Sondaj: 98% dintre elevi au primit de la școală teste rapide pe bază de salivă

Un procent de 56,7% dintre elevi consideră că testarea pe bază de salivă poate contribui la creșterea gradului de siguranță sanitară în școli, reiese dintr-un sondaj al organizației Salvați Copiii România.

Sondajul mai arată că vasta majoritate a elevilor, 98%, afirmă că a primit de la școală teste rapide pe bază de salivă, 96% dintre aceștia afirmă că testarea are loc acasă, nu la școală.

În ceea ce privește durata procesului de testare, durata cel mai frecvent indicată la nivelul întregului eșantion a fost de 5 minute, în timp ce elevii care se testează la școală indică o durată medie de 17 minute a procesului de testare, potrivit sondajului online derulat de Organizația Salvați Copiii România.

Din răspunsurile primite de la elevi, testele au fost ambalate individual (48% dintre răspunsuri) sau câte două. Deși, în cele mai multe cazuri, profesorii au fost cei care s-au ocupat de ambalare, au existat și situații în care aceasta s-a realizat cu ajutorul elevilor sau exclusiv de către elevi, potrivit aceluiași sondaj.

În ceea ce privește includerea de instrucțiuni cu privire la aplicare, nu a existat o procedură unitară, unii elevi afirmând că au primit și instrucțiuni alături de kit-urile de testare, în timp ce alții au semnalat în mod expres absența oricăror instrucțiuni scrise.

Numeroase opinii primite semnalează îngrijorări referitoare la siguranța procesului de ambalare și posibila afectare a siguranței/relevanței testelor prin manipularea sau ambalarea necorespunzătoare.

Datele anchetei online a Salvați Copiii România mai arată că majoritatea elevilor, respectiv aproape 82%, consideră că utilizarea testelor pe bază de salivă este foarte simplă sau simplă, în timp ce doar 1,6% dintre răspunsuri indică un grad ridicat de dificultate.

Totodată, peste jumătate dintre respondenți (56,7%) consideră că testarea pe bază de salivă poate contribui la creșterea gradului de siguranță sanitară în școli, în timp ce aproape 14% nu au putut aprecia, la momentul completării chestionarului, dacă impactul va fi unul bun.

Din opiniile primite de la elevii care nu cred că aceste teste pot contribui la creșterea gradului de siguranță, principalele motive de neîncredere care rezultă țin de: relevanța limitată a testării pe bază de salivă (mai ales eventualele rezultate fals negative), modul de ambalare și distribuire și onestitatea în procesul de testare și transmitere a rezultatelor testării.

Sondajul mai arată că mai puțin de un sfert dintre elevi a afirmat că, într-o eventuală situație de refuz al testării sau comunicării rezultatelor, s-ar putea confrunta cu presiuni din partea cadrelor didactice (20,1%) sau a colegilor (3,6%). Pentru 28% dintre respondenți, există convingerea că un astfel de refuz nu ar atrage nicio consecință, în timp ce 45,1% spun că nu știu care ar putea fi consecințele.

Sondajul a fost realizat prin culegerea online a datelor, cu sprijinul Consiliului Național al Elevilor. Grupurile țintă au fost formate din elevi din învățământul primar, gimnazial, liceal și profesional, pe baza unui eșantion neprobabilistic, format din 4.932 de elevi.

Datele au fost culese în perioada 6 – 13 decembrie.

Mai multe echipamente destinate secțiilor ATI vor fi achiziționate de Ministerul Sănătății

Ministerul Sănătății intenționează să achiziționeze mai multe echipamente destinate dotării secțiilor de ATI, în acest sens făcând publice cererile de ofertă.

Astfel, achiziția vizează 40 de ventilatoare invazive, 30 de aparate de radiografie digitală mobilă, 75 de videolaringoscoape și 52 de ecografe cu patru sonde mobile și portabile.

Echipamentele trebuie să aibă un termen de garanție de minimum 24 luni de la data instalării și punerii în funcțiune la sediul beneficiarului final, potrivit Ministerului Sănătății.

Termenul limită pentru depunerea ofertei tehnice și financiare esta data de 07 ianuarie 2022, iar cei interesați pot transmite solicitări de clarificări cu privire la cererea de ofertă până cel târziu la data de 17 decembrie.

