, rata de vaccinare la populaţia adultă din țările din UE este de circa 81% cu cel puţin o doză şi de aproape 70% cu schemă completă.

    Totodată, Gheorghiță a mai afirmat că în București rata de acoperire vaccinală cu cel puţin o doză este de 65,2%, urmat de Cluj, Constanța și Sibiu, cu rate ale vaccinării anti-COVID de peste 50%.

    OMS: 700.000 de persoane îşi vor pierde viaţa din cauza COVID-19 până în martie anul viitor în Europa

    Mateescu Cristi
    -
    0
    OMS: 700.000 de persoane îşi vor pierde viaţa din cauza COVID-19 până în martie anul viitor în Europa

    Aproape 700.000 de persoane îşi vor pierde viaţa din cauza COVID-19 până în martie anul viitor în Europa dacă se menţine actuala tendinţă de contagiere, a avertizat marţi Biroul regional pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), relatează EFE.

    Prognozele OMS arată că 25 de ţări din regiunea europeană – care include 53 de state din acest continent şi din Asia Centrală – riscă să fie afectate de o criză a paturilor în spitale, în timp ce alte 49 vor fi supuse unei presiuni ridicate sau extreme la secţiile de terapie intensivă (ATI), până în martie 2022.

    ”Pentru a trăi cu acest virus şi pentru a ne continua viaţa de zi cu zi, avem nevoie de o abordare care să meargă dincolo de vaccin. Acest lucru înseamnă să primim dozele standard şi un rapel dacă ne este oferit, dar şi să încorporăm măsuri preventive în rutina noastră”, a declarat directorul OMS-Europa, Hans Kluge, într-un comunicat.

    Printre acestea se numără purtarea măştilor acasă, igiena mâinilor, ventilarea spaţiilor, păstrarea distanţei sau tusea în pliul cotului, ceea ce ar ajuta la „evitarea tragediilor şi pierderilor inutile de vieţi omeneşti”, precum şi la limitarea perturbărilor sociale.

    OMS a recomandat totodată combinarea acestor măsuri cu intervenţii de sănătate publică, precum impunerea certificatului verde, izolarea celor care prezintă simptome de COVID-19, testarea, depistarea şi carantina.

    Regiunea europeană se află sub o puternică influenţă a pandemiei: săptămâna trecută s-a dublat numărul deceselor zilnice până la 4.200 şi au fost depăşite cele 1,5 de milioane de decese de la începerea pandemia, care vor putea ajunge până la 2,2 milioane în primăvara anului viitorul, conform prognozelor actuale.

    Transmiterea rapidă a virusului este favorizată de trei factori: predominanţa variantei Delta, ridicarea restricţiilor, scăderea temperaturilor şi reuniunile în interior, precum şi numărul încă mare de persoane nevaccinate.

    Peste un miliard de doze de vaccin au fost administrate în regiune şi 53,5 % din populaţie a fost vaccinată cu ambele doze, însă cu decalaje mari între ţări, dintre care unele de abia au vaccinat 10 % din populaţie, în timp ce altele au vaccinat peste 80 % din populaţie.

    Este şi motivul pentru care OMS a reamintit că vaccinurile sunt „vitale” pentru a preveni cazurile severe şi decesele şi că ratele de imunizare trebuie să crească, deoarece există dovezi care sugerează că protecţia pe care o oferă este în scădere.

    DSP-urile, o săptămână la dispoziție să actualizeze Planul de Reziliență față de Recrudescența la COVID-19

    Mateescu Cristi
    -
    0
    DSP-urile, o săptămână la dispoziție să actualizeze Planul de Reziliență față de Recrudescența la COVID-19

    Direcțiile de sănătate publică au la dispoziție o săptămână să actualizeze și să adapteze Planul de Reziliență față de Recrudescența la COVID-19 asumat la nivel județean, a anunțat, marți, Ministerul Sănătății.

    Cseke Attila, ministrul interimar al Sănătății, a susținut, marți, o videoconferință cu reprezentanții direcțiilor de sănătate publică din teritoriu și cu cei ai Prefecturilor, la care au mai participat secretarul de stat Levente Vass și Călin Alexandru, director general al Departamentului pentru Situații de Urgență, în care a cerut ca direcțiile de sănătate publică să rămână în alertă în perioada următoare, chiar dacă numărul infectărilor cu SARS-Cov-2 este în scădere.

