Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Județean de Urgență Bacău a înregistrat 3.468 de prezentări între 24 decembrie 2025 și 5 ianuarie 2026, înregistrând o creștere de 28% față de luna precedentă și cu 10% mai multe cazuri comparativ cu aceeași perioadă din 2024.

În luna decembrie, au fost efectuate peste 500 de teste rapide pentru gripă și COVID, dintre care 169 au fost pozitive pentru gripă A. În intervalul 24 decembrie – 5 ianuarie, 118 pacienți au fost confirmați cu gripă A, comparativ cu doar 3 cazuri în aceeași perioadă a anului trecut. Această situație reflectă presiunea cu care se confruntă cadrele medicale în această perioadă.

Managerul interimar al spitalului, Ion-Marius Savin, a transmis un mesaj către pacienți și aparținători:

„Traversăm o perioadă extrem de aglomerată în Unitatea de Primiri Urgențe, generată de creșterea semnificativă a numărului de prezentări, în special pe fondul infecțiilor respiratorii specifice sezonului rece. Știu cât de greu este să aștepți atunci când nu te simți bine sau când cineva drag are nevoie de ajutor medical.
Vreau să vă asigur că fiecare pacient care ajunge în UPU este evaluat cu responsabilitate prin triaj medical, iar cazurile grave sunt tratate cu prioritate, așa cum impune actul medical și jurământul profesiei noastre. Timpii de așteptare mai mari nu reflectă lipsă de interes sau neglijență, ci volumul foarte mare de pacienți și complexitatea cazurilor critice care necesită mobilizarea completă a echipelor medicale.
Personalul medical al spitalului lucrează la capacitate maximă, cu profesionalism și dedicare, de multe ori sub o presiune enormă. Le mulțumesc colegilor mei pentru efortul continuu și pentru faptul că, în ciuda oboselii, își păstrează grija și respectul față de fiecare pacient.
Vă mulțumesc dumneavoastră pentru răbdare, înțelegere și încredere. Empatia și sprijinul reciproc ne ajută să trecem mai ușor prin aceste momente dificile. Suntem aici pentru a salva vieți și pentru a oferi îngrijire medicală sigură tuturor celor care au nevoie.”

Spitalul atrage atenția că volumul mare de pacienți poate genera timpi de așteptare mai lungi decât de obicei. UPU este destinată urgențelor vitale, iar prioritizarea cazurilor critice este esențială pentru salvarea de vieți.

Cadrele medicale recomandă pacienților să aibă înțelegere și răbdare, menționând că fiecare pacient este evaluat prin triaj medical corect pentru a prioritiza situațiile cu risc imediat.

Spitalul Universitar de Urgență București (SUUB) dă startul anului 2026 cu o veste bună pentru viitorii părinți, prin organizarea Școlii Părinților – cursuri gratuite de puericultură menite să ofere informații și pregătire practică pentru mame și tați, potrivit datelor comunicate de unitatea medicală.

Următoarea sesiune a Școlii Părinților va avea loc pe 12 ianuarie, de la ora 13:00, în cadrul SUUB. Cursurile se desfășoară o dată pe lună și sunt gratuite, fiind susținute de medicii Spitalului Universitar de Urgență București.

În cadrul acestor întâlniri, viitorii părinți vor primi informații medicale esențiale, sfaturi practice pentru mamă și copil, precum și prezentări detaliate legate de sarcină, naștere și îngrijirea nou-născutului, așa cum precizează reprezentanții SUUB.

Prezentările din cadrul cursurilor vizează o gamă largă de subiecte, printre care:

• dezvoltarea fătului în viața intrauterină, detaliată pe trimestre de sarcină;

• analizele și investigațiile uzuale în sarcină;

• simptomele care impun anunțarea de urgență a medicului curant și prezentarea la Camera de Gardă;

• igiena în sarcină și lăuzie;

• activitatea fizică în timpul sarcinii;

• anxietățile gravidei și depresia postpartum;

• regimul alimentar în sarcină;

• simptomele care anunță declanșarea nașterii;

• nașterea naturală, cu explicarea mecanismului travaliului și a expulziei, folosind materiale didactice și manechine;

• operația cezariană, inclusiv pregătirea preoperatorie și postoperatorie;

• analgezia la naștere;

• lăuzia imediată și recuperarea postnatală;

• promovarea alăptării, cu prezentarea avantajelor pentru mamă și copil, a compoziției laptelui matern, pozițiilor de alăptare și a dietei în perioada alăptării;

• îngrijirea nou-născutului, incluzând băița, masajul, schimbarea scutecelor și somnul în funcție de vârsta copilului;

• primele progrese în dezvoltarea bebelușului, pe luni;

• schema de vaccinare;

• diversificarea alimentației.

