Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța devine prima unitate medicală publică din România care implementează gratuit proteze de șold folosind sistemul robotic avansat ROSA. Considerată una dintre cele mai inovatoare tehnologii chirurgicale la nivel internațional, metoda a fost aplicată deja cu succes în șapte intervenții realizate la Constanța.

Pacienții care au beneficiat de aceste operații s-au putut ridica în picioare încă din prima zi după intervenție, semn al eficienței și siguranței acestei tehnici.

Florin Mitroi, președintele Consiliului Județean Constanța, subliniază că acest progres medical arată că performanța în sănătate poate începe de la Constanța. Investițiile în tehnologie de ultimă generație, echipe medicale bine pregătite și infrastructură solidă pun bazele unui viitor mai bun pentru sănătatea românilor.

Toate intervențiile chirurgicale, inclusiv cele realizate cu sistemul robotic ROSA, sunt decontate integral de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, ceea ce înseamnă că pacienții asigurați beneficiază de aceste tratamente fără costuri.

În cadrul ambulatoriului Spitalului de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeș” din Timișoara, pacienții pot beneficia de colonoscopii gratuite, acoperite prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Procedura se realizează pe baza biletului de trimitere emis de medicul de familie sau specialist și este esențială pentru depistarea timpurie a cancerului colorectal.

Unul din opt cazuri de cancer diagnosticate la nivel mondial este reprezentat de cancerul de colon. În România, statisticile sunt îngrijorătoare: peste 12.000 de pacienți sunt diagnosticați, anual, cu această afecțiune. Este a doua cauză de mortalitate prin boli oncologice în țara noastră, deși acest cancer poate fi prevenit și tratat cu succes, dacă este descoperit la timp.

Depistarea precoce face diferența între viață și moarte. Atunci când boala este identificată într-un stadiu incipient, șansele de supraviețuire ajung la aproape 85%. Din păcate, mai mult de jumătate dintre pacienți ajung la medic în faze avansate ale bolii, când opțiunile terapeutice sunt limitate. Investigația se poate face fie în scop de screening, fie de diagnostic.

„Pacienții care au peste 45 de ani, cu sau fără simptomatologie digestivă, respectiv 40 de ani, care au în familie o rudă de gradul 1 deja diagnosticată cu un cancer colorectal, au indicație de colonoscopie. Cei care prezintă tulburări de tranzit, constipație, balonări, tulburări abdominale, un scaun cu sânge sau un scaun negru au indicație de colonoscopie. Cei care prezintă un sindrom anemic, anemie feriprivă, trebuie să își facă o asemenea investigație”, spune dr. Diana Nicoleta Popițiu – medic primar gastroenterolog Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Dr. Victor Babeș Timișoara.

Investigația, care se realizează în cadrul Ambulatoriului Spitalului de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Dr. Victor Babeș, este gratuită, fiind decontată prin Casa Națională de Asigurări de Sănătate, în baza biletului de trimitere de la medicul de familie sau de la medicul specialist.

Examinarea este realizată de o echipă multidisciplinară care include, pe lângă medicul gastroenterolog, și un medic ATI, responsabil cu monitorizarea și siguranța pacientului pe durata procedurii.

„Cu un tub flexibil, care are aproximativ 2 metri, prevăzut cu o cameră în capăt, se pătrunde prin orificiul anal la nivelul colonului, se străbate întreg traiectul colonului, până în ultima porțiune. În timp real se transmit imagini pe un monitor, imagini ce sunt apoi interpretate. Dacă se decelează polipi, aceștia sunt rezecați cu ajutorul unui electrocauter. Dacă este observată o tumoră sau modificări la nivelul colonului, se preiau mai multe fragmente de biopsie, care apoi sunt trimise la laboratorul de anatomie patologică al spitalului pentru stabilirea unui diagnostic de certitudine.
Pacienților care sunt diagnosticați cu cancer colorectal li se face o stadializare a bolii, iar apoi sunt îndrumați spre investigații de tip imagistic, computer tomograf sau RMN, tot în cadrul unității sanitare”, spune dr. Diana Nicoleta Popițiu – medic primar gastroenterolog Spitalul de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Dr. Victor Babeș Timișoara.

