Ministerul Sănătății a rectificat eroarea din Ordinul nr. 1670/2025, precizând că medicii stomatologi nu necesită «atestat de studii complementare» pentru a oferi servicii de radiologie dentară intraorală, potrivit unui comunicat de presă al Colegiului Medicilor Stomatologi din România (CMSR).

Colegiul Medicilor Stomatologi din România (CMSR) a semnalat oficial această prevedere eronată, iar în urma demersului său, Ministerul Sănătății a emis Ordinul nr. 1861/2025, publicat în Monitorul Oficial la 12 decembrie 2025. Corectura vizează mențiunea conform căreia medicii stomatologi ar fi obligați să dețină un atestat suplimentar pentru radiologie dentară, deși competențele în acest domeniu fac parte din pregătirea lor de bază.

Articolul 2, alineatul (2) al ordinului modificat precizează acum: „Cabinetele stomatologice dotate cu aparate radiologice dentare intraorale pot furniza servicii radiologice în temeiul competențelor medicului stomatolog, cu respectarea dispozițiilor Ordinului ministrului sănătății nr. 811/2025 privind aprobarea Normelor sanitare de bază pentru desfășurarea în siguranță a activităților din domeniul radiațiilor ionizante.”

Actualizarea ordinului restabilește coerența cadrului legal și elimină riscul unor interpretări care ar fi putut afecta activitatea cabinetelor stomatologice din întreaga țară.

CMSR apreciază corectarea rapidă și subliniază importanța menținerii unui dialog instituțional eficient cu Ministerul Sănătății, în beneficiul profesiei și al pacienților.

Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad și-a îmbunătățit dotările cu un set complet de instrumentar chirurgical pentru toate secțiile și laboratoarele chirurgicale, investiția depășind 5,6 milioane de lei. Achiziția a fost posibilă printr-un parteneriat între Consiliul Județean Arad și Primăria Municipiului Arad și acoperă secțiile de Chirurgie Generală I și II, Chirurgie Plastică, Ortopedie, Cardiologie, ORL, Obstetrică-Ginecologie, Neonatologie, Oftalmologie, Urologie, Dermatologie, UPU și UPU Stomatologie.

„Tocmai au ajuns instrumentarele pentru secțiile chirurgicale de adulți și copii, respectiv pentru Ambulatoriul SCJU Arad. Achiziționarea de instrumentar nou și modern a fost o prioritate pentru noi, pentru a asigura protecție și siguranță sporite pentru pacienți și pentru echipele medicale operatorii. Noul instrumentar, fabricat la standarde actuale, permite o sterilizare optimă și eficientă, ceea ce va ajuta și la limitarea infecțiilor asociate asistenței medicale”, a declarat ec. Florina Ionescu, managerul SCJU Arad.

„Instrumentarul chirurgical este compus din totalitatea ustensilelor utilizate în timpul unei intervenții, iar calitatea acestuia permite echipei medicale să efectueze examinări precise, intervenții sigure și implicit, recuperare post-operatorie, mai rapidă, pentru pacient.”, transmit reprezentanții instituției.

În prima săptămână a lunii decembrie, în România au fost raportate 81.174 de cazuri de infecții respiratorii, inclusiv gripă clinică, infecții acute ale căilor respiratorii superioare și pneumonii, potrivit Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică.

Numărul total de cazuri a crescut cu 28,2% față de săptămâna precedentă (63.321), însă rămâne cu 16,8% mai mic decât în aceeași perioadă a sezonului trecut (97.598). Comparativ cu media săptămânală din ultimii ani (2018-2025, fără sezoanele pandemice) de 89.177 de cazuri, reducerea este de 9%.

În aceeași perioadă, s-au înregistrat 3.018 cazuri de gripă clinică la nivel național, față de 794 în aceeași săptămână a sezonului trecut și 1.504 în săptămâna anterioară.

De la începutul sezonului, laboratoarele au confirmat 80 de cazuri de gripă, dintre care: 51 cu virus gripal A nesubtipat, 21 cu virus gripal AH3, 5 cu virus gripal AH1 și 3 cu virus gripal B.