„Ministerul Sănătății, prin Unitatea de Management al Proiectului Băncii Mondiale derulează Proiectul privind Reforma Sectorului Sanitar – Îmbunătățirea Calității și Eficienței Sistemului Sanitar, finanțat prin Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD), proiect nr. 8362RO, ratificat prin Legea nr. 179 la data de 16.12.2014, cu modificările
ulterioare și intenţionează să utilizeze o parte din aceste fonduri pentru achiziția” acestor echipamente, se arată în anunțul instituției.

Grupul de Comunicare Strategică: 946 cazuri zilnice de persoane pozitive și 106 decese

Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunțat că de la ultima raportare au fost înregistrate 946 de cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2.

De asemenea, au fost raportate 106 decese dintre care 17 anterioare.

„Conform datelor existente la nivelul CNCCI la data de 14 decembrie 2021, ora 10.00, în intervalul de 24 de ore, au fost înregistrate 946 de cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2. De asemenea, au fost raportate 106 decese dintre care 17 anterioare”, se arată în anunțul Grupului de Comunicare.

Studiu: Introducerea certificatului verde a impulsionat campania de vaccinare anti-COVID

Introducerea certificatului verde poate duce la o creştere a cererii de vaccinare anti-COVID-19 în rândul cetăţenilor din ţările unde ritmul vaccinării este inferior mediei, potrivit unui studiu publicat de revista The Lancet.

Studiul, realizat de Centrul Leverhulme pentru Ştiinţe Demografice al Universităţii Oxford, a examinat datele din şase ţări şi a constatat că introducerea certificatului verde a impulsionat în majoritatea cazurilor o accelerare a campanie de imunizare, deşi au fost detectate diferenţe între acestea în funcţie de gradul de acoperire şi de disponibilitate a vaccinurilor.

Astfel, modelele de studiu au indicat că Franţa, Israel, Italia şi Elveţia, „care aveau un nivel de vaccinare inferior mediei”, au înregistrat o creştere a cererii de vaccinare după intrarea în vigoare a certificatului verde. În schimb, nu au fost detectate schimbări semnificative în Germania, unde nivelul de acoperire era deja ridicat, sau în Danemarca, unde furnizarea de vaccinuri este limitată.

Principala autoare a studiului, Melinda Mills, notează într-un comunicat că progresul campaniei de vaccinare „continuă să joace un rol crucial” în lupta împotriva pandemiei de coronavirus astfel încât creşterea cererii de vaccinare este „un element cheie”, atât pentru a „proteja individul”, cât şi pentru „a rupe lanţul contagierilor intracomunitare”, relatează EFE, potrivit presei internaționale.

În general, a precizat Melinda Mills, rezultatele arată că, în faţa perspectivei impunerii de restricţii, s-a înregistrat „o creştere semnificativă” a cererii de vaccinare cu 20 de zile înainte de introducerea certificatului, „care a s-a menţinut şi după 40 de zile”.

„Gradul existent de acceptare a vaccinurilor, suspiciunile la adresa vaccinării, gradul de încredere în autorităţi şi evoluţia pandemiei au fost cruciale asupra impactului vaccinării”, a subliniat Melinda Mills.

Autorii studiului au constatat de asemenea că, după introducerea certificatului verde digital, creşterea numărului de vaccinări a fost semnificativă în categoria de vârstă sub 30 de ani, comparativ cu grupul celor de vârstă mai înaintată.

În Elveţia, spre exemplu, când autorităţile au recurs la certificatul verde pentru a restricţiona accesul în cluburile de noapte şi la evenimentele cu afluenţă de public, creşterea ritmului de vaccinare a luat amploare în rândul celor cu vârsta sub 20 de ani.

Când s-a recurs la certificatul verde şi pentru accesul în hoteluri şi în centrele de agrement, această creştere s-a remarcat şi în grupurile de vârstă cuprinse între 20 şi 49 de ani, potrivit studiului.

Dr.Nelu Tătaru: Vaccinul anti-HPV funcționează cel mai bine la vârsta adolescenței

Președintele Comisiei pentru sănătate și familie din Camera Deputaților, dr.Nelu Tătaru, a atenționat că România este țara cu cele mai multe cazuri de cancer de col uterin din UE, cancer cauzat în proporție de 99% de virusul Papiloma uman.