Cum trebuie să se pregătească pacientul pentru colonoscopie

Cu 3 zile înainte de investigație:

• Evitați alimentele bogate în fibre – semințe, legume crude, fructe cu coajă, cereale integrale

• Nu consumați alimente colorate intens (sfeclă, fructe de pădure, alimente cu coloranți)

• Alegeți mâncăruri ușoare: supe limpezi, carne fiartă sau la grătar, pâine albă, paste simple, orez

Cu 24 de ore înainte:

• Dietă lichidă clară: apă, ceai slab, cafea fără lapte, sucuri limpezi fără pulpă, supă strecurată

• Evitați lichidele roșii sau violet (pot fi confundate cu sânge în timpul examinării)

• Nu mai consumați alimente solide

Pregătirea intestinului:
„Trebuie consumată o soluție specială de pregătire intestinală (laxativ) conform instrucțiunilor primite, într-o singură doză sau în două etape, în seara de dinainte și în dimineața investigației.”

În ziua colonoscopiei:
„Nu mâncați și nu beți nimic cu 4-6 ore înainte de procedură.
Dacă urmați tratamente cronice (hipertensiune, diabet, anticoagulante), informați medicul în prealabil.”

Lucrările pentru construirea centrelor dedicate tratamentului pacienților cu arsuri grave progresează considerabil, anunță Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete. Aceste investiții reprezintă o etapă importantă în modernizarea sistemului sanitar din România, oferind șansa ca marii arși să fie îngrijiți în țară.

Centrul de Arși Gravi de la Târgu Mureș „prinde contur într-un ritm accelerat, iar în primăvara anului viitor estimăm că va fi dat în folosință”. În paralel, la Timișoara, „lucrările la Centrul de Arși Gravi continuă intens în interiorul clădirii”. Ministrul subliniază că „transformăm promisiunile în realitate”.

Deși recunoaște că „nu suntem perfecți, e mereu loc de mai bine”, Alexandru Rogobete afirmă că „vorbim despre primele spitale noi construite după Revoluție” și că este „o schimbare reală, vizibilă și necesară”. El mulțumește echipei Ministerului Sănătății și echipelor locale care susțin aceste proiecte, arătând astfel colaborarea între instituții pentru atingerea acestui obiectiv.

Un mesaj important pentru pacienți este că „în curând, marii arși vor fi tratați în România, acasă”. Ministrul încheie cu un îndemn la acțiune și încredere: „Se poate! Pentru că oamenii care lucrează la ele au înțeles că este timpul și momentul să vorbim mai puțin și să facem mai mult. Să facem — nu doar ce se poate, ci ce trebuie!”.

În primele zile ale lunii octombrie, șase proceduri de prelevare de organe și țesuturi au fost realizate în diverse spitale din România, salvând vieți importante pentru pacienți cu afecțiuni grave. Donarea, posibilă datorită deciziei familiilor care au dat un răspuns pozitiv în momente dificile, a permis efectuarea unor transplanturi vitale în București, Timișoara, Cluj-Napoca și Baia Mare.

Prelevare la Spitalul Floreasca din București – 2 octombrie

Prima prelevare a avut loc pe 2 octombrie 2025 la Spitalul Clinic de Urgență București (Floreasca), de la un pacient în vârstă de 46 de ani, aflat în moarte cerebrală. Datorită acordului oferit de familie, echipele medicale au reușit să salveze viețile a trei persoane:

• Două transplanturi renale: unul la un bărbat de 54 de ani și unul la o femeie de 41 de ani

• Un transplant hepatic: realizat la Institutul Clinic Fundeni, beneficiarul fiind un bărbat de 58 de ani

Intervențiile au fost realizate cu implicarea echipei ATI de la Floreasca, coordonată de asist. Anghel Florentina, cu sprijinul conf. dr. Liliana Mirea (KDP) și prof. dr. Ioana Grințescu (KDP regional).

