Spitalul Clinic Județean de Urgență Bistrița a înregistrat o realizare importantă în chirurgia robotică, efectuând cu succes 100 de operații complexe. Această performanță reflectă atât încrederea pacienților, cât și speranța adusă de tehnologia avansată și profesionalismul unei echipe medicale diverse.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a felicitat echipa spitalului, formată din chirurgi, anesteziști, asistenți și ingineri, subliniind rolul decisiv al viziunii și implicării dr. Răzvan Couti în transformarea unității medicale. De asemenea, ministrul a mulțumit conducerii spitalului și autorităților locale pentru sprijinul constant acordat, evidențiind colaborarea ca fiind cheia succesului.

„Aceasta este dovada că se poate, atunci când profesionalismul, încrederea și investițiile se întâlnesc în același loc”, a declarat Alexandru Rogobete.

În contextul dezvoltării chirurgiei robotice în țară, Ministerul Sănătății urmează să lanseze Programul Național de Acțiuni Prioritare pentru Chirurgia Robotică. Prin acest program, spitalele publice dotate cu roboți chirurgicali vor beneficia de finanțare directă pentru achiziția consumabilelor necesare intervențiilor, facilitând astfel extinderea accesului la aceste tratamente moderne.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, s-a aflat în vizită la Spitalul Municipal de Urgență „Elena Beldiman” din Bârlad, unde a constatat evoluția semnificativă a instituției și a prezentat două măsuri concrete de sprijin din partea ministerului.

Printre obiectivele vizitate s-au numărat: noua clădire a Ambulatoriului de specialitate, Laboratorul de analize, Laboratorul de radiologie, blocul operator și secția ATI. Spitalul s-a remarcat printr-un mediu curat, bine organizat, dotat cu echipamente moderne și, mai ales, prin implicarea unei echipe medicale dedicate și profesioniste.

Ministrul a evidențiat faptul că unitatea atrage chiar și medici tineri din diaspora, datorită infrastructurii moderne și climatului profesional deschis. A fost apreciată în mod special disciplina personalului din secția ATI, unde au fost respectate cu strictețe normele privind igiena și siguranța pacientului.

Deși spitalul are statut municipal, nivelul dotărilor, competenței și adresabilității îl plasează la un standard comparabil cu cel al unei unități județene. În acest context, Ministerul Sănătății va sprijini extinderea capacităților medicale prin două noi centre:

• Centrul pentru tratarea și recuperarea pacienților cu accident vascular cerebral (AVC), care va beneficia de un angiograf finanțat de minister, eliminând astfel necesitatea transferului pacienților către centrele universitare din Iași sau București;

• Centrul pentru terapia durerii, în cadrul Ambulatoriului, dedicat pacienților cu afecțiuni cronice și nevoi complexe de tratament.

Bârladul se remarcă și printr-o bază de imagistică medicală completă, considerată una dintre cele mai bune din țară. În acest sens, ministrul a încurajat demararea programelor de screening mamar, pas important spre prevenția cancerului de sân.

Investițiile în Ambulatoriul de specialitate însumează aproximativ 45 de milioane de lei, provenind din:

• 13 milioane lei – fonduri nerambursabile,

• 16 milioane lei – contribuția Primăriei Bârlad,

• 16 milioane lei – dotări finanțate de Ministerul Sănătății, inclusiv echipamente de tip CT, RMN și RX.

Vineri a fost dat startul lucrărilor pentru construirea primei clinici de psihiatrie pediatrică din București, în incinta Spitalului „Prof. Dr. Alexandru Obregia”. Acest proiect inovator va asigura servicii specializate dedicate sănătății mintale a copiilor. Evenimentul a fost marcat printr-un moment simbolic, la care au participat reprezentanți ai Fundației Metropolis, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, și primarii Stelian Bujduveanu și Daniel Băluță.

Codin Maticiuc, reprezentant al Fundației Metropolis și coordonator al proiectului, a explicat amploarea inițiativei „Spitale publice din bani privați”, care a fost lansată în urmă cu șase ani și este prezentă acum în 31 de orașe din țară. Fundația a susținut, de asemenea, renovarea și dotarea a 49 de spitale, investind un total de 7,7 milioane de euro în ultimii șase ani.

