28.7 C
București
marți, septembrie 8, 2026
More

    Raport INSP: Câte cazuri COVID cu varianta Omicron au fost confirmate în România, până pe 2 ianuarie

    Institutul Naţional de Sănătate Publică (INSP) informează marţi că, până la data de 2 ianuarie, au fost confirmate 92 de cazuri cu varianta Omicron în România.

    Potrivit INSP, 45,6% (42 cazuri) au avut istoric de călătorie în Marea Britanie (23), Africa de Sud (8), Nigeria (4), Spania (2), Tanzania (2), Belgia (1), Olanda (1), RD Congo (1), 7,6% (7 cazuri) se află în 5 focare depistate în Bucureşti (4) şi judeţul Prahova (1).

    Dintre cazurile din focare, pentru două a fost menţionat istoric de călătorie/contact cu persoană sosită din Spania (1), respectiv SUA (1), 5,4% (5 cazuri) au avut legătură epidemiologică cu caz COVID-19, 34,8% (32 cazuri) nu au nicio legătură epidemiologică, iar 6,5% (6 cazuri) – nu au răspuns apelului telefonic de la DSP.

    Dintre cele 92 de cazuri confirmate cu varianta Omicron, 63 (68%) fuseseră vaccinate, toate cu schemă de vaccinare completă.

    Conform sursei citate, nu a fost înregistrat în România niciun deces la cazuri confirmate cu varianta Omicron.

    Până la data de 2 ianuarie au fost raportate la INSP – CNSCBT un număr de 8.086 secvenţieri.

    Au fost confirmate 7.480 cazuri cu variante ale SARS-CoV-2 care determină îngrijorare din care: 1.722 cu varianta Alpha, 11 cu Beta, 23 cu Gamma, 5.632 cazuri cu varianta Delta şi 92 cu Omicron.

    Până la data de 2 ianuarie, rata de confirmare cu variante care determină îngrijorare a fost de 93%.

    Ministrul Sănătății, videoconferință cu reprezentanţii direcţiilor de sănătate publică şi ai spitalelor

    Ministrul Sănătăţii, prof. dr. Alexandru Rafila, a convocat marţi, în regim de videoconferinţă, reprezentanţii direcţiilor de sănătate publică şi pe cei ai spitalelor în vederea pregătirii măsurilor pentru valul cinci al pandemiei COVID-19.

    Sunt două întâlniri, una la ora 12.00 şi cealaltă la ora 15.00.

    O ședință similară a fost convocată, luni, de premierul Nicolae Ciucă, cu responsabilii în gestionarea pandemiei COVID-19, pentru a analiza măsurile de prevenire și combatere a efectelor pandemiei de COVID-19.

    Potrivit unei informări a Guvernului, măsurile discutate în cadrul ședinței au vizat:

    • Continuarea vaccinării ca fiind cea mai sigură soluție de protejare a vieții și sănătății românilor față de formele grave de îmbolnăvire generate de SARS-CoV-2;
    • Portul corect al măștii chirurgicale sau al altor tipuri de măști care să respecte standardele FFP2, măsură ce ar putea fi generalizată la nivelul întregii țări;
    • În școli, pentru protejarea sănătății copiilor și a personalului didactic, s-a analizat eficiența programelor de testare a elevilor și posibilitatea ca în pachetul de măsuri să fie inclusă și oferirea
    • de măști gratuite elevilor care au nevoie, alături de capacitatea administrării de teste în școli;
    • Pentru continuarea în bune condiții a funcționării serviciilor publice, dar și a activităților economice, au fost prezentate ca soluții alternanța programului de lucru, respectiv șomajul tehnic;
    • Derularea de activități de comunicare și informare, alături de demersuri de combatere a dezinformării, în vederea asigurării unui nivel cât mai ridicat de informare corectă a populației.

     

     

    4 ianuarie – Ziua mondială Braille: Câte persoane sunt diagnosticate, la nivel mondial, cu orbire

    Ziua de 4 ianuarie este dedicată alfabetului Braille, potrivit Rezoluţiei 73/589 adoptată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite la data de 17 decembrie 2018. Scopul acestei zile este de a atrage atenţia asupra necesităţii respectării drepturilor persoanelor cu deficienţe de vedere, în special a celui de acces la informaţie, potrivit un.org.

    Rezoluţia vine în completarea Convenţiei Drepturilor Persoanelor cu Dizabilităţi, adoptată de ONU la New York, în data de 13 decembrie 2006. Potrivit acestui document, alfabetul Braille este esenţial pentru educaţia, libertatea de expresie şi de opinie, pentru accesul la informaţie şi incluziunea socială a persoanelor cu dificultăţi de vedere.