Două prelevări la Timișoara – 3 și 6 octombrie

Pe 3 octombrie, la Spitalul Clinic Județean de Urgență Timișoara, s-a realizat o prelevare multiorgan de la un donator în vârstă de 57 de ani. Intervenția a permis efectuarea următoarelor transplanturi:

• Două transplanturi renale la Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal Cluj (ICUTR) – beneficiari: o femeie de 57 de ani și un bărbat de 48 de ani

• Un transplant hepatic la Institutul Regional de Gastroenterologie-Hepatologie „Prof. Dr. Octavian Fodor” Cluj-Napoca (IRGH) – beneficiar: o femeie de 39 de ani

• Un transplant de cornee la Spitalul Clinic de Urgențe Oftalmologice București (SCUOB)

Pe 6 octombrie, tot în Timișoara, a avut loc o nouă prelevare de la un pacient aflat în moarte cerebrală, în vârstă de 52 de ani. Au fost realizate:

• Două transplanturi renale la ICUTR Cluj – beneficiari: pacienți de 55, respectiv 63 de ani

• Un transplant hepatic la Institutul Fundeni – beneficiară: o femeie de 64 de ani

Echipa ATI implicată în ambele intervenții a fost formată din dr. Giorgiana Bobouțanu (coordonator transplant), dr. Adina Vlad (KDP), dr. Teodora Cerbu, dr. Trandafir Cristian, dr. Aida Iancu (șefa Clinicii de Radiologie). Pentru prelevarea de cornee, echipa timișoreană din Clinica de Oftalmologie, condusă de prof. dr. Mihnea Munteanu, a colaborat cu specialiștii de la SCUOB.

Trei prelevări în Baia Mare – 4, 6 și 7 octombrie

Activitate intensă a avut loc și la Spitalul Județean de Urgență „Dr. Constantin Opriș” Baia Mare, unde în doar patru zile au avut loc trei prelevări de organe de la donatori aflați în moarte cerebrală.

4 octombrie:

• Două transplanturi renale la ICUTR Cluj – beneficiare: două femei de 63 de ani

• Un transplant hepatic la Institutul Fundeni – beneficiar: un bărbat de 67 de ani

6 octombrie:

• Două transplanturi renale la ICUTR Cluj – pacienți de 56 și 68 de ani

• Un transplant hepatic la IRGH Cluj – beneficiar: un bărbat de 62 de ani

7 octombrie:

• Două transplanturi renale la ICUTR Cluj – pacienți de 48 și 49 de ani

• Transplant de cornee la SCUOB

Spitalul Orășenesc Hârșova își extinde serviciile medicale prin lansarea unui compartiment specializat în psihologie clinică. Acest nou departament oferă sprijin atât persoanelor care necesită evaluări psihologice pentru dosare medicale sau sociale, cât și celor care se confruntă cu probleme de natură emoțională, mentală sau comportamentală.

Sub îndrumarea unui psiholog clinician acreditat, unitatea medicală oferă o gamă diversificată de evaluări și ședințe de consiliere, adresate atât pacienților cu boli cronice, cât și persoanelor aflate în situații vulnerabile.

Ce servicii sunt disponibile:

• Evaluări psihologice clinice (contra cost, în funcție de complexitate), utile pentru:

  • Analize cognitive (memorie, atenție, inteligență)

  • Avize necesare pentru concedii medicale, pensii de boală sau comisii de expertiză

  • Încadrare în grad de handicap, pentru DGASPC (demență, AVC, schizofrenie, diabet, cancer, etc.)

  • Diagnosticare a tulburărilor precum anxietatea, depresia sau tulburările de personalitate

• Raport de evaluare clinică psihologică pentru dosarele DGASPC, necesar în procesul de obținere a certificatului de handicap (psihic/fizic), întocmit pe baza diagnosticului emis de medicul specialist.

• Consiliere psihologică individuală (ședințe de 50 de minute, contra cost), care include:

  • Sprijin emoțional pentru stres, anxietate, depresie, doliu sau dificultăți relaționale

  • Asistență în adaptarea la boli cronice, oncologice sau în îngrijiri paliative

  • Intervenții specializate în cazuri de traumă, abuz sau violență domestică

  • Psihoterapie de scurtă durată pentru pacienții cu dependențe de alcool, droguri sau alte substanțe

Spitalul subliniază că serviciile sunt furnizate în colaborare interdisciplinară, alături de medici, psihiatri, asistenți sociali și alți specialiști implicați în cazurile complexe, pentru a asigura o abordare integrată a pacientului.