„De astăzi construim prima clinică de psihiatrie pediatrică a Bucureștiului, a Spitalului ‘Obregia’, a țării”, a declarat Maticiuc în cadrul conferinței de presă.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a transmis un mesaj clar de sprijin și recunoștință pentru inițiativa privată: „Nu pot să nu vă felicit că interveniți acolo unde statul nu o face, că interveniți poate mai repede acolo unde statul se gândește prea mult. Vă asigur că veți avea în mine și în Ministerul Sănătății un partener și nu doar declarativ. Îmi asum public acum și aici că Ministerul Sănătății va achiziționa toate echipamentele și tot mobilierul necesar pentru dotarea acestui spital pe care dumneavoastră îl construiți.”

Spitalul Clinic Județean de Urgență Bihor, împreună cu Municipiul Oradea, a primit fonduri europene pentru proiectul „Investiții în infrastructura Spitalului Clinic Județean de Urgență Bihor în vederea dezvoltării serviciilor de paliație”, finanțat prin Programul Sănătate 2021–2027.

Valoarea totală a proiectului este de 24.346.944,64 lei, din care finanțarea nerambursabilă se ridică la 12.268.325,29 lei. Proiectul a fost depus spre finanțare de Direcția Management Proiecte cu Finanțare Internațională, în cadrul apelului dedicat investițiilor în infrastructura unităților care furnizează servicii de paliație.

Obiectivele proiectului

Prin această investiție, spitalul va reabilita și extinde actuala secție de paliație, răspunzând astfel nevoilor tot mai mari de îngrijire pentru pacienții cu boli cronice incurabile. Proiectul contribuie la atingerea obiectivului european RSO4.5, care vizează accesul echitabil la servicii de sănătate, creșterea rezilienței sistemului medical și sprijinirea tranziției către îngrijirea comunitară.

Ce se va realiza concret:

• Reabilitarea și extinderea secției existente pe întreaga suprafață a etajului;

• Creșterea capacității de internare, prin adăugarea unui salon suplimentar cu două paturi;

• Amenajarea de spații esențiale pentru îngrijire holistică, precum:

  • trei cabinete medicale,

  • cabinet de consiliere psihologică și doliu,

  • cabinet social,

  • cabinet spiritual,

  • cabinet de kinetoterapie,

  • cameră mortuară conform standardelor legale,

  • zonă de socializare pentru pacienți și aparținători,

  • spații pentru personal (oficiu asistente, vestiare etc.).

Fiecare salon va avea grup sanitar propriu, iar spațiile comune vor fi adaptate pentru accesul persoanelor cu dizabilități. Recompartimentarea spațiilor urmărește îmbunătățirea circuitelor medicale și asigurarea intimității pacienților.

Măsuri pentru eficiență energetică

Proiectul include și investiții în creșterea eficienței energetice a clădirii, prin:

• sisteme moderne de încălzire și climatizare,

• ventilație cu recuperare de căldură,

• panouri fotovoltaice,

• iluminat eficient energetic,

• izolație termică și hidroizolație,

• tâmplărie performantă,

• sistem de gestiune centralizată a clădirii,

• echipamente și materiale eficiente energetic.

„Prin această investiție, pacienții cu boli cronice incurabile vor beneficia de condiții de îngrijire adaptate nevoilor lor medicale, psihologice, sociale și spirituale. Totodată, proiectul va consolida capacitatea Spitalului Clinic Județean de Urgență Bihor de a furniza servicii de sănătate de calitate, aliniate la standardele europene.”, transmit reprezentanții Primăriei Oradea.

Agenția Națională de Transplant, alături de Asociația Zetta, a organizat „Gala 200. Transplantul hepatic de la donator viu – Viața continuă prin tine”, un eveniment dedicat recunoașterii curajului uman, altruismului și evoluției transplantului de organe în România.

La gală au participat peste 250 de invitați, inclusiv personalități din domeniul medical, autorități, reprezentanți ai Ministerului Sănătății, pacienți transplantați și echipe medicale din centre de transplant din întreaga țară.