Potrivit medicului Nelu Tătaru, cel mai adesea, în cazul vaccinării anti-HPV, medicii se lovesc de reticența părinților ori reprezentanților legali ai persoanelor minore, care din lipsă de informații ori din cauza unor convingeri personale, nefondate științific, nu înțeleg faptul că vaccinul funcționează cel mai bine la vârsta adolescenței.

Dr.Nelu Tătaru a spus că și-ar dori ca pandemia să fi schimbat percepția asupra felului în care alegem să prevenim problemele de sănătate, iar pentru cei care încă sunt reticenți, este momentul ca noi să acționăm și să îi ajutăm.

„Am susținut întotdeauna că în plan național avem nevoie să înrădăcinăm o cultură a sănătății. Românii trebuie să înțeleagă faptul că sănătatea este cel mai de preț bun pe care îl dețin. Suntem țara cu cele mai multe cazuri de cancer de col uterin din UE, cancer cauzat în proporție de 99% de virusul Papiloma uman. Cel mai adesea, în cazul vaccinării anti-HPV, medicii se lovesc de reticența părinților ori reprezentanților legali ai persoanelor minore, care din lipsă de informații ori din cauza unor convingeri personale, nefondate științific, nu înțeleg faptul că vaccinul funcționează cel mai bine la vârsta adolescenței. Mi-aș dori ca pandemia să ne fi schimbat percepția asupra felului în care alegem să prevenim problemele de sănătate, iar pentru cei care încă sunt reticenți, este momentul ca noi să acționăm și să îi ajutăm. Pentru a ne atinge obiectivul, va trebui să implicăm mai activ medicii de familie în acest proces, deoarece așa cum sugerează chiar denumirea lor, ei sunt cei mai apropiați de comunitate, iar această legătură deja existentă va juca un rol extrem de important în creșterea încrederii oamenilor într-o părere specializată și o soluție medicală adecvată”, a declarat dr.Nelu Tătaru.

Când ar putea deveni varianta Omicron dominantă în Europa

Omicron va deveni probabil varianta dominantă de coronavirus în Europa în patru săptămâni, depăşind alte variante precum Delta, a declarat un expert de la Universitatea din Basel, relatează dpa.

„În acest moment, Omicron este încă rară în Europa”, a declarat Richard Neher, şeful grupului de cercetare Evoluţia Virusurilor şi a Bacteriilor de la Universitatea din Basel, într-un interviu publicat luni pe site-ul universităţii.

„Dar dacă evoluţia continuă în acest fel, Omicron va fi predominantă în Europa în aproximativ două până la patru săptămâni”, a mai spus el.

Datele oficiale din Danemarca şi Marea Britanie sugerează că numărul infectărilor cu Omicron se dublează la fiecare trei până la patru zile.

Rata de transmisie este de trei ori mai mare decât cea a variantei Delta. Motivul pentru care se întâmplă acest lucru este că atât persoanele vaccinate, cât şi cele nevaccinate sunt infectate.

Persoanele vaccinate erau mai bine protejate împotriva infectării cu varianta Delta decât cu Omicron.

Cu toate acestea, persoanele vaccinate, şi mai ales cele care au primit o doză de supra-rapel, sunt încă protejate împotriva unei evoluţii severe a bolii COVID-19 după infectarea cu varianta Omicron, potrivit expertului, relatează Agerpres.

Richard Neher a declarat că inegalitatea în distribuţia globală a vaccinurilor trebuie abordată cât mai curând posibil.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a criticat faptul că zeci de ţări încă aşteaptă suficiente doze de vaccin pentru a-şi imuniza pe deplin angajaţii în domeniul sanitar, în timp ce ţările bogate administrează deja cea de-a treia doză de vaccin populaţiilor lor.

Raport UE: România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la numărul de decese din cauze tratabile

România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la numărul de decese din cauze tratabile, se arată în profilul de țară al României realizat de experți în domeniul sănătății ai Comisiei Europene.

„Mortalitatea din cauze tratabile este cea mai mare din UE și peste dublu față de media din țările UE. Deficiențele majore în sistemul de sănătate și incapacitatea de a oferi un tratament adecvat și în timp util populaţiei sunt arătate de ratele ridicate de mortalitate tratabilă din cauza bolii cardiace ischemice (considerată atât prevenibile, cât și tratabilă), accidentului vascular cerebral, pneumoniei și cancerului colorectal”, se precizează în raport.