Până la data de 7 decembrie, Registrul Electronic Național de Vaccinări a înregistrat 1.198.569 de vaccinări antigripale, dintre care 1.175.429 pentru grupele de populație cu decontare în regim compensat și 5.488 realizate în farmaciile comunitare autorizate.

Direcția de Sănătate Publică Județeană Prahova a informat că restricția privind consumul apei potabile a fost ridicată în localitățile Brebu, Telega, Breaza, Florești, Băicoi (cu excepția Spitalului Orășenesc Băicoi) și Bănești, după ce rezultatele analizelor de laborator au confirmat că apa corespunde standardelor de potabilitate prevăzute de legislația în vigoare. Apa poate fi utilizată pentru consum, gătit, baie și spălat.

„În urma întreruperii furnizării de apă potabilă survenită la data de 28.11.2025, a fost afectată distribuția de apă potabilă pe raza județului Prahova”, a transmis DSP. Instituția a explicat că măsura a fost inițial necesară pentru protecția consumatorilor, iar interdicția a fost aplicată până la reluarea furnizării apei în condiții de siguranță.

După restabilirea serviciului, DSP și furnizorii de apă au prelevat probe de la punctele reprezentative din sistemele afectate – Brebu, Telega, Breaza, Florești, Băicoi și Bănești – iar analiza probelor a confirmat că parametrii se încadrează în valorile admise conform OG 7/2023 art. 14 alin. 6 lit. c.

Pentru alte sisteme de aprovizionare încă afectate, interdicția de consum rămâne în vigoare până la confirmarea încadrării apei în parametrii legali. „Pentru finalizarea analizelor probelor de apă prelevate din aceste sisteme, vom informa ulterior asupra condițiilor de consum și utilizare a apei”, a adăugat DSP Prahova.

Comitetul consultativ global al OMS pentru siguranța vaccinurilor (GACVS) a reafirmat că vaccinurile, inclusiv cele cu tiomersal sau aluminiu, „nu provoacă autism”. Această confirmare vine după analiza a două noi studii sistematice care au evaluat literatura de specialitate publicată între 2010 și 2025 privind legătura dintre vaccinuri și tulburarea din spectrul autist (TSA).

Prima analiză a examinat vaccinurile care conțin tiomersal și vaccinurile în general, incluzând 31 de studii de cercetare primară și cinci meta-analize. Dintre acestea, 20 de studii de calitate ridicată și toate meta-analizele „nu au identificat dovezi care să susțină o asociere între vaccinuri și TSA”. Celelalte 11 studii, majoritatea din SUA, au sugerat o posibilă legătură, dar „acestea au prezentat multiple și semnificative probleme metodologice și toate au avut o forță foarte scăzută a dovezilor și un risc ridicat de părtinire”.

A doua analiză a vizat vaccinurile cu adjuvant aluminiu, analizând zece studii clinice randomizate și șapte studii de cohortă mari. Rezultatele nu au arătat nicio asociere între vaccinuri și boli cronice sau sistemice. Două studii ecologice au sugerat o legătură între expunerea cumulativă la aluminiu și TSA, însă „prin concepție, aceste studii nu pot informa cauzalitatea și au fost considerate a prezenta un risc critic de bias, nivelul lor de dovezi fiind foarte scăzut”.

Un studiu recent pe date din registrele naționale daneze (1997–2018) a constatat că incidența a 50 de tulburări cronice, inclusiv TSA și alte tulburări de neurodezvoltare, „nu a fost asociată cu expunerea în copilăria timpurie la vaccinuri adsorbite pe aluminiu”.

Laboratorul de Toxicologie al Serviciului Clinic de Medicină Legală de la Spitalul Județean Galați a fost dotat recent cu un sistem LC-MS de ultimă generație, care permite identificarea chiar și a celor mai mici cantități de droguri sau alte substanțe toxice interzise, a declarat președintele Consiliului Județean Galați, Costel Fotea. Achiziția, în valoare de 1,8 milioane de lei, a fost realizată cu sprijinul Consiliului Județean Galați și reprezintă cel mai avansat sistem de acest fel la nivel național și internațional.