La finalul cursurilor, participanții vor primi atestat de absolvire, conform Legii nr. 210/1999. Potrivit articolului 4 din actul normativ, „în cazul în care tatăl copilului nou-născut a obținut atestatul de absolvire a cursului de puericultură, durata concediului paternal acordat se majorează cu 5 zile lucrătoare”, ceea ce înseamnă un total de 15 zile lucrătoare de concediu paternal.

În minivacanța de Anul Nou, Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Județean de Urgență Pitești a primit 943 de pacienți între 31 decembrie 2025 și 4 ianuarie 2026, iar peste 200 dintre aceștia au necesitat internare.

Cea mai aglomerată zi a fost vineri, 2 ianuarie, când medicii urgentiști au consultat aproximativ 250 de pacienți, predominând traumatismele și cazurile cu patologii cardiace, dar au fost tratați și pacienți cu afecțiuni digestive și respiratorii.

Din totalul pacienților care au primit îngrijiri medicale în aceste cinci zile, 65 au prezentat excese alimentare și de alcool, iar 103 pacienți au fost transferați de la alte unități sanitare din județul Argeș pentru tratament de specialitate în cadrul SJU Pitești. Totodată, trei bolnavi aflați în stare gravă au fost transportați la spitale din Capitală.

Dintre urgențele tratate în UPU Pitești, se remarcă:
– traumatisme – 151 cazuri
– afecțiuni respiratorii – 109 cazuri
– afecțiuni cardiace – 63 cazuri
– agresiuni – 32 cazuri
– colici renale – 28 cazuri
– accidente vasculare cerebrale – 21 cazuri
– alergii – 10 cazuri
– comă – 7 cazuri

De asemenea, la UPU au fost tratate: opt victime ale accidentelor rutiere, trei persoane intoxicate cu medicamente, șase persoane cu arsuri, două mușcate de câini și două mușcate de pisici.

Personalul UPU a acordat sprijin și pacienților cu afecțiuni care nu reprezentau urgențe vitale, precum: furuncule, atacuri de panică, dopuri de cerumen, otite, dureri dentare, sindrom anxios sau sinuzite.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că va trimite Corpul de Control la Spitalul Județean Constanța și că va solicita, în paralel, Comisiei de Medicină a Muncii reevaluarea medicală a scutirilor de gardă, strict din perspectivă profesională și medicală, după ce managerul unității medicale a declarat că, pe anumite secții, peste 70% dintre medici au scutire de gardă.

„Am urmărit declarația managerului Spitalului Clinic Județean de Urgență din Constanța, potrivit căreia, pe anumite secții, peste 70% dintre medici au scutire de gardă. Vreau să fiu foarte clar de la început: nu generalizez și nu contest existența unor patologii reale, pe care le respect și le voi respecta întotdeauna. În orice colectiv există situații medicale obiective. Însă o proporție de peste 70% este în afara oricărui cadru normal și indică faptul că, din punctul meu de vedere, acolo lucrurile au degenerat. Din acest motiv, voi trimite Corpul de Control al Ministerului Sănătății la Spitalul Județean Constanța și voi solicita, în paralel, Comisiei de Medicină a Muncii reevaluarea medicală a scutirilor de gardă pentru secțiile respective, strict din perspectivă profesională și medicală”, a transmis Alexandru Rogobete, pe pagina sa de Facebook.

Ministrul a subliniat că nu pot fi acceptate situații în care restricțiile medicale „par să existe doar în zona publică, dar nu și în activitatea din sistemul privat”.

„Nu poți avea lombosciatică doar într-un spital public, dar să poți face fără probleme activitate medicală în altă parte. În același timp, vreau să spun deschis un lucru: fenomenul legat de gărzi există, îl cunosc și nu îl ignor. Este un subiect dificil, care ar fi trebuit abordat cu ani în urmă. O vom face acum, cu dialog, cu echilibru și cu respect față de profesioniști, nu prin decizii abrupte sau impuse peste noapte. Dar, în acest proces, nu trebuie să uităm de pacienți. Un spital județean de urgență, care deservește o întreagă regiune, nu își poate permite să lase linii de gardă esențiale descoperite, indiferent de motivele și conflictele interne. Din punctul meu de vedere, nu este corect și nu este etic, iar acesta este motivul pentru care intervin direct”, a mai spus ministrul Sănătății.