„Toate serviciile sunt oferite în cadrul Spitalului Orășenesc Hârșova, de către un psiholog clinician acreditat, cu parafă valabilă din partea Colegiului Psihologilor din România.” – au transmis reprezentanții unității.

Maldivele au devenit prima țară la nivel mondial care obține recunoașterea oficială pentru eliminarea transmiterii de la mamă la copil a trei boli majore: hepatita B, HIV și sifilis. Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a confirmat recent această performanță, după ce în 2019 țara fusese deja validată pentru stoparea transmiterii HIV și sifilisului, iar acum adaugă și hepatita B pe lista bolilor eliminate în acest mod.

Conform OMS, succesul Maldive reprezintă o dovadă că, atunci când există voință politică solidă și finanțare consecventă pentru sănătatea maternă și infantilă, este posibil să se elimine aceste boli grave și suferința pe care le induc. „Această etapă istorică oferă speranță și inspirație țărilor de pretutindeni care lucrează pentru același obiectiv”, a declarat Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general OMS.

Transmiterea verticală (mamă‑copil) a acestor boli rămâne o problemă serioasă la scară globală. În regiunea OMS pentru Asia de Sud‑Est, estimările preliminare pentru 2024 indică faptul că peste 23.000 de femei însărcinate au avut sifilis, iar mai mult de 8.000 de nou-născuți s-au născut cu sifilis congenital. De asemenea, aproximativ 25.000 de femei care erau seropozitive pentru HIV au necesitat tratament preventiv pentru a proteja bebelușii. În ceea ce privește hepatita B, boala continuă să afecteze peste 42 de milioane de oameni în regiune.

Dr. Catharina Boehme, reprezentantă a Biroului Regional OMS pentru Asia de Sud‑Est, a apreciat progresul făcut de Maldive în contextul unor insule dispersate și resiliența populației, spunând că acest succes reflectă angajamentul țării față de accesul echitabil la servicii medicale, inclusiv pentru migranți. Ea a adăugat că această realizare este un pas important către motto‑ul „Începuturi sănătoase, viitoruri pline de speranță” și subliniază nevoia de protejare a sănătății materne și a nou-născuților.

Pe parcursul mai multor ani, Maldivele au dezvoltat un sistem integrat de îngrijiri materne și infantile. Țara a atins acoperiri foarte ridicate în ceea ce privește îngrijirea prenatală — peste 95% dintre femeile însărcinate sunt testate pentru HIV, sifilis și hepatita B. În plus, au adoptat vaccinarea timpurie pentru hepatită B, oferind în mod constant doza neonatală tuturor nou-născuților și asigurând acoperire completă cu vaccinuri, astfel că în 2022 și 2023 nu s-au înregistrat cazuri de HIV sau sifilis la nou-născuți. Un sondaj național din 2023 a confirmat că nu au existat cazuri de hepatită B în rândul copiilor mici.

Ministrul Sănătății din Maldive, ES Abdulla Nazim Ibrahim, a declarat că „realizarea triplei eliminări nu este doar o piatră de hotar pentru sectorul nostru de sănătate, ci și o promisiune a Guvernului față de cetățeni” că investițiile vor continua pentru servicii sanitare de calitate, rezistente și echitabile, fără să lase pe nimeni în urmă.

Succesul obținut este rezultatul colaborării dintre guvern, furnizorii privați de servicii medicale, societatea civilă și parteneri internaționali, care au lucrat coordonat în domeniul screeningului, oferirii serviciilor, comunicării și sprijinului tehnic.

