Ministrul Sănătăţii, prof. dr. Alexandru Rafila, a declarat miercuri, în cadrul unei conferințe de presă de la Ministerul Sănătății, că este important ca fiecare cetăţean să aibă o mică trusă la domiciliu care să facă posibilă monitorizarea bolii și chiar recomandă să existe un termometru și un pulsoximetru în casă.

”Important este ca fiecare cetăţean să aibă o mică trusă la domiciliu care să facă posibilă monitorizarea bolii. Este foarte simplu, un pulsoximetru şi un termometru, care sunt utile să le avem la domiciliu”, a precizat ministrul Sănătății.

Prof. dr. Alexandru Rafila a pus accent din nou pe importanța vaccinării, subliniind riscurile mai mici ale persoanelor infectate dar care sunt vaccinate. Ministrul a mai vorbit și despre importanța testării și respectarea măsurilor de prevenție.

”Continui să susţin şi eu şi toţi colegii mei, profesionişti din sistemul de sistemul de sănătate publică, că vaccinarea previne formele severe şi decesele. Avem dovada că numărul deceselor este de zece ori mai mic în cazul persoanelor vaccinate, faţă de persoanele nevaccinate, transmiterea este mai mică, chiar dacă este posibilă”, a spus Rafila, la Ministerul Sănătăţii.

”Testarea este un element esenţial, îl încurajăm în toate felurile, fie că discutăm de persoanele simptomatice sau contacţi, fie că discutăm de testarea voluntară. Poţi să te testezi şi singur dacă urmează să ai contact cu o persoană vulnerabilă, mai ales nevaccinată”, a mai adăugat prof. dr. Alexandru Rafila.

Ministrul a atras atenţia și asupra pericolului pe care îl reprezintă automedicaţia cu antivirale.

”Nu tratamentului cu antibiotice, nu tratamentului cu antivirale, care pot fi toxice, ci doar la recomandarea medicului. (…) Antiviralele pot fi administrate pentru o perioadă limitată numai persoanelor eligibile”, a mai spus ministrul Sănătăţii.

Ministrul Sănătății, prof. dr. Alexandru Rafila, a expus miercuri, în cadrul unei conferințe de presă de la Ministerul Sănătății, planul de măsuri pentru pregătirea valului 5 al pandemiei de COVID-19.

Planul de măsuri prevede coordonarea asistenței medicale, extinderea capacității de testare și a rolului asistenței medicale ambulatorii, creșterea siguranței pacientului și a capacității de răspuns, tratamentul accesibil și adaptat noilor resurse terapeutice, tratamente de calitate, comunicare și parteneriate, dar și recomandări pentru populație și instituțiile publice și private.

Coordonarea asistenței medicale

✓ Înființarea la Ministerul Sănătății a Grupului de Managemement al Informațiilor Operative în Sănătate, GMIOS:

▪ coordonarea alocării resurselor de asistență medicală pentru pacienții COVID-19, dar și pentru cei cu alte patologii;

▪ evidență în timp real a capacității ATI în spitalele din România.

✓ Înființarea la nivel județean a unor structuri de coordonare a asistenței medicale spitalicești (Prefect, reprezentant al CJ, DSP, manager/director medical de la spitale).

✓Noi planuri de comunicare între structurile medicale, respectiv de informare între acestea și populație: ▪ lista centrelor de testare si de evaluare din fiecare județ va disponibilă pe site-ul Ministerului Sănătății și pe cele ale DSP-urilor;

▪ pachet de informații și recomandări accesibile detaliate pentru pacienții infectați cu COVID-19.

 Extinderea capacității de testare și a rolului asistenței medicale ambulatorii

✓ Creșterea rapidă a capacității de testare (introducerea decontării testelor pe bază de antigen la nivelul cabinetelor medicilor de familie).

✓ Organizarea și operaționalizarea la nivel local a centrelor de evaluare ambulatorie a pacienților cu forme ușoare și medii

✓ Crearea centrelor de evaluare pentru pacienții cu forme medii care au factori de risc (evaluare biologică și imagistică în vederea administrării de tratament antiviral în ambulatoriu).