„În acest an vom implementa un nou sistem, cu: gardă la domiciliu, gardă de monitorizare, gardă de urgență, plătite diferențiat, pentru a reflecta corect nivelul de responsabilitate și efort”, a transmis, duminică, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete. „Reforma gărzilor este una structurală și deja în curs”, a subliniat ministrul.

„În paralel, analizăm – împreună cu sindicatele și profesioniștii din sănătate – o propunere inspirată din practica europeană: posibilitatea organizării gărzilor de 12 ore. Subliniez clar: nu va fi o măsură obligatorie. Va fi o opțiune, acolo unde se dorește și unde este fezabilă, nu pentru toate spitalele și nu pentru toate specialitățile”, a scris Alexandru Rogobete, pe pagina de Facebook.

Potrivit ministrului, spitalul va putea decide dacă organizează gărzi de 12 sau 24 de ore, iar în interiorul aceluiași spital decizia va putea fi adaptată pe secții.

„Estimez că în cursul semestrului I vom putea crea și acest cadru legislativ, cu implementare treptată, responsabilă și adaptată realităților din teren”, a mai afirmat ministrul Sănătății.

Duminică, Alexandru Rogobete a anunțat că va trimite Corpul de Control la Spitalul Județean Constanța și că va solicita, în paralel, Comisiei de Medicină a Muncii reevaluarea medicală a scutirilor de gardă, strict din perspectivă profesională și medicală, după ce managerul unității medicale a declarat că, pe anumite secții, peste 70% dintre medici au scutire de gardă.

Colegiul Medicilor din România (CMR) a transmis, joi, că declară, cu valoare simbolică, cuvintele „Respect” și „Încredere” drept repere-cheie, care să definească direcțiile pentru anul 2026 în activitatea desfășurată în zona de responsabilitate profesională, morală și instituțională a profesiei medicale.

„Această inițiativă, în premieră pentru sănătatea românească, reflectă angajamentul instituției de a contribui activ la definirea unei culturi profesionale și sociale sănătoase în jurul profesiei medicale și a interacțiunii cu sistemul de sănătate”, a transmis Colegiul Medicilor din România.

Potrivit sursei citate, cuvintele-cheie ale acestui an au fost stabilite prin decizia Biroului Executiv al CMR, urmând ca, pentru anul viitor, acestea să fie conturate printr-un proces  de consultare extinsă, la care vor fi invitați să se implice:

• reprezentanți ai Consiliului Național al CMR,
• reprezentanți colegiile teritoriale,
• ⁠reprezentanți autorități,
• jurnaliști specializați în sănătate,
• reprezentanți ai societății civile.

„Scopul este ca această acțiune să devină o tradiție simbolică pentru fiecare 1 ianuarie, care să marcheze o direcție comună și asumată pentru profesia medicală și sistemul de sănătate pentru anul în curs”, a precizat CMR.

Colegiul Medicilor din România a subliniat că respectul exprimă necesitatea unei relații profesionale și umane de considerație și recunoaștere, esențială pentru o construcție sănătoasă.

Astfel, potrivit CMR, trebuie să existe respect pentru pacienți prin îngrijire acordată la standarde profesionale, bazată pe știință cu valențe de comunicare și înțelegere a nevoilor pe care pacienții le au.

De asemenea, trebuia să existe respect pentru medici.

„Recunoașterea rolului medicului în sănătate și societate, a medicilor profesioniști și corecți care își fac datoria. Respectul pentru medici trebuie să fie reflectat și prin condiții de muncă, siguranță profesională și protejarea prestigiului profesiei medicale”, a afirmat CMR.

Potrivit CMR, trebuie să existe și respect pentru profesie, prin păstrarea standardelor, a eticii profesionale, promovarea pe criterii de meritocrație și performanță, lupta împotriva politizării în funcțiile ce privesc profesia medicală, precum și respect instituțional, prin colaborare reală bazată pe dialog instituțional între autorități și CMR.