„Tripla eliminare din Maldive reprezintă un exemplu puternic al modului în care investițiile susținute în sistemele de sănătate, inovare și îngrijire comunitară pot schimba traiectoria sănătății publice”, a spus dna Payden, reprezentanta OMS în Maldive. Ea a adăugat că OMS este mândră de parteneriatul cu guvernul Maldive și va continua să sprijine menținerea acestor câștiguri, pentru ca fiecare copil, pe toate insulele, să aibă un început sănătos.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) avertizează asupra creșterii alarmante a rezistenței bacteriilor la antibioticele comune la nivel global, evidențiind o problemă serioasă pentru sănătatea publică. Conform raportului din 13 octombrie 2025, în 2023, una din șase infecții bacteriene confirmate a fost rezistentă la tratamentele antibiotice, iar între 2018 și 2023, rezistența a crescut anual între 5 și 15% în peste 40% dintre combinațiile de agenți patogeni și antibiotice monitorizate.

Datele colectate prin Sistemul global de supraveghere a rezistenței și utilizării antimicrobienelor (GLASS), cu participarea a peste 100 de țări, arată o creștere îngrijorătoare a rezistenței la antibiotice esențiale, ceea ce ridică nivelul riscului pentru sănătatea populațiilor.

Raportul analizează rezistența la 22 de antibiotice folosite pentru tratarea infecțiilor urinare, gastrointestinale, infecțiilor din sânge și a gonoreei, concentrându-se pe opt bacterii frecvent implicate: Acinetobacter spp., Escherichia coli, Klebsiella pneumoniae, Neisseria gonorrhoeae, Salmonella spp. non-tifoidă, Shigella spp., Staphylococcus aureus și Streptococcus pneumoniae.

Regiunile cu cele mai ridicate rate de rezistență la antibiotice sunt Asia de Sud-Est și Est-Mediterana, unde aproximativ 1 din 3 infecții este rezistentă, urmate de regiunea africană, cu 1 din 5 infecții rezistente. Rezistența este mai pronunțată acolo unde sistemele de sănătate au dificultăți în diagnosticare și tratament.

Directorul general al OMS, Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, a subliniat gravitatea situației: „Rezistența antimicrobiană depășește progresele medicinei moderne, amenințând sănătatea familiilor din întreaga lume. Este vital să folosim antibioticele responsabil, să asigurăm accesul la medicamente, diagnostice și vaccinuri de calitate și să investim în inovații și teste rapide.”

Raportul atrage atenția în special asupra bacteriilor Gram-negative, considerate cele mai periculoase din punct de vedere al rezistenței, în special Escherichia coli și Klebsiella pneumoniae, implicate frecvent în infecții severe ale sângelui, ce pot conduce la sepsis și deces. Aceste bacterii prezintă rezistență ridicată la cefalosporinele de generația a treia, tratamentul standard, cu procente de peste 40% pentru E. coli și peste 55% pentru K. pneumoniae la nivel global, iar în Africa depășesc 70%. De asemenea, eficacitatea altor antibiotice cruciale, precum carbapenemele și fluorochinolonele, este în declin, limitând opțiunile terapeutice.

Deși participarea țărilor la sistemul GLASS a crescut semnificativ, rămân lacune importante în raportarea și calitatea datelor. Aproape jumătate dintre țările participante nu au furnizat date în 2023, iar multe nu dispun încă de infrastructura necesară pentru monitorizare eficientă.

În 2024, Adunarea Generală a ONU a adoptat o declarație politică care stabilește obiective clare pentru combaterea rezistenței antimicrobiene, promovând o abordare integrată „One Health” care să includă sănătatea umană, animală și mediul.

OMS face apel la toate țările să intensifice eforturile pentru a raporta date fiabile privind rezistența antimicrobiană până în 2030, să consolideze sistemele de supraveghere, să adapteze protocoalele de tratament în funcție de modelele locale de rezistență și să coordoneze intervențiile pentru a proteja eficiența antibioticelor și a salva vieți.

Curtea de Conturi a României a încheiat un audit de performanță la Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), evaluând implementarea, administrarea și funcționarea celui mai complex sistem informatic public din țară: Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate (PIAS). Concepută pentru a susține digitalizarea serviciilor medicale și a optimiza interacțiunea dintre pacienți, furnizori și autorități, PIAS a fost identificată de auditori ca un sistem afectat de multiple vulnerabilități, blocaje recurente și o eficiență redusă, în ciuda investițiilor semnificative.