    Mai mult, Agenda pentru Dezvoltare Durabilă 2030, adoptată de ONU în 2015, subliniază că nicio persoană nu trebuie exclusă în niciun fel, având aceleaşi drepturi ca oricine altcineva de a se bucura de o viaţă prosperă şi împlinită.

    OMS: 36 de milioane de oameni sunt diagnosticaţi cu orbire, la nivel mondial

    Organizaţia Mondială a Sănătăţii estimează că, pe plan mondial, 36 de milioane de oameni sunt diagnosticaţi cu orbire (cecitate) şi alţi 216 milioane se confruntă cu probleme moderate şi severe de vedere. Deficienţele de vedere cresc probabilitatea dificultăţilor financiare şi a altor dezavantaje sociale. În lipsa unor măsuri concrete şi energice din partea autorităţilor, pierderea vederii poate duce la marginalizare, deteriorarea generală a sănătăţii şi poate constitui o barieră în calea educaţiei şi a găsirii unui loc de muncă.

    Importanţa alfabetului Braille a fost evidenţiată, o dată în plus, în contextul actualei pandemii de COVID-19. Prin intermediul acestui instrument de comunicare, persoanele cu deficienţe de vedere au putut fi informate despre modalităţile în care se pot proteja de noul coronavirus şi diminua rata de răspândire a bolii, arată un.org. De exemplu, în Republica Malawi, din sud-estul Africii, Programul pentru Dezvoltare al ONU a produs peste 4.500 de materiale informative, în alfabetul Braille, despre măsurile de prevenţie a infectării cu COVID-19. În Etiopia, UNICEF a distribuit materiale în format Braille, în completarea celor audio, despre protecţia copiilor şi adolescenţilor în contextul pandemiei, conform un.org.

    În ziua de 4 ianuarie a anului 1809, s-a născut francezul Louis Braille, inventatorul alfabetului tactil cu puncte în relief pentru persoane cu deficienţe de vedere, folosit şi astăzi de nevăzători.

    Şi-a pierdut vederea la vârsta de trei ani, în urma unui accident. Potrivit site-ului www.nbp.org, a studiat la Institutul Naţional pentru Tinerii Nevăzători din Paris, dar cea mai mare parte a timpului liber şi-o dedica încercărilor de a găsi o modalitate eficientă de a reprezenta, tactil, literele şi numerele. Pe atunci, nevăzătorii încercau să citească folosind reproducerea în relief a literelor obişnuite, o metodă ce se dovedea a fi destul de anevoioasă.

    Alfabetul Braille foloseşte 6 puncte pentru 63 de semne (litere, sunete, semne, cifre, note muzicale). În 1847, a fost pus la punct tiparul Braille, cu ajutorul căruia puteau fi tipărite cărţi pentru nevăzători. Louis Braille a murit la 6 ianuarie 1852, la Paris.

    În 1878, cu ocazia unui congres internaţional organizat la Paris, alfabetul Braille a fost adoptat oficial ca metodă de învăţare a cititului pentru copiii nevăzători.

    Autoanticorpi ce pot ataca în timp propriile organe şi ţesuturi, la persoane vindecate de COVID

    Infecţia cu virusul care provoacă boala COVID-19 poate declanşa un răspuns „de dereglare imunitară” care se prelungeşte mult după infecţia iniţială şi după recuperare, chiar şi în rândul persoanelor care au prezentat simptome uşoare sau care nu au avut simptome, potrivit constatărilor unei echipe de oameni de ştiinţă de la Centrul Medical Cedars-Sinai din Statele Unite, publicate în Journal of Translational Medicine, relatează Science Daily.

    Când oamenii sunt infectaţi cu un virus sau alt agent patogen, corpurile lor eliberează proteine numite anticorpi care detectează substanţele străine şi le împiedică să invadeze celulele. În unele cazuri, însă, oamenii produc autoanticorpi, ce pot ataca în timp propriile organe şi ţesuturi.

    Cercetătorii de la Cedars-Sinai au descoperit că persoanele care au fost anterior infectate cu SARS-CoV-2, virusul aflat la originea COVID-19, prezintă o mare varietate de autoanticorpi până la şase luni după ce s-au recuperat complet.

    Înaintea acestui studiu, cercetătorii ştiau că în cazurile grave de COVID-19 sistemul imunitar poate fi atât de stresat încât să producă autoanticorpi. Acest studiu este primul care raportează nu doar prezenţa unui nivel crescut de autoanticorpi după o infecţie uşoară sau asimptomatică, ci şi persistenţa acestora în timp.