    “Este nevoie de responsabilitate și decizie la nivel local. Mecanismul de gestionare a Planului de Reziliență trebuie să fie flexibil și să permită modificări rapide și reveniri ale numărului de paturi ATI destinate COVID-19, în cazul în care este nevoie, cel puțin la cifra din vârful pandemic IV”, a declarat Cseke Attila, ministrul interimar al Sănătății.

    De asemenea, de la sfârșitul săptămânii trecute, în termen de zece zile, spitalele împreună cu direcțiile de sănătate publică au obligaţia, dar şi libertatea de a analiza punctual situaţia pentru fiecare unitate sanitară și, în cazul în care se consideră necesar că este nevoie în continuare de prioritizarea internărilor şi a intervenţiilor chirurgicale, atunci pot să păstreze activitatea numai pentru internări COVID-19. În cazul în care se consideră că nu mai sunt atâţia pacienţi, situaţiile diferind de la o unitate sanitară la alta, atunci pot decide în consecință, precizează sursa citată.

    Ministerul Sănătății transmite că există solicitări de la spitale care doreau să prelungească acel termen care expira vineri pentru a fi numai exclusiv COVID-19.

    În timpul videoconferinței, ministrul interimar al Sănătății a prezentat detalii privind situația aprovizionării cu medicamente pentru tratarea pacienților infectați cu noul coronavirus.

    Ministrul Sănătății a subliniat că, în privința tratamentului cu anticorpi monoclonali, pentru care există stocuri suficiente la nivel teritorial, trebuie implicați medicii de familie pentru a îndruma pacienții către unitățile sanitare pentru a primi acest tip de tratament in primele zile de infectare.

    Gheorghiță, despre apariția miocarditei după vaccinarea anti-COVID

    Andreea
    -
    0
    Gheorghiță, despre apariția miocarditei după vaccinarea anti-COVID

    Col. dr. Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare anti-COVID-19 în România, a afirmat că apariția miocarditei după boala COVID-19 este mult mai frecventă decât cea care a fost raportată după vaccinare, adăugând că este specifică persoanelor cu vârsta de până în 30 de ani.

    Afirmația sa a venit după ce a fost întrebat despre temerile părinţilor cu privire la faptul că, după administrarea vaccinului anti-COVID, copiii ar putea face miocardită.

    „Ceea ce vom face în perioada următoare este să comunicăm mai intens pe această temă, cu preponderenţă pe populaţia tânără, inclusiv copiii, tocmai pentru a oferi suficiente informaţii părinţilor legat de profilul de siguranţă al vaccinurilor, de eficacitate, de eficienţă, de beneficiile directe şi indirecte, dar şi de această problemă particulară legată de riscul de miocardită. Miocardita este o inflamaţie a muşchiului cardiac care nu este specifică vaccinării împotriva COVID-19, ea este găsită ca potenţială reacţie adversă şi la alte tipuri de vaccinuri şi care este în mod obişnuit cauzată de mai mulţi agenţi infecţioşi – virali, bacterieni, parazitari, fungi. Are o cauză multiplă, sunt multiple cauze care pot determina această inflamaţie a muşchiului cardiac, sunt cauze infecţioase sau neinfecţioase”, a arătat el.

    Potrivit acestuia, există o frecvenţă „uşor mai crescută la persoanele de sex masculin cu vârsta de până în 30 de ani după administrarea dozei a doua”.

    „În mod particular pentru vaccinurile împotriva COVID-19, la vaccinurile pe bază de ARN mesager s-a observat că la persoanele cu vârsta sub 30 de ani şi mai ales la persoanele de sex masculin există o frecvenţă uşor mai crescută decât frecvenţa întâlnită în populaţia generală, după administrarea dozei doi din schema de vaccinare. În general, timpul apariţiei este la două-trei zile după administrarea dozei doi, dar există o supraveghere, în general, de până la 28 de zile. Dar cele mai multe cazuri raportate au fost în primele şapte zile după administrarea dozei doi”, a explicat şeful CNCAV.