La eveniment, ministrul Sănătății, dr. Alexandru Rogobete, a declarat:

“Seara aceasta e atât de plină de emoție autentică, cum nu am văzut de mult și cum n-am simțit de mult. Transplantul nu este doar medicină, este puntea dintre sfârșit și un nou început.
Felicit conducerea Agenției Naționale de Transplant și toate echipele medicale care fac această muncă nobilă, ce depășește cu mult medicina. Vorbim de viață, de moarte, de linia fină dintre aceste două lucruri. Puteți să vă bazați peste sprijinul Ministerului Sănătății, chiar dacă suntem pe ultimul sau penultimul loc în lumea europeană la numărul de astfel de proceduri. În ultima perioadă a început să crească numărul de intervenții chirurgicale de acest gen, numărul de transplanturi. Anul acesta, până în luna la octombrie au fost înregistrate mai multe intervenții decât anul trecut în total. Cred că dezvoltarea în continuare a programelor naționale, cred că dezvoltarea în continuare a infrastructurii și de ce nu a legislației pot duce România acolo unde este locul și acolo unde poate fi. Vă felicit încă o dată și vă rog să aveți încredere.”

De asemenea, directorul executiv al ANT, dr. Guenadiy Vatachki, a transmis:

“Este un eveniment extrem de important și emoționant. Gala 200 este dovada reușitei României în domeniul transplantului.
Ne bucurăm că am depășit numărul de prelevări de organe de la donator în moarte cerebrală față de anul trecut.
Când vorbim deschis, inimile se deschid – iar campaniile noastre, Cadoul Vieții și Fearless Donors, au arătat că românii pot fi curajoși și solidari. Această gală nu este despre statistici, ci despre vieți salvate, despre a doua șansă și despre faptul că, prin dăruire, miracolele devin realitate. Misiunea Agenției Naționale de Transplant (ANT) este clară: vrem să ajungem la toată populația, din fiecare oraș și din fiecare sat, cu mesaje simple, umane, care să spulbere frica. Vrem ca fiecare român să înțeleagă că a decide să donezi este un act suprem de iubire și solidaritate. Vom continua aceste campanii cu și mai multă energie, pentru că fiecare conversație, în familie, între prieteni, în societate despre donarea de organe și țesuturi poate salva o viață. Aș vrea să mulțumesc din suflet donatorilor și familiilor lor – îngerii noștri de pe pământ. Ei sunt cei care, în fața unei pierderi de neimaginat, găsesc puterea supraomenească de a dărui viață. Gândul nostru plin de recunoștință le este mereu alături. Mulțumesc, de asemenea, primitorilor – pacienților care au avut curajul incredibil de a accepta această a doua șansă și de a lupta pentru fiecare zi nouă. Sunteți dovada că merită să luptăm.”

În cadrul galei au fost decernate distincții speciale unor personalități, echipe medicale și instituții care s-au remarcat prin contribuții esențiale la transplantele hepatice de la donator viu și la promovarea donării de organe. Printre laureați se numără: Prof. Univ. Dr. Viorel Jinga, Prof. Dr. Horațiu Moldovan, Prof. Dr. Liana Gheorghe, Prof. Dr. Dana Tomescu, Prof. Dr. Gabriela Droc, Dr. Ruxandra Gabriela Fota, Prof. Dr. Ioana Lupescu, Dr. Doina Hrehoret, Conf. Dr. Vlad Herlea, Dr. Alexandrina Georgeta Constantinescu, Prof. Dr. Adrian Hotineanu, Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Spiridon” – Iași (cu echipa Prof. Dr. Cristian Dumitru Lupașcu și Conf. Dr. Mihaela Blaj), Centrul de Transplant Sanador – București (cu Dr. Doris Andronescu, Dr. Andrei Cristea, Dr. Bogdan Grigorescu, Dr. Dragoș Romanescu), Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” – București (cu Prof. Dr. Laura Bălănescu, Dr. Alexandru Băetu, Dr. Andreea Moga, Dr. Gări Iancu, Dr. Daniela Mălureanu, Dr. Ruxandra Caragata), Institutul Regional de Gastroenterologie și Hepatologie „Prof. Dr. Octavian Fodor” – Cluj (cu Prof. Dr. Nadim Al Hajjar, Conf. Dr. Simona Mărgărit), echipa Prof. Brașoveanu de la Institutul Clinic Fundeni și echipa de chirurgie plastică (Dr. Dragoș Zamfirescu, Dr. Alexandru Stoian, Dr. Florin Hodea, Dr. Matei Iordache).