    ”Aceste descoperiri ajută la explicarea caracterului deosebit de unic al bolii COVID-19”, a declarat Justyna Fert-Bober, cercetătoare în cadrul Cedars-Sinai Smidt Heart Institute şi coautoare a studiului, relatează Science Daily, potrivit Agerpres.

    ”Aceste tipare de dereglare imunitară ar putea sta la baza diferitelor tipuri de simptome persistente pe care le vedem la persoanele care dezvoltă afecţiunea numită acum COVID-19 de lungă durată”, a spus ea.

    Pentru desfăşurarea acestui studiu, echipa de cercetare de la Cedars-Sinai a recrutat 177 de persoane cu dovezi confirmate ale unei infecţii anterioare cu SARS-CoV-2. Specialiştii au comparat probe de sânge de la aceşti indivizi cu mostre prelevate de la oameni sănătoşi înainte de pandemie. Toate persoanele cu infecţie confirmată cu SARS-CoV-2 au prezentat niveluri crescute de autoanticorpi.

    Unii dintre autoanticorpi au fost identificaţi de asemenea la persoanele cu boli în cazul cărora sistemul imunitar îşi atacă propriile celule sănătoase, cum ar fi lupusul şi artrita reumatoidă.

    ”Am identificat semnale ale activităţii autoanticorpilor care sunt de obicei asociate inflamaţiei cronice şi leziunilor ce implică anumite sisteme de organe şi ţesuturi, cum ar fi articulaţiile, pielea şi sistemul nervos”, a declarat Susan Cheng din cadrul aceluiaşi institut de la Cedars-Sinai şi coautoare a studiului.

    Unii dintre autoanticorpi au fost asociaţi cu boli autoimune care afectează de obicei mai des femeile decât bărbaţii. În acest studiu, însă, bărbaţii au prezentat un număr mai mare de autoanticorpi comparativ cu femeile.

    ”Pe de o parte, această constatare este paradoxală, având în vedere că afecţiunile autoimune sunt de obicei mai frecvente la femei”, a spus Fert-Bober. ”Pe de altă parte, este totodată oarecum de aşteptat, având în vedere tot ceea ce cunoaştem despre faptul că bărbaţii sunt mai vulnerabili la cele mai severe forme de COVID-19”, a adăugat ea.

    Echipa de cercetare este interesată de extinderea studiului pentru a identifica tipurile de autoanticorpi care pot fi prezenţi şi care pot persista la persoanele cu simptome de COVID-19 de lungă durată.

    Deoarece acest studiu a fost efectuat pe persoane infectate înainte de apariţia vaccinurilor, cercetătorii vor examina, de asemenea, dacă autoanticorpii sunt generaţi în mod similar la persoanele care s-au infectat după vaccinare.

    ”Dacă putem înţelege mai bine aceste răspunsuri cu autoanticorpi şi modul în care infecţia cu SARS-CoV-2 declanşează şi conduce aceste răspunsuri variabile, atunci ne putem apropia cu un pas de identificarea modalităţilor de tratare şi chiar de prevenire a dezvoltării acestor efecte la persoane cu risc”, a spus Cheng.

    GCS: 3.900 de cazuri noi de persoane infectate și 52 de decese

    Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunțat că, de la ultima raportare au fost înregistrate 3.900 de cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2.

    De asemenea, au fost raportate 52 decese, dintre care 5 anterioare

    „Conform datelor existente la nivelul CNCCI la data de 4 ianuarie 2022, ora 10.00, în intervalul de 24 de ore, au fost înregistrate 3.900 de cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2. De asemenea, au fost raportate 52 decese, dintre care 5 anterioare”, a anunțat Grupul de Comunicare Strategică.

    Luni, Grupul de Comunicare Strategică anunța 1.756 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2.

    Dr. Geantă: 2022 va aduce și alte instrumente în lupta împotriva pandemiei

    Dr. Marius Geantă, cofondator al Centrului pentru Inovație în Medicină, a afirmat că varianta Omicron ar putea însemna începutul sfârșitului pentru pandemie ca fenomen social, cel puțin în zonele în care bariera imunitară obținută ca urmare a vaccinării și/sau a trecerii prin infecție, va fi ridicată la nivelul imunității de grup, iar sistemele de supraveghere genomică și sindromică a circulației virusului vor fi implementate și funcționale.

    „În aceste zile, cand privim cum se ridică valul imens determinat de Omicron, este greu să ne imaginăm un scenariu atât de optimist, dar acesta chiar există și este luat în calcul”, a afirmat dr. Marius Geantă.