Auditul a acoperit întreaga perioadă de funcționare a platformei, din anul 2000 până în 2024, și a fost realizat printr-un demers amplu, care a inclus interviuri cu reprezentanți ai CNAS și ai caselor județene de sănătate, discuții cu organizații de profil, vizite în șase case județene și opt spitale, precum și aplicarea a peste 1.000 de chestionare furnizorilor de servicii medicale — de la medici de familie și farmaciști, până la medici din spitale și ambulatorii.

Potrivit concluziilor auditului, PIAS administrează cea mai mare bază de date din România, conținând informații despre peste 18 milioane de persoane asigurate, peste 70.000 de utilizatori activi și aproximativ 700.000 de servicii medicale validate zilnic. Sistemul funcționează pe o arhitectură Oracle, cu peste 420.000 de tabele de date. Totuși, în pofida acestei infrastructuri imense și a rolului strategic în digitalizarea sănătății, sistemul s-a confruntat constant cu disfuncționalități care au afectat grav activitatea furnizorilor și accesul pacienților la servicii.

Deși PIAS a fost proiectat pentru a simplifica procesarea actelor medicale, integrarea dosarului electronic, a biletelor de trimitere sau a concediilor medicale, multe dintre aceste obiective nu au fost îndeplinite. Platforma a devenit în timp suprasolicitată, iar designul său învechit, de tip monolit, a limitat scalabilitatea și adaptarea la nevoile actuale. Curtea de Conturi atrage atenția că sistemul hardware și software este depășit, neactualizat, iar lipsa unei strategii IT coerente și a unui inventar complet al activelor informatice a adâncit vulnerabilitățile.

Pe fondul acestor probleme tehnice, CNAS nu a reușit să adopte măsuri eficiente pentru prevenirea sau remedierea blocajelor, iar capacitatea organizațională a fost serios afectată de lipsa personalului IT calificat. Incapacitatea instituției de a recruta și păstra specialiști a compromis funcționarea platformei și încrederea actorilor din sistem în capacitatea acesteia de a susține serviciile medicale moderne.

Valoarea totală a investiției în PIAS a fost de peste 1,1 miliarde de lei, din care 920 milioane de lei au fost alocați dezvoltării sistemului, iar restul — mentenanței, licențelor, centrelor de suport și transmiterii de date. Cu toate acestea, problemele sistemice persistă, afectând calitatea actului medical și relația dintre furnizori și pacienți.

În contextul lansării unui nou sistem informatic de sănătate, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), Curtea de Conturi subliniază nevoia unei abordări complet noi, bazate pe lecțiile învățate din experiența PIAS. Noul sistem ar trebui să aibă o arhitectură modernă, să fie gestionat strategic și să răspundă realităților din teren.

Recomandările Curții de Conturi, formulate în urma auditului, vizează:

• Îmbunătățirea funcționalităților și securității sistemului informatic; adoptarea unui design software modern; optimizarea proceselor de transfer al datelor și a calității acestora și crearea unui sistem eficient de feedback de la furnizorii de servicii medicale.
• Luarea de măsuri de consolidare a capacității organizaționale în ceea ce privește recrutarea și reținerea unor specialiști IT și management IT; consultarea proactivă și continuă a furnizorilor de servicii medicale și farmaceutice, precum și instruirea mai frecventă și mai prietenoasă a utilizatorilor.
• Implementarea unor planuri de gestionare a crizelor informatice, inventarierea activelor IT, gestionarea actualizărilor de securitate și adoptarea unei strategii IT bazate pe analiza infrastructurii existente, precum și alinierea la standardele IT și bunele practici în domeniu, dată fiind complexitatea platformei.

Cu ajutorul tehnologiei chirurgicale avansate ROSA, Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța devine primul centru medical din România care realizează intervenții de protezare de șold, marcând astfel un pas semnificativ pentru ortopedia românească.