✓Realizarea Ghidului de recomandări pentru monitorizare, evaluare, tratament și asistență medicală ambulatorie (inclusiv prescrierea de medicamente antivirale)

✓ Dezvoltarea asistenței medicale prin consultări și parteneriat cu organizațiile medicilor de familie și cu CMR

 Creșterea siguranței pacientului și a capacității de răspuns

✓ Creșterea siguranței pacientului în spital. Managerii de spital sunt obligați să dispună:

▪ verificarea și remedierea deficientelor circuitelor electrice și a instalațiilor de oxigen;

▪ asigurarea capacităților de oxigen necesare în perioada de vârf pandemic;

▪ semnalarea către Ministerul Sănătății a problemelor majore.

✓ Asigurarea numărului de paturi alocate pentru pacienții COVID cu formă medie la 20%, cu o flexibilizare până la 30%.

✓ Creșterea în bugetul pentru anul 2022 a resurselor pentru secțiile ATI (cu 65% mai mult față de 2021). În prezent, sunt complet funcționale la nivel național 2.805 paturi ATI (pentru pacienți COVID-19 și cu alte patologii).

✓Suplimentarea numărului de spitale care beneficiază de finanțare suplimentară prin programul „Acțiuni Prioritare ATI”, în scopul creșterii capacității de răspuns a sistemului medical (de la 116 la 128 unități ATI pentru adulți).

 Tratament accesibil și adaptat noilor resurse terapeutice

✓ Adaptarea protocolului de tratament al pacienților COVID-19, cu includerea medicamentelor antivirale în tratamentul ambulatoriu.

✓Crearea unui mecanism instituțional pentru asigurarea în centrele de evaluare a tratamentului antiviral oral și a anticorpilor monoclonali.

✓Extinderea tratamentului antiviral ambulatoriu, inclusiv cu medicamentele inovative: Paxlovid, Molnupiravir.

✓Monitorizarea permanentă a stocurilor de medicamente (antivirale, antiinflamatorii și imunomodulatoare, anticorpi monoclonali) la nivelul spitalelor și transmiterea nevoilor către Ministerul Sănătății, pentru achiziții și alocări rapide.

Recomandări pentru populație

✓ Vaccinarea previne formele severe și decesele, respectiv reduce transmiterea virusului către alte persoane.

✓ Este vitală respectarea măsurilor de distanțare, igienă personală, portul corect al măștii.

✓ Testați-vă înaintea contactului apropiat cu persoane vulnerabile nevaccinate!

✓ Testați-vă la primele simptome și declarați imediat rezultatul pozitiv al testării!

✓ Discutați imediat cu medicului de familie pentru testare și îndrumare!

✓ Nu vă tratați cu antibiotice împotriva îmbolnăvirii cu COVID-19!

✓ Nu vă tratați cu antivirale, care pot fi toxice, dacă nu vă sunt recomandate de medic!

✓ Dotați-vă cu termometru și pulsoximetru pentru a vă monitoriza starea de sănătate, dacă sunteți pozitiv COVID-19!

Recomandări pentru instituțiile publice și private

✓Efectuați triajul zilnic al angajaților!

✓Monitorizați permanent starea de sănătate a angajaților. E mai ieftin să previi decât să ai colegi bolnavi!

✓Organizați programul de lucru decalat, pentru a evita aglomerarea spațiilor comune.

✓ Încurajați munca la domiciliu (telemuncă).

✓Puneți la dispoziția angajaților măști, dezinfectante și asigurați curățenia și aerisirea periodică a spațiilor de lucru.

✓ Încurajați vaccinarea angajaților.

✓ Revizuiți Planul de continuare a activității (Bussines Continuity Plan) pentru limitarea efectelor absenteismului masiv.

Documentul integral poate fi consultat aici.

Dr. Adriana Pistol, directorul Centrului Național pentru Supravegherea și Controlul Bolilor Transmisibile (CNSCBT), a detaliat miercuri în cadrul unei conferințe de presă de la Ministerul Sănătății cele trei posibile scenarii cu care am putea să ne confruntăm în valul 5 al pandemiei de COVID-19.