De asemenea, România ocupă locul trei  în Uniunea Europeană la numărul de decese din cauze prevenibile, definită ca moartea ce poate fi evitată în principal prin intervenții de sănătate publică și de prevenție primară.

„În România, mortalitatea din cauze prevenibile și tratabile este foarte mare. Rata mortalității prevenibile a fost a treia cea mai mare din UE în 2018, subliniind necesitatea îmbunătăţirii promovării sănătăţii şi prevenirea bolilor. Principalele cauze de mortalitate prevenibilă sunt boala cardiacă ischemică, cancerul pulmonar și bolile cauzate de consumul de alcool”, scrie în raport.

Peste o treime dintre decesele din România sunt provocate de boli cardiovasculare – principala cauză de mortalitate în țara noastră, arată raportul Comisiei Europene. Rata mortalității prin boala cardiacă ischemică – 19% din totalul deceselor – a fost de două ori mai mare decât media UE în anul 2018.

Mortalitatea prin accident vascular cerebral – a doua cea mai frecventă cauză de deces în România – a reprezentat 16% din totalul deceselor.

Cancerul pulmonar este cea mai frecventă cauză de deces prin cancer, cu o rată a mortalității de aproape 11%, în creștere din cauza numărului mare de fumători.

„Ratele de supraviețuire la cinci ani de la cancerele tratabile sunt mult sub media UE, inclusiv pentru cancerul de prostată (77 % față de 87 % pentru UE) și cancerul de sân (75 % comparativ cu 82 % pentru UE). Perspectivele pentru leucemia infantilă sunt de asemenea, îngrijorătoare – rata de supraviețuire de cinci ani este doar 54 %; aceasta este cu 21 de puncte procentuale mai mică decât în orice altă țară din UE (următorul cel mai scăzut procent este în Lituania, unde 75% dintre copiii cu leucemie supraviețuiesc la cel puțin cinci ani de la diagnostic). Aceste rezultate slabe sugerează necesitatea creșterii diagnosticului și eficacitatea tratamentului. Supraviețuirea cancerului de col uterin în România este cu 2 puncte procentuale peste media UE, dar prevalența este mult mai mare și ratele de screening sunt mult mai mici, deci poate fi subdiagnosticat”, se mai arată în raport.

Rata mortalității a crescut și în cazul altor tipuri de cancer în ultimii ani – în special cancerul colorectal.

Speranța de viață, printre cele mai scăzute din Europa

Totodată, speranța de viață în România este printre cele mai scăzute din Europa, iar pandemia de COVID-19 a evidențiat importanța consolidării asistenței medicale primare, a serviciilor de prevenție și a sănătății publice, într-un sistem de sănătate în prezent puternic dependent de îngrijirea în spitale, se arată în raport.

„Speranța de viață în România a crescut cu peste patru ani între 2000 și 2019, dar a scăzut temporar cu 1,4 ani în 2020 din cauza impactului pandemiei COVID-19. Există o diferență de gen marcată, femeile trăind cu aproape opt ani mai mult decât bărbații. Bolile cardiovasculare sunt principala cauză de mortalitate, în timp ce cancerul pulmonar este cauza cea mai frecventă de deces prin cancer”, se precizează în raport.

Comportamente riscante pentru sănătate

„Comportamentele riscante pentru sănătate contribuie la aproape jumătate din toate decesele. Romania raportează un consum mai mare de alcool și diete mai nesănătoase decât mediile UE, chiar dacă obezitatea în rândul adulților este cea mai scăzută din UE. În schimb, excesul de greutate, obezitatea și rata fumătorilor în rândul adolescenților sunt ridicate și au crescut constant în ultimele două decenii”, se mai arată în raport.