    Evoluţia a fost uşoară în toate cazurile, potrivit acestuia, în sensul în care durata de spitalizare a fost de două până la patru zile.

    „Comparativ, sunt aici din ce în ce mai multe date ştiinţifice deja disponibile şi publicate şi care au stat şi la baza efectuării unui raport risc-beneficiu atunci când Agenţia Americană pentru Alimente şi Medicamente a autorizat vaccinul de la compania BionTech/Pfizer, în sensul în care s-a comparat evoluţia miocarditei după vaccinare cu evoluţia miocarditei din COVID şi evoluţia miocarditei clasice şi, din acest punct de vedere, evoluţia miocarditei după vaccinare a fost foarte bună. Practic, în toate cazurile, în primele cinci zile s-a recuperat complet – adică modificările care au survenit la nivelul activităţii cardiace – spre deosebire, de pildă, de miocardita clasică, unde la trei săptămâni abia 75% dintre persoane recuperaseră această funcţie cardiacă”, a spus Gheorghiţă.

    Potrivit medicului militar, frecvenţa este rară, raportul fiind de unu până la cinci cazuri raportate la 100.000 de doze administrate.

    „În general, miocardita apare la această grupă de vârstă. (…) Este o inflamaţie a cordului care este specifică acestei grupe de vârstă tânără. Frecvenţa este rară, este raportată în momentul de faţă de unu până la cinci cazuri la 100.000 de doze administrate. Este foarte important să se facă o monitorizare corectă a persoanei care eventual se prezintă cu semne care ar putea să indice această suspiciune. Există o triază, un pachet de trei semne care să ridice suspiciune: în general este durerea în piept, palpitaţii, senzaţie de oboseală. În majoritatea cazurilor, tratamentul constând în repaos la pat şi supraveghere şi anumite tratamente în funcţie de recomandarea medicului cardiolog”, a adăugat preşedintele CNCAV.

    Valeriu Gheorghiţă a mai spus că evoluţia miocarditei este mai prelungită în contextul bolii COVID-19 faţă de cea ulterioară vaccinării.

    „Miocardita după boală (…) este mult mai frecventă decât miocardita care a fost raportată după vaccinarea împotriva COVID-19. Şi evoluţia a fost uşor mai prelungită în contextul bolii. În mod deosebit apare la copil atunci când dezvoltă acel sindrom multisistemic, care poate să ducă la afectare cardiacă în cel puţin jumătate din cazuri, iar frecvenţa acestui sindrom la copil este între unu şi şase cazuri raportate la 10.000 de infecţii, indiferent că vorbim de infecţii asimptomatice sau vorbim de infecţii care au fost cunoscute anterior. Se instalează undeva între săptămâna doi şi săptămâna şase de la trecerea prin boală”, a mai explicat Gheorghiţă.

    Vaccinarea anti-COVID a copiilor între 5 și 11 ani: Câte centre au fost identificate pentru imunizare

    Andreea
    -
    0
    Vaccinarea anti-COVID a copiilor între 5 și 11 ani: Câte centre au fost identificate pentru imunizare

    Col. dr. Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare anti-COVID-19 în România, a anunţat că pentru imunizarea anti-COVID a copiilor între 5 şi 11 ani au fost identificate circa 45 de cabinete de vaccinare în unităţile sanitare şi alte 135, în centrele unde se foloseşte vaccin Pfizer.

    „Situaţia preliminară legată de numărul de cabinete de vaccinare adresate copiilor cu grupa de vârstă 5-11 ani: sunt identificate circa 45 de cabinete în unităţile sanitare şi alte 135 de cabinete de vaccinare în centrele unde, în momentul de faţă, se foloseşte vaccin de la compania BioNTech/Pfizer. Aceste situaţii vor fi în dinamică şi pe măsură ce vom avea o finalizare a numărului de cabinete, o vom comunica”, a declarat Gheorghiţă la o conferinţă de presă a Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea (CNCAV) împotriva COVID-19.

    El a precizat că există confirmarea că Agenţia Europeană a Medicamentului va face recomandarea de autorizare pe 25 noiembrie şi probabil pe 26 noiembrie va autoriza vaccinul de la Pfizer pentru a fi administrat la grupa de vârstă 5-11 ani.