”Avem trei scenarii posibile de impact. Un scenariu, cel mai ușor, cel mai optimist, unul mediu și unul mai pesimist. Primul scenariu se referă la o rată de creștere a numărului de cazuri de 10% zilnic, care pleacă de la o transmisibilitate mai mare a tulpinii Omicron față de tulpina Delta, dar cu o rată mai mică de spitalizare, undeva la 5%, iar dintre aceștia 10% ar fi pacienți care s-ar interna în terapie intensivă. Al doilea scenariu pleacă de la aceeași rată de creștere zilnică de 6% pe care am observat-o la tulpina Delta, în schimb cu o nevoie de spitalizare mai mare, de peste 20%, și din nou 10% dintre aceștia ar putea avea nevoie de asistență în terapie intensivă. Iar cel de-al treilea scenariu este o asociere între cele două, respectiv un număr de cazuri zilnic care ar putea crește cu 10%, un număr de spitalizări de peste 20% care ar fi necesare și cu o rată de peste 10%, 1 din 8 pacienți, deci cam 12,5%, ar necesita terapie intensivă. Dacă vreounul dintre aceste scenarii se va petrece rămâne de văzut, dar pentru o bună pregătire este bine să ne uităm la scenariul cel mai rău astfel încât să putem să îi facem față”, a explicat dr. Adriana Pistol.

Rata de spitalizare în funcție de scenariu

Directorul CNSCBT a vorbit și despre impactul pe care îl va avea creșterea numărului de cazuri asupra ratei de spitalizare, în funcție de scenariu.

”Dacă se va petrece scenariul cel mai optimist, în care rata de spitalizare – deși numărul de cazuri crește exponențial – este mai scăzută, atunci vom atinge în ziua 37, respectiv 41, numărul de 25.000 de internări. Dacă se va petrece ceea ce este mai rău, ne va lua 27 de zile până vom umple 25.000 de paturi de spital”, a precizat dr. Adriana Pistol.

Situația paturilor ATI, în funcție de scenariu

Dr. Adriana Pistol a făcut, de asemenea, referite și la paturile ATI, în funcție de fiecare scenariu în parte.

”În ceea ce privește paturile de ATI, mergând pe aceleași scenarii, pe scenariul cel mai optimist în 33 de zile se vor ocupa 1.500  de paturi ATI, pe scenariul mediu în 26 de zile, iar pe scenariul cel mai rău în 20 de zile”, a mai precizat dr. Pistol.

Dr. Adriana Pistol, directorul Centrului Național pentru Supravegherea și Controlul Bolilor Transmisibile (CNSCBT), a declarat miercuri că există posibilitatea ca la sfârșitul lunii ianuarie 2022 varianta Omicron să devină comunitară.

”Există posibilitatea ca undeva la sfârșitul lunii ianuarie, varianta Omicron să devină comunitară. Adică în cadrul anchetelor epidemiologice, în măsura în care nu descoperim o legătură epidemiologică cu un caz confirmat, cu un caz care a călătorit, atunci vom putea spune că tulpina Omicron a devenit comunitară”, a precizat dr. Pistol.

Specialistul nu a exclus nici infectarea unui număr mare de persoane într-un timp foarte scurt, ceea ce va avea un impact puternic atât asupra sistemului sanitar cât și asupra economiei.

”De asemenea, transmisibilitatea foarte ridicată cuplată cu o protecție mai scăzută a vaccinului chiar și la peroanele cu schemă completă duce la posibilitatea infectării unui număr mai mare de persoane într-o perioadă scurtă de timp. Și acest lucru va avea atât efecte directe, cât și efecte indirecte asupra sistemului sanitar. Ca impact direct, este foarte clar că există o mare probabilitate ca infectarea persoanelor vulnerabile, nevaccinate, din grupele de vârstă de peste 65 de ani să se petreacă într-un număr foarte mare. Totodată, chiar și în situația în care această tulpină Omicron nu ar avea același nivel de severitate cum l-a avut tulpina Delta capacitatea de răspuns a sistemului sanitar va fi oricum suprasolicitată și estimâm că va ajunge să fie cel puțin la nivelul care a fost înregistrat anul acesta, respectiv în luna octombrie. Ca impact indirect, infectarea masivă a populației chiar și cu forme ușoare poate determina un grad de absenteism foarte important cu afectarea atât a personalului sanitar care lucrează în unitățile sanitare și care ar trebui să îngrijească pacienții respectiv, de orice tip, dar nu în ultimul rând și absenteism de la locul de  muncă al populației, care poate afecta economia întregii țări”, a mai explicat directorul CNSCBT.