Obezitatea la adolescenți, o problemă de sănătate publică în creștere

Peste trei sferturi dintre adulții români au raportat în 2019 că nu au mâncat fructe zilnic, iar o proporție similară nu a consumat legume. Aceste cifre sunt mult mai mari decât în majoritatea celorlalte țări UE. În ciuda consumului scăzut de fructe și legume, rata obezității la adulți auto-raportată în România este cea mai scăzută din UE: doar 11 % dintre adulți au fost obezi în 2019, în timp ce media UE a fost de 16 %. Cu toate acestea, rata obezității și supraponderalității la adolescenți a crescut constant în ultimele două decenii, cu unul din cinci tineri de 15 ani care se încadrează în aceste categorii în 2018, care este ușor peste media UE

Aproximativ unul din cinci adulți români fumează

În ciuda unei ușoare reduceri a ratei fumătorilor din 2008, aproximativ unul din cinci adulți mai fuma zilnic în 2019, procent ușor sub media UE. Consumul de tutun în rândul adolescenților este, de asemenea, o problemă îngrijorătoare, aproape o treime dintre tinerii de 15-16 ani au raportat că au fumat în ultima lună în 2019 (31%) – o proporție mult mai mare decât media UE (21 %).

De asemenea, consumul excesiv de alcool reprezintă o problemă majoră, în special în rândul bărbaților români.

Numărul deceselor cauzate de COVID-19 este subestimat în România

Raportul precizează că numărul oficial de decese cauzate de COVID-19 subestimează impactul total al pandemiei în 2020, în țara noastră.

”În România, ca și în multe alte țări, este probabil ca numărul real de decese cauzate de COVID-19 să fie mai mare decât numărul de decese raportate, din cauza testării limitate, precum și a problemelor legate de atribuirea cauzei decesului la începutul pandemiei. Numărul deceselor cauzate de COVID-19 nu include, de asemenea, posibilele decese indirecte – de exemplu, cele rezultate din cauza accesului redus la servicii de sănătate pentru pacienții non-COVID-19. În plus, este posibil să fi fost mai puține persoane care au solicitat un tratament din cauza fricii de a conta virusul. În general, excesul de mortalitate între începutul lunii martie și sfârșitul lunii decembrie 2020 (39 000 de decese) a fost mai mult decât dublu decât cel raportat al decesele cauzate de COVID-19 (16 000 de decese). O posibilă explicație pentru acest decalaj este capacitatea limitată de testare din România, care ar fi putut lăsa cazurile pozitive neidentificate. În plus, este posibil ca accesul la îngrijirea spitalicească non-COVID-19 să fi fost îngreunat de presiunea asupra sistemului de a trata cazurile de COVID-19, ceea ce duce la rate ridicate de decese în exces non-COVID-19”, scrie în raport.

Cheltuielile cu sănătatea în România au crescut în ultimul deceniu, dar rămân în continuare al doilea cel mai scăzut nivel din UE în ansamblu – atât ca pondere în PIB, cât și pe cap de locuitor. Aproximativ 44% din cheltuielile cu sănătatea au fost alocate îngrijirii pentru pacienți internați în 2019, adică cel mai mare procent dintre țările UE, pentru care media este de 29 %.

”Cheltuielile cu sănătatea pentru asistența primară sunt, de asemenea, cele mai scăzute în termeni absoluti dintre țările UE. Slăbiciunea asistenței medicale primare și a prevenției ar putea explica ratele ridicate ale mortalității din România atât din cauze prevenibile, cât și din cauze tratabile, aceasta din urmă fiind a patra cea mai mare din UE în 2017”, se mai arată în raport.

România formează suficiente cadre medicale, dar un număr mare migrează în alte țări

O altă problemă a sistemului de sănătate din România o reprezintă lipsa cadrelor medicale.

”Emigrarea personalului medical a contribuit la deficitul de forță de muncă în sănătate în țară, iar numărul de medici și asistente medicale pe cap de locuitor este mult sub media UE. Acest lucru afectează negativ accesul la îngrijire și contribuie la creșterea timpilor de așteptare. Starea forței de muncă din domeniul sănătății a fost, de asemenea, o preocupare cheie în pregătirea pentru pandemie”, scrie în document.

Potrivit raportului, în 2019, au fost 3,2 medici în exercițiu la 1.000 de locuitori, adică printre cele mai scăzute rate din UE (media UE este de 3,9) și 7,5 asistente la 1.000 de locuitori (media UE este 8,4).

Medicii de familie reprezentau 24,5 % din forța de muncă din domeniul medical în 2019, sub media UE de 26,5 %. Cu toate acestea, pacienții se bazează adesea pe unitățile de primiri urgențe dacă au nevoie de asistență medicală – inclusiv îngrijirea non-urgentă. Mai mult, sistemul de sănătate rămâne centrat pe spital, cu cheltuieli relativ ridicate pentru unitățile medicale și un număr relativ mare de paturi (7 la 1.000 de locuitori comparativ cu o medie de 5,3 în UE în 2019). Toți acești factori fac ca îngrijirea primară continuă să fie subutilizată, în timp ce există suprautilizarea serviciilor spitalicești.