„Încrederea este esențială pentru funcționarea eficientă a  sistemului de sănătate: fără încrederea pacientului în medic și a societății în profesioniștii săi, medicina nu își poate îndeplini misiunea la nivelul cel mai bun”, a subliniat CMR.

Încrederea reprezintă, de asemenea, unul dintre fundamentele relației medic–pacient, a precizat CMR.

„Este o nevoie reală a societății, pe care medicii o pot reconstrui și consolida prin profesionalism, implicare, transparență, corectitudine și comunicare. Încrederea are legătură și cu știința și combaterea dezinformării, iar pentru atingerea acestui obiectiv este nevoie de corectitudine și informare activă a societății pe subiecte ce țin mai ales de sănătatea publică”, a mai transmis sursa citată.

În opinia CMR, ăncrederea presupune inclusiv relația constructivă ce trebuie dezvoltată cu instituții și decidenți, atunci când proiectele și acțiunile acestora au rezultate care îmbunătățesc, contribuie la evoluție sau consolidează sistemul de sănătate.

„Respectul și Încrederea reprezintă coloana vertebrală a actului medical. Le-am ales ca repere pentru anul 2026 pentru că aceste cuvinte, prin ceea ce definesc, arată necesități ce trebuie consolidate. Prin această inițiativă, deschidem o tradiție prin care, la fiecare început de an, să ne reafirmăm valorile esențiale pentru anul în curs. Începem astăzi, prin această decizie a Biroului Executiv, dar, în anii viitori, această alegere va fi una colectivă, reflectând atât vocea medicilor, cât și a societății”, a declarat prof. univ. dr. Cătălina Poiană, președinta CMR.

Colegiul Medicilor din România își propune să integreze valorile de Respect și Încredere în toate proiectele și inițiativele din 2026, promovând o viziune centrată pe profesionalism si demnitate în raport cu profesia medicală.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat înființarea programului AP-ROBOTICA, prin intermediul căruia Ministerul Sănătății va finanța direct spitalele publice dotate cu roboți chirurgicali, pentru achiziția de kituri, instrumentar și materiale consumabile necesare utilizării acestora în intervențiile realizate la pacienți.

Ordinul de ministru care înființează AP-ROBOTICA a fost pus în transparență decizională pe site-ul Ministerului Sănătății, iar finanțarea va începe din anul viitor.

”Tot mai multe spitale publice din România au astăzi în dotare roboți chirurgicali de ultimă generație, utilizați în intervenții complexe de oncologie, neurochirurgie, chirurgie generală sau ortopedie. Tehnologia există. Profesionalismul există. Dar, până acum, pacienții nu au putut beneficia la adevărata capacitate de aceste intervenții pentru că nu a existat un mecanism public clar de finanțare pentru chirurgia robotică. Corectăm această inechitate”, a transmis ministrul, pe pagina de Facebook.

Potrivit ministrului, AP-ROBOTICA permite ca intervențiile de chirurgie robotică să fie realizate în spitalele publice din România, fără ca pacienții să fie nevoiți să caute soluții în afara țării.

„Programul se adresează tuturor spitalelor publice care dețin roboți chirurgicali, indiferent de specialitate, și creează premisele dezvoltării unor centre de excelență în chirurgie robotică, la nivel național”, a precizat ministrul.

Potrivit sursei citate, chirurgia robotică înseamnă mai mult decât tehnologie.

„Înseamnă durată mai scurtă de spitalizare, mai puține complicații postoperatorii, rezultate funcționale și oncologice mai bune, recuperare mai rapidă și, în final, o calitate a vieții semnificativ îmbunătățită pentru pacienți.La nivel de sistem, aceste beneficii se traduc prin economii pe caz, eliberarea paturilor de spital și creșterea eficienței spitalelor publice, aliniind România la standardele internaționale”, arată sursa citată.

De finanțare beneficiază spitalele publice care au în dotare roboți chirurgicali, indiferent de specialitatea medicală, și se finanțează materiale și consumabile necesare intervențiilor realizate prin chirurgie robotică.

”Consider că, prin acest program, reparăm o nedreptate față de pacienți și facem un pas real spre un sistem medical modern, echitabil și performant. Mulțumesc profesioniștilor din sănătate care au lucrat alături de mine și de echipa Ministerului Sănătății la construcția acestui program”, a mai precizat ministrul.