Echipamentul va sprijini direct activitatea poliției și a altor instituții abilitate în combaterea traficului de droguri. De exemplu, Poliția Rutieră va putea verifica mult mai rapid și eficient dacă anumite persoane au consumat substanțe interzise, contribuind la creșterea siguranței rutiere.

Sistemul LC-MS combină un cromatograf de lichide, care separă compușii din probe complexe, cu un spectrometru de masă, care detectează și cuantifică cu mare precizie substanțe precum droguri, toxine sau medicamente, inclusiv în concentrații foarte mici. În plus, echipamentul poate diferentia substanțe cu structuri chimice foarte apropiate, reducând semnificativ riscul erorilor – un aspect esențial în medicina legală.

Pe lângă activitatea de bază, laboratorul va juca un rol important și în formarea farmaciștilor rezidenți și a doctoranzilor, oferindu-le acces la tehnologie de vârf și completând pregătirea teoretică cu experiență practică directă.

Colegiul Medicilor Stomatologi din România (CMSR) a cerut Ministerului Sănătății să clarifice și să aplice în mod unitar regulile privind donarea de sânge după intervenții stomatologice, subliniind că doar anumite proceduri majore impun o perioadă de așteptare, nu toate tratamentele dentare.

Potrivit CMSR, în unele centre de transfuzie, persoanele care declară că au avut „un tratament stomatologic” sunt excluse automat de la donare timp de 6 luni, indiferent de natura intervenției. Această practică contravine Ordinului MS nr. 1193/2007, care stabilește diferențe clare între tipurile de tratamente:

• 7 zile pentru tratamente stomatologice minore: detartraj, obturații, tratament de canal, extracții simple etc.

• 6 luni doar pentru intervenții chirurgicale complexe: implanturi, adiții osoase, proceduri invazive majore.

CMSR avertizează că interpretarea greșită a regulilor are mai multe consecințe negative: descurajează donatorii, reduce numărul de persoane eligibile într-un moment în care nevoia de sânge este crescută și alimentează percepția falsă că „dacă mergi la stomatolog, 6 luni nu poți dona sânge”. Organizația subliniază că serviciile stomatologice sunt efectuate „sub condiții stricte de control și prevenție a infecțiilor”, astfel încât această asociere este nejustificată și dăunătoare.

Pentru corectarea situației, CMSR a solicitat modificarea chestionarului de pre-donare prin introducerea unei distincții explicite între:

• tratamente stomatologice minore – excludere 7 zile

• intervenții stomatologice chirurgicale majore – excludere 6 luni

Efectele așteptate, conform CMSR, sunt:

• asigurarea unei practici unitare,

• evitarea interpretărilor excesive,

• evaluarea corectă a eligibilității donatorilor,

• creșterea numărului de donatori disponibili,

• protejarea drepturilor donatorilor și ale pacienților,

• consolidarea sănătății publice.

„Sănătatea orală nu trebuie să fie un obstacol în calea unui gest civic atât de important precum donarea de sânge. Oamenii nu trebuie să fie puși să aleagă între a merge la medicul stomatolog și a putea dona sânge”, subliniază CMSR.

Organizația afirmă că rămâne angajată în protejarea sănătății populației și a profesiei medicale stomatologice și va continua demersurile pentru corectarea acestei neconcordanțe, care afectează pacienții, donatorii și întregul sistem medical românesc.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și Autoritatea pentru Pregătirea pentru Urgențe Sanitare a Comisiei Europene (HERA) și-au extins parteneriatul în lupta împotriva rezistenței antimicrobiene printr-un acord de 3,5 milioane de euro, în cadrul programului EU4Health.