Săptămâna trecută, echipa secției Clinice de Ortopedie-Traumatologie a efectuat cu succes primele șapte intervenții chirurgicale asistate robotic pentru protezarea de șold. Intervențiile au fost realizate la pacienți cu vârste cuprinse între 50 și 75 de ani, care au prezentat recuperări spectaculoase, reușind să facă primii pași încă din prima zi postoperator.

Operația asistată robotic cu sistemul ROSA durează aproximativ o oră și se efectuează printr-un abord direct anterior, minim invaziv, cu pierderi reduse de sânge, durere minimă și risc intraoperator scăzut.

„Această tehnologie asigură implantarea personalizată a protezei de șold, cu o precizie milimetrică, cu refacerea exactă a lungimii membrului inferior operat, ceea ce ne oferă un control excepțional și o precizie imposibil de atins manual.”, a declarat Conf. univ. dr. Bogdan Obadă, medic-șef al Clinicii de Ortopedie-Traumatologie

România devine astfel una dintre primele țări europene care utilizează sistemul ROSA în artroplastia totală de șold. Chirurgii constănțeni au urmat cursuri de pregătire specializată în Belgia, unde au aprofundat tehnica intervenției și au obținut certificarea profesională necesară.

„În timpul operației, chirurgul atașează un dispozitiv de ghidare chirurgicală la brațul robotic, iar sistemul calculează plasarea optimă a implantului de șold în timp ce efectuează măsurători diagnostice în timp real. Pacienții beneficiază de o recuperare accelerată și de un confort postoperator semnificativ crescut, cu reluarea mult mai rapidă a activităților zilnice.”, a declarat Conf. univ. dr. Bogdan Obadă

SCJU Constanța utilizează deja din februarie 2024 sistemul robotic ROSA pentru intervenții de protezare a genunchiului, peste 150 de pacienți beneficiind de acest tip de intervenție.

„Astfel de rezultate nu sunt simple statistici. Sunt vieți schimbate în bine. Tehnologia modernă de care dispune în ziua de astăzi Spitalul Județean Constanța este o dovadă clară că performanța medicală nu mai este un privilegiu, ci o realitate accesibilă. Și asta ne motivează să mergem mai departe.”, a declarat Jr. Raluca Ștefan, manager interimar SCJU Constanța.

Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a anunțat că, între 2 iunie și 9 octombrie 2025, în România au fost înregistrate 43 de cazuri de infecție cu virusul West Nile. Din totalul acestora, 37 sunt confirmate prin analize de laborator, iar șase sunt considerate suspecte.

Autoritățile au anunțat, totodată, un deces cauzat de această infecție.

Distribuția geografică a cazurilor include capitala București, unde au fost semnalate 13 cazuri, și mai multe județe din țară: Alba (1), Brăila (5), Botoșani (1), Cluj (1), Dolj (1), Dâmbovița (1), Galați (6), Ilfov (3), Iași (2), Prahova (1), Sibiu (1), Sălaj (1), Timiș (2), Teleorman (1), Tulcea (1), Vâlcea (1) și Vrancea (1).

În ceea ce privește distribuția pe grupe de vârstă, cele mai multe cazuri au fost înregistrate în rândul persoanelor cu vârste între 70 și 79 de ani (21 cazuri), urmate de grupa 60-69 ani (8 cazuri) și 50-59 ani (7 cazuri). De asemenea, au fost raportate două cazuri la persoanele cu vârste între 40 și 49 de ani, trei cazuri la peste 80 de ani, și câte un caz în grupele 10-19 ani și 30-39 ani.

Având în vedere riscul transmisiei prin înțepătura țânțarilor, specialiștii INSP recomandă populației o serie de măsuri preventive pentru a reduce expunerea la acești vectori:

• purtarea îmbrăcămintei cu mâneci lungi și pantaloni lungi, pentru a limita contactul cu pielea;

• utilizarea substanțelor chimice repelente împotriva țânțarilor;

• instalarea plaselor de protecție la ferestre pentru a împiedica pătrunderea țânțarilor în locuințe;

• desecarea și eliminarea bălților sau a apei stagnante din jurul gospodăriilor;

• îndepărtarea recipientelor cu apă stătută și a gunoiului menajer, care pot constitui medii propice pentru reproducerea țânțarilor.