Factori de risc comportamentali și de mediu

Aproape jumătate din toate decesele din România în 2019 pot fi atribuite unor factori de risc comportamentali, inclusiv fumatul, alimentația nesănătoasă, consumul de alcool și activitatea fizică scăzută. De asemenea, poluarea aerului contribuie la un număr considerabil de decese.

Dietele nesănătoase, inclusiv aportul redus de fructe și legume și consumul ridicat de zahăr și sare, au fost implicate în aproximativ un sfert din totalul deceselor din 2019. Consumul de tutun (inclusiv fumatul pasiv) a contribuit la aproximativ 17% din totalul deceselor, în timp ce aproximativ 7% au fost atribuite consumului de alcool, iar 2 % unui nivel scăzut de activitate fizică.

Poluarea aerului, sub formă de particule fine (PM2,5) și expunerea la ozon au contribuit la aproximativ  7% din toate decesele în 2019 (peste 17 000 decese) – o proporție mult mai mare decât media ​​țărilor UE (4 %). În majoritatea cazurilor, poluarea aerului contribuie la decese cauzate de boli cardiovasculare și respiratorii, precum și unele tipuri de cancer.

Experți din cadrul Comisiei Europene pregătesc anual un set de 30 de profiluri de țară, care acoperă toate statele membre ale UE, inclusiv Islanda și Norvegia.

Profilurile de țară din ciclul „Starea sănătății în UE” sunt menite să fie sursa principală de cunoștințe și informații cu privire la sistemul de sănătate al fiecărei țări, din perspectiva unei comparații încrucișate la nivelul UE.

Prof. dr. Alexandru Rafila a avansat ideea numirii unui consilier onorific din partea comunității rome

Prof. dr. Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, a vorbit în cadrul unei dezbateri alături de membri ai comunităţii rome, pe tema vaccinării anti-COVID, de importanţa încrederii reciproce şi a avansat ideea numirii unui consilier onorific la minister care să faciliteze comunicarea.

„Eu chiar vreau să vă rog, să putem să mergem în comunitate împreună sau în comunităţi împreună, să desemnaţi o persoană din partea dumneavoastră care să fie consilier onorific la Ministerul Sănătăţii şi prin care să putem să ţinem legătura, încât lucrurile să nu le facem doar la nivel teoretic, să mergem împreună cu dumneavoastră, să mergem în comunităţi şi să vedem ce tip de informaţii sau ce cale de informare putem avea astfel încât informaţia şi lămuririle să ajungă la toţi membrii comunităţii rome şi nu numai”, a afirmat ministrul, în cadrul dezbaterii.

El a participat la dezbaterea online organizată de către Agenţia Naţională pentru Romi alături de şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, şi de preşedintele Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), Valeriu Gheorghiţă.

„Important este să fim parteneri cu dumneavoastră şi să nu fie frica cea care generează comportamentele, să fie încrederea şi buna-credinţă”, a subliniat Rafila.

La rândul său, dr. Raed Arafat a spus că vaccinarea este „singura metodă sigură” de a trece peste pandemie. „Chiar şi cu varianta nouă, sunt indicii că ea reduce posibilitatea de a face o formă gravă”, a punctat el.

La rândul său, col. dr. Valeriu Gheorghiţă a detaliat modul în care poate fi organizată o caravană de vaccinare într-o comunitate.

„În momentul de faţă trebuie să avem o solicitare din partea comunităţii, din partea reprezentantului autorităţii locale – şi vorbim aici în mod deosebit de primar, care va face o solicitare către centrul judeţean de conducere şi coordonare a intervenţiei, care ulterior trimite această nevoie către Direcţia de Sănătate Publică -, şi noi organizăm fie echipe mobile de vaccinare, fie caravane care ajung în comunitate şi putem să vaccinăm la domiciliu, mai ales persoane care sunt greu deplasabile, care au acele boli care îi imobilizează la pat şi împreună cu persoana respectivă se pot vaccina şi membrii familiei sau aparţinătorii”, a punctat preşedintele CNCAV.