    „După cum am anunţat, cred că la jumătatea lunii decembrie şi vaccinul de la compania Moderna va primi recomandarea de autorizare pentru grupa de vârstă 6-11 ani. Dozajul pentru această grupă de vârstă 5-11 ani este de 10 micrograme, cu o schemă de administrare a două doze la interval de 21 de zile”, a explicat Gheorghiţă.

    În platforma naţională de programare, la fiecare centru de vaccinare, se va menţiona dacă se pot administra şi vaccinuri pentru grupa de vârstă 5-11 ani.

    „Probabil că vom asocia către fiecare centru, pe hartă, un icon care să identifice această posibilitate, de administrare la copii, şi, de asemenea, centrul în sine va fi redenumit astfel încât pentru populaţie să fie uşor de identificat şi de efectuat programarea”, a afirmat Valeriu Gheorghiţă.

     

     

    GCS: 1.490 pacienți, dintre care 17 copii, internați la ATI. 243 decese, în ultimele 24 de ore

    Mateescu Cristi
    -
    0
    GCS: 1.490 pacienți, dintre care 17 copii, internați la ATI. 243 decese, în ultimele 24 de ore

    2.736 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), dintre care 49 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare, au fost înregistrate, în urma testelor efectuate la nivel național, față de ultima raportare, a anunțat Grupul de Comunicare Strategică (GCS).

    Astfel, până marți, pe teritoriul României au fost confirmate 1.766.987 de cazuri de infectare cu noul coronavirus (COVID – 19), dintre care 10.116 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare. Totodată, 1.653.179 de pacienți au fost declarați vindecați.

    Până astăzi, 55.386 persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

    În intervalul 22.11.2021 (10:00) – 23.11.2021 (10:00) au fost raportate de către INSP 273 de decese (121 bărbați și 152 femei), din care 30 anterioare intervalului de referință, ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Călărași, Cluj, Covasna, Caraș Severin, Constanța, Dolj,  Dâmbovița, Giurgiu, Galați, Harghita, Iași, Ilfov, Ialomița, Teleorman, Maramureș. Mureș, Mehedinți, Neamț, Olt, Prahova, Hunedoara,Sălaj, Sibiu, Suceava, Timiș, Vaslui, Vrancea și Municipiul București.

    Dintre cele 273 de decese, 2 au fost înregistrate la categoria de vârstă 30-39 ani, 9 la categoria de vârstă 40-49 ani, 26 la categoria de vârstă 50-59 ani, 64 la categoria de vârstă 60-69 ani, 94 la categoria de vârstă 70-79 ani și 78 la categoria de vârstă peste 80 ani.

    Au fost raportate 30 de decese anterioare intervalului de referință, survenite  în județele Bacău, Bihor, Brașovm Galați, Giurgiu, Ialomița, Iași, Sibiu, Suceava, în lunile octombrie 2021 și noiembrie 2021. În intervalul de referință au fost raportate 243 decese.

    Din totalul de 273 de pacienți decedați, 243 erau nevaccinați și 30 vaccinați. Cei 30 de pacienți decedați vaccinați aveau vârste cuprinse între grupele de vârstă 40-49 ani și peste 80 de ani. 24 dintre pacienții vaccinați care au decedat prezentau comorbidități, iar pentru 6 pacienți nu au fost raportate comorbidități.

    În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 10.162. Dintre acestea, 1.490 sunt internate la ATI. Dintre cei 1.490 de pacienți internați la ATI, 152 au certificat care atestă vaccinarea.

    Din totalul pacienților internați, 155 sunt minori, 138 fiind internați în secții și 17 la ATI.

    Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 10.643.392 teste RT-PCR și 5.140.572 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 54.729, din care 15.133 de teste RT-PCR (8.452 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 6.681 la cerere) și 39.596 de teste rapide antigenice.

    Pe teritoriul României, 48.788 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 10.204 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 53.621 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 54 de persoane.

    În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 2.094 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 379 la TelVerde.

    Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 22 noiembrie, 2.397 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 508.405 lei.

    1...778779780...3.309Pagina 779 din 3.309

    Copyright @SanatateaTV | Made by WeCreate.tech

    Sanatatea.TV
    Powered by  GDPR Cookie Compliance
    Revizia intimitatii 
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.