Gala a fost presărată și cu momente artistice, susținute de Trupa Amadeus, tenorul Alin Stoica și soprana Stephanie‑Radu.
ANT menționează că va continua colaborările cu partenerii din sistemul medical public și privat pentru a dezvolta programe educative, de informare și sprijin pentru donarea de organe.
„Fiecare decizie de a spune DA pentru VIAȚĂ înseamnă o nouă șansă pentru o familie, un copil, o comunitate”, transmit reprezentanții ANT.

Consiliul Județean Argeș a confirmat alocarea fondurilor necesare pentru reabilitarea și consolidarea clădirii centrale a Spitalului Județean de Urgență Pitești. Această investiție importantă, menită să îmbunătățească siguranța și confortul pacienților, precum și condițiile de lucru ale personalului medical, este evaluată la un total de 167,8 milioane lei.

Din această sumă, finanțarea guvernamentală este de 156,5 milioane lei, iar contribuția Consiliului Județean Argeș este de 11,3 milioane lei.

Prin această inițiativă, clădirea principală a spitalului va fi consolidată și modernizată, urmând să atingă standarde europene de calitate.

Președintele Consiliului Județean Argeș, Ion Mînzînă, a mulțumit colegilor din CJ și echipei Spitalului Județean, condusă de managerul Adrian Dumbravă, pentru implicare și efort.

Acest proiect face parte dintr-un amplu program de investiții în sănătate, care include și realizarea ambulatoriului, unității de primiri urgențe, laboratorului de anatomie patologică și a noului laborator de radioterapie, care urmează să fie finalizat anul viitor.

Pentru prima dată în județul Galați, o intervenție chirurgicală pe creier a fost realizată cu ajutorul sistemului de neuronavigație, o tehnologie avansată ce oferă o precizie ridicată în operațiile neurochirurgicale.

Intervenția a vizat îndepărtarea unei formațiuni tumorale cerebrale la o pacientă în vârstă de 51 de ani. În prezent, aceasta se află în stare bună și urmează tratamentul de recuperare postoperatorie.

„Suntem extrem de bucuroși că tehnologia medicală de ultimă generație, achiziționată de Consiliul Județean Galați, le permite medicilor să facă operații tot mai complexe – intervenții care salvează vieți și care, până acum, erau posibile doar în marile centre medicale universitare din țară”, a transmis președintele CJ Galați, Costel Fotea.

Sistemul de neuronavigație funcționează asemenea unui „GPS” pentru creier. Folosește imagini RMN sau CT pentru a crea un model tridimensional precis al anatomiei pacientului. În timpul operației, chirurgul este ghidat în timp real de această hartă digitală, ceea ce contribuie la o acuratețe crescută și reduce riscurile asociate intervenției.

Operația a fost realizată de echipa formată din dr. Cătălin Grigorică, dr. Eduard Tronciu, dr. Ionuț Panțiru, dr. Adrian Ichim, dr. Corina Manole și dr. Alina Căuș.

Comisia Europeană în România atrage atenția asupra faptului că sănătatea mintală trebuie tratată cu aceeași seriozitate ca cea fizică, iar persoanele care se confruntă cu tulburări psihice au nevoie de sprijin, înțelegere și servicii accesibile – nu de excludere sau judecată. Instituția promovează empatia, combaterea stigmatizării și accesul echitabil la resurse de suport.

Instituția atrage atenția asupra stigmatului social cu care se confruntă frecvent cei afectați de tulburări mintale – o realitate care duce adesea la izolare și suferință în tăcere. În acest context, este esențial ca nimeni să nu fie lăsat singur în fața acestor dificultăți.

„Astăzi, creștem gradul de conștientizare, combatem concepțiile greșite și ne susținem reciproc cu empatie și bunătate”, este mesajul transmis public de reprezentanții Comisiei Europene.

Uniunea Europeană își reafirmă angajamentul pentru dezvoltarea și extinderea serviciilor de sprijin în domeniul sănătății mintale, punând accent pe accesibilitatea acestora pentru toți cetățenii, indiferent de contextul social sau economic.

Totodată, mesajul oficial încurajează persoanele aflate în dificultate – sau pe cei din jurul lor – să caute sprijin atunci când este nevoie: „Resursele locale pentru sănătate mintală vă pot sprijini. Ține minte: suntem împreună în asta.”