 

Valeriu Gheorghiță, despre persoanele care nu dezvoltă anticorpi după vaccinarea anti-COVID

Col. dr. Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare anti-COVID-19 în România, a declarat că un procent de 5% dintre cei vaccinați anti-COVID nu dezvoltă un nivel ridicat al anticorpilor, un nivel protector, precizând totodată că sunt și persoane care nu dezvoltă un răspuns imun protector nici după trecerea prin boală.

Potrivit lui Gheorghiță, este greu de identificat care sunt acele persoane care nu dezvoltă imunitate după vaccinare, dar cel mai frecvent, este vorba de persoanele care au anumite boli care scad probabilitatea de a dezvolta un răspuns imun, cum sunt pacienții care fac tratamente care reduc imunitatea, dar acestea sunt tocmai bolile pentru care trebuie să se protejeze mai bine, prin vaccinare.

Col. dr. Valeriu Gheorghiță a explicat că vaccinarea nu face altceva decât să antreneze corpul pentru perioada în care se va întâlni, eventual, cu virusul SARS-CoV-2, îl va ajuta să se lupte mult mai bine și să reducă probabilitatea de a face o formă gravă.

„Sunt 5% care nu dezvoltă un nivel ridicat al anticorpilor, un nivel protector, dar sunt persoane care nu dezvoltă un răspuns imun protector nici după trecerea prin boală, tocmai de aceea este greu să identificăm care sunt acele persoane care nu dezvoltă imunitate după vaccinare, dar ce este important de știut este că cel mai frecvent, vorbim de persoanele care au anumite boli care scad probabilitatea de a dezvolta un răspuns imun, cum sunt pacienții care fac tratamente care reduc imunitatea, pacienții care au diverse boli care scad foarte mult imunitatea, dar acestea sunt tocmai bolile pentru care noi trebuie să ne protejăm mai bine prin vaccinare. Și sunt persoane care au aceste afecțiuni cronice care trebuie să facă o schemă consolidată de vaccinare care constă în administrarea a trei doze de vaccin, pentru că în felul acesta protecția va fi mult mai ridicată. Chiar dacă nivelul de anticorpi nu este unul suficient de ridicat, trebuie să știm că organismul se apără și printr-o altă modalitate, printr-o componentă a imunității, componenta celulară, care ne protejează față de formele grave și care se activează după vaccinare. Deci, nu neapărat nivelul de anticorpi este relevant pentru protecția pe care o obținem după ce ne vaccinăm sau după ce trecem prin boală, ci activarea întregului mecanism imun împotriva bolii. Este important să înțelegeți că vaccinarea nu face altceva decât să antreneze corpul nostru pentru perioada în care se va întâlni, eventual, cu virusul și îl va ajuta să se lupte mult mai bine și să reducă probabilitatea de a face o formă gravă. Acesta este rolul vaccinului, te ferește de gravitatea bolii, de internare și de deces”, a declarat col. dr. Valeriu Gheorghiță, în cadrul unei dezbateri.

Premierul Boris Johnson a anunţat decesul unui prim pacient infectat cu varianta Omicron

Prim-ministrul britanic Boris Johnson a anunţat luni că un prim pacient infectat cu varianta Omicron a virusului SARS-CoV-2 a decedat în Regatul Unit, transmite Reuters.

„Da, din nefericire Omicron produce spitalizări şi din nefericire avem confirmarea că cel puţin un pacient a murit din cauza variantei Omicron. Deci cred că ideea că aceasta este cumva o variantă mai blândă a virusului este un lucru pe care trebuie să-l excludem şi să recunoaştem ritmul rapid prin care se răspândeşte în rândul populaţiei. Prin urmare, cel mai bun lucru pe care toţi îl putem face este să facem dozele booster”, a declarat Johnson în timpul unei vizite la un centru de vaccinare din Paddington, vestul Londrei, potrivit Sky News.

Mai devreme, ministrul sănătăţii Savid Javid informase că infectările cu Omicron reprezentau deja 40% din cazurile noi la Londra, dar că nu exista niciun deces şi că în Anglia erau spitalizate zece persoane, iar în Scoţia altele.

Duminică, numărul total de cazuri de infectare cu varianta Omicron identificate era de 3.137, dar se crede că bilanţul real este mult superior.