Finanțarea suplimentară va permite OMS să intensifice cercetarea și dezvoltarea de antibiotice, antifungice și terapii netradiționale, precum bacteriofagii, dar și să consolideze inițiativa SECURE, realizată împreună cu Parteneriatul Global pentru Cercetare și Dezvoltare a Antibioticelor (GARDP), pentru a îmbunătăți accesul durabil la antimicrobiene noi și existente la nivel mondial.

„Rezistența antimicrobiană este una dintre cele mai urgente amenințări la adresa sănătății și securității globale”, a declarat Dr. Yvan Hutin, directorul departamentului de rezistență antimicrobiană din cadrul OMS. „OMS salută acest parteneriat reînnoit cu Comisia Europeană pentru accelerarea eforturilor de combatere a rezistenței antimicrobiene prin asigurarea accesului echitabil la antimicrobiene și diagnostice care salvează vieți pentru oamenii de pretutindeni.”

Parteneriatul OMS–HERA, lansat în 2022, sprijină dezvoltarea de noi contramăsuri medicale împotriva agenților patogeni rezistenți la medicamente și asigurarea accesului echitabil la acestea. În acest interval, finanțarea europeană a permis actualizarea Listei agenților patogeni prioritari bacterieni (BPPL), avansarea primei Liste a agenților patogeni prioritari fungici (FPPL), precum și evaluări extinse ale portofoliului global de cercetare și dezvoltare în domeniul antibacterienelor, antifungicelor și diagnosticelor in vitro.

OMS a făcut progrese și în cadrul inițiativei SECURE, prin consultări globale și elaborarea unui ghid operațional pentru introducerea antibioticelor la nivel de țară, alături de recomandări privind intervențiile politice și de reglementare necesare pentru a aborda deficitul de antibiotice.

Potrivit OMS, aceste acțiuni au contribuit la creșterea gradului de conștientizare privind rezistența antimicrobiană, la fundamentarea priorităților de cercetare și dezvoltare și la îmbunătățirea accesului la tratamente esențiale, în special în țările cu venituri mici și medii.

Au început lucrările pentru primul Spital Regional de Urgență de la Craiova, investiție majoră care va deservi întreaga regiune de sud-vest a României, a anunțat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.

„Ani la rând, spitalele regionale au fost promise, amânate și blocate în hârtii. Între timp, pacienții au continuat să parcurgă zeci sau sute de kilometri pentru o intervenție, pentru o urgență, pentru o șansă la viață. Astăzi, ceea ce a fost doar pe hârtie devine realitate. Devine răspunsul pe care oamenii îl așteaptă de ani întregi”, a declarat ministrul.

Spitalul Regional de Urgență Craiova va avea o infrastructură complet echipată pentru cazuri critice: 807 paturi, 19 săli de operație, bloc operator ultramodern, imagistică de înaltă performanță, heliport și circuite medicale sigure adaptate urgențelor majore. Valoarea investiției este de 3,6 miliarde de lei.

Spitalul va fi dotat cu echipamente de top, inclusiv 3 RMN-uri (unul de 7 Tesla, singurul din România), 4 CT-uri, 5 angiografe și o secție ATI construită conform celor mai exigente standarde europene.

„Craiova nu este o excepție: la Iași, lucrările de execuție încep la începutul anului 2026. La Cluj, amenajarea șantierului este finalizată, iar construcția începe tot în 2026. Trei spitale regionale. Trei șanse reale la tratament. Trei dovezi că România poate face ceea ce părea imposibil”, a subliniat ministrul.

Rogobete a adăugat: „Aici se vede limpede: încrederea nu se cere, se câștigă prin rezultate. Știu ce înseamnă acest proiect pentru Oltenia și câtă muncă se află în spatele fiecărui pas înainte. Le mulțumesc doamnei primar Lia-Olguța Vasilescu, autorităților locale și tuturor echipelor care susțin constant aceste investiții. Acesta este obiectivul meu ca ministru al Sănătății: spitale moderne, complet funcționale, care salvează vieți. În sfârșit, România construiește pentru oameni. Iar începutul se vede aici, la Craiova — cea mai mare construcție sanitară de după Revoluție și viitoarea emblemă a sistemului medical din România.”