Anul acesta, Ziua Mondială a Sănătății Mintale a fost dedicată temei „Sănătatea mintală în situații de urgență umanitară”, evidențiind necesitatea acordării de suport psihosocial și medical persoanelor afectate de crize, dezastre naturale sau conflicte.

Crizele majore provoacă suferință emoțională și afectează semnificativ sănătatea mintală a celor implicați. Pe lângă nevoile esențiale precum hrană, apă și medicamente, supraviețuitorii acestor situații au nevoie urgentă de suport psihosocial pentru a face față și a se recupera. De asemenea, personalul umanitar este expus stresului extrem și riscurilor psihologice directe.

Sprijinul psihosocial în situații de urgență nu doar salvează vieți, ci și întărește comunitățile și sistemele de sănătate pe termen lung.

În Republica Moldova, serviciile de sănătate mintală sunt acoperite prin fondurile de asigurare obligatorie de asistență medicală. Acestea sunt oferite atât de medicii de familie și echipele lor, cât și de specialiștii din cadrul centrelor comunitare de sănătate mintală.

În anul 2025, CNAM a contractat 40 de instituții medico-sanitare pentru furnizarea serviciilor comunitare de sănătate mintală, alocând un buget de peste 63 de milioane de lei, cu aproximativ 7,5 milioane mai mult față de anul precedent.

Cetățenii beneficiază și de medicamente compensate pentru tratarea afecțiunilor psihice, precum demența, schizofrenia, tulburarea afectivă bipolară sau epilepsia cu tulburări psihice. Aceste medicamente, în număr de 17 denumiri comune internaționale, pot fi prescrise de medicul de familie sau de psihiatru. În primele opt luni ale anului, peste 13.000 de persoane au beneficiat de medicamente compensate în valoare totală de 13 milioane de lei.

Pentru a spori accesul pacienților la tratamente specifice, finanțarea serviciilor spitalicești în domeniul psihiatriei a crescut constant. În 2025, CNAM a alocat circa 320 de milioane de lei pentru servicii medicale în trei spitale republicane și un spital raional, cu peste 33 de milioane mai mult față de 2024.

Afecțiunile mintale pot fi prevenite și ținute sub control dacă sunt depistate la timp. Un stil de viață sănătos – somn și odihnă regulate, exerciții fizice, evitarea stresului prelungit, consumul responsabil de substanțe, precum și comunicarea în familie – contribuie semnificativ la menținerea sănătății mintale.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a format un Grup de Elaborare a Ghidurilor (GDG) care va crea recomandări bazate pe dovezi privind virusul limfotrop uman cu celule T de tip 1 (HTLV-1). Această acțiune marchează un progres semnificativ în combaterea la nivel global a unei infecții încă insuficient abordate, care afectează între 5 și 10 milioane de oameni în lume.

HTLV-1, primul retrovirus uman identificat în 1977, este prezent în special în Africa de Vest și Centrală, America Latină și regiunea Pacificului de Vest. Virusul se transmite, în principal, prin contact sexual și poate provoca afecțiuni grave, precum leucemia/limfom cu celule T adulte (ATL), o formă agresivă de cancer hematologic, și mielopatia asociată cu HTLV-1 sau parapareza spastică tropicală (HAM/TSP), o boală neurologică progresivă.

Deși majoritatea țărilor dezvoltate au introdus screening-ul pentru HTLV-1 în cadrul donațiilor de sânge, măsurile de sănătate publică sunt limitate, iar infecția rămâne endemică în unele regiuni, cu diferențe importante chiar și în interiorul acestora.

Această primă orientare va include cele mai recente dovezi și bune practici în testarea și prevenirea HTLV-1, sprijinind stabilirea unor priorități clare și dezvoltarea unei strategii globale coerente de sănătate publică. Activitatea este realizată în colaborare strânsă cu Organizația Panamericană a Sănătății (OPS).

Grupul de Elaborare a Ghidurilor se va reuni virtual în perioada 8-9 decembrie 2025 pentru a oferi recomandări detaliate privind cine trebuie testat, metodele de testare, utilizarea eficientă a resurselor și măsurile de prevenire.