Ministrul Sănătății, prof. dr. Alexandru Rafila, a declarat miercuri că certificatul COVID trebuie adoptat, acesta fiind esențial pentru a evita trei aspecte majore: un eventual lockdown, închiderea școlilor și reducerea numărului de decese.

”Certificatul COVID nu a fost adoptat. Este o măsură pe care am fi vrut să o luăm chiar dacă temporară în România încât să putem să gestionăm mai bine acest val 5. Rămâne de văzut dacă în perioada următoare va exista o decizie politică care să poată să ducă la adoptarea unui astfel de document încât să evităm trei lucruri majore în țara noastră. În primul rând, dorim să evităm un lockdown care ar afecta foarte serios viața economică a țării, dorim să evităm închiderea școlilor (…) și, bineînțeles, ceea ce ne preocupă cel mai mult este vorba despre un număr cât mai mic de decese. Reducerea numărului de decese este esențială”, a declarat prof. dr. Alexandru Rafila în cadrul conferinței de presă susținute la Ministerul Sănătății în care este prezentat planul de măsuri pentru gestionarea valului 5 al pandemiei de COVID-19.

Bilanțul provizoriu privind cazurile noi de COVID-19 în ultimele 24 de ore arată o creștere a acestora față de ziua precedentă, când au fost înregistrate 1.144 de cazuri.

Astfel, conform datelor existente la nivelul CNCCI la data de 29 decembrie 2021, ora 10.00, în intervalul de 24 de ore, au fost înregistrate 1.271 cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2.

De asemenea, au fost raportate 35 de decese dintre care 2 anterioare.

Vom detalia datele în buletinul informativ de la ora 13.00.

Varianta Omicron a virusului SARS-CoV-2 se răspândește tot mai mult în întreaga lume, numărul cazurilor noi de îmbolnăviri crescând simțitor de la o zi la alta.

Regatul Unit a înregistrat marţi alte 129.471 de cazuri de COVID-19 în Anglia şi Ţara Galilor, un nou record de la începutul pandemiei, notează AFP, potrivit Agerpres. De asemenea, a înregistrat 18 noi decese în 24 de ore, pentru un total de 148.021. Aceste cifre nu includ Irlanda de Nord şi Scoţia. La rândul lor, autorităţile scoţiene au raportat marţi un bilanţ provizoriu de 9.360 de contaminări noi.

La rândul său, Italia a înregistrat marţi 78.313 noi cazuri de COVID-19, un record zilnic absolut de la începutul pandemiei în această ţară, şi 202 decese asociate COVID-19, cifră de asemenea în creştere, după cum a anunţat Ministerul Sănătăţii italian, potrivit agenţiei EFE, citată de Agerpres.

Și în Turcia numărul zilnic de noi cazuri de coronavirus a depăşit marţi pragul de 30.000 pentru prima dată de la 19 octombrie, informează Ministerul Sănătăţii, relatează Reuters.

Turcia a înregistrat 32.176 de infectări cu SARS-CoV-2 şi 184 de decese asociate virusului, potrivit datelor citate. Bilanţul zilnic al deceselor a fost cu puţin sub 200 în ultimele săptămâni, în pofida faptului că numărul de cazuri a scăzut la aproximativ 20.000 în această perioadă.

Grecia a înregistrat luni un record zilnic de 9.284 de cazuri de COVID-19, număr aşteptat să crească şi mai mult de acum înainte ca urmare a transmiterii rapide a variantei Omicron.