    Cofondatorul Centrului pentru Inovație în Medicină a spus că anul 2022 ne va aduce și alte instrumente care ne vor ajuta să fim și mai eficienți în lupta împotriva pandemiei, respectiv:

    • vom avea vaccinuri actualizate – față de Omicron, dar și față de alte mutații considerate a crește riscul de infecțiozitate
    • vom avea și alte vaccinuri pe piață, cu mecanisme diferite de cele pe care le cunoaștem deja
    • vor fi disponibile pe scară largă medicamente antivirale de nouă generație – care însă trebuie administrate în fereastra terapeutică optimă și în cura completă, pentru a evita apariția mutațiilor.

    În același timp, dr. Marius Geantă a atenționat că există o amenințare reală a apariției unor noi variante ale virusului care ar putea să se transmită cel puțin la fel de repede ca Omicron și care să scadă foarte mult eficacitatea vaccinurilor și să fie  letale.

    „Această probabilitate crește cu atât mai mult cu cât virusul circulă mai mult, de unde și nevoia de a aborda situația ca o ecuație cu trei cunoscute, respectiv vaccinare+mască FFP2+testare=întreruperea transmiterii”, a afirmat dr. Marius Geantă.

    Gabriel Diaconu: Nu mai putem ține școlile închise

    Medicul psihiatru Gabriel Diaconu, consilier al ministrului Sănătății, a afirmat că școlile nu mai pot fi ținute închise, vorbind despre apariția „sindemiei”, respectiv a faptului că pe lângă COVID-19, alte probleme au devenit semnificative, cu risc de largă răspândire, printre care sănătatea copiilor și adolescenților a intrat „pe o traiectorie turbulentă”.

    „Nu, nu mai putem ține școlile închise. Ceea ce era, acum doi ani, o soluție extremă la o problemă necunoscută, cu potențial extrem, astăzi este pur și simplu inacceptabil. Doi ani cu COVID au oferit suficient curiculă de învățare. Mai mult decât atât, arsenalul nostru astăzi diferă fundamental de lipsa vreunuia, la început de 2020. Un cuvânt care și-a făcut loc în vocabular deja din 2022 este ‘sindemie’. Pe lângă COVID, alte probleme au devenit semnificative, cu risc de largă răspândire. Printre acestea, sănătatea copiilor și adolescenților a intrat pe o traiectorie turbulentă. Foarte turbulentă”, a afirmat consilierul ministrului Sănătății.

    Acesta a mai spus că pentru copii, infecția COVID nu este periculoasă, dar ei pot fi verigi de transmitere ale bolii.

    „Drept urmare firesc este ca, frecvent, copiii să fie testați înainte de a merge la școală. Firesc este ca ei să fie vaccinați, încât absenteismul școlar să fie cât mai mic, respectiv durata simptomelor mai scurtă. Firesc este ca, de la cele mai mici vârste, copiii să adopte reguli elementare de igienă. Îndeosebi portul corect al măștii într-o clasă aglomerată, unde nu poți presupune că toți au aceeași imunitate robustă. Mai mult, firesc este, pe măsură ce copiii trec prin boală, să ai o măsură a gradului de imunizare în comunitățile școlare. Pentru că ‘insulele’ de imunitate, pe măsură ce devin mai mari, redau încrederea părinților că școala e un loc sigur”, a scris medicul Gabriel Diaconu, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

    Ministrul Sănătății recomandă purtarea măștile chirurgicale sau FFP2 în locul celor textile

    Ministrul Sănătății, prof.dr. Alexandru Rafila, a declarat că măștile chirurgicale sau FFP2 sunt cele recomandate să le purtăm în locul celor textile, în contextul valului 5 al pandemiei.

    Afirmația ministrului Sănătății vine în contextul în care premierul Nicolae Ciucă, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, și o parte dintre miniștrii din Guvern au discutat, luni, despre pregătirea valului 5 de COVID-19 și iau în considerare ca purtarea corectă a măștii chirurgicale sau cu standardul de protecție FFP2 să fie o „măsură de prevenție ce ar putea fi generalizată la nivelul întregii țări”.

    De asemenea, alte soluții analizate de Guvern sunt testarea elevilor în școli și introducerea șomajului tehnic pentru angajați.

    Franța: A fost descoperită o nouă variantă de coronavirus

    Oamenii de știință francezi au descoperit o nouă variantă a SARS-CoV-2. Are 46 de mutații, dintre care unele care o pot face mai rezistentă la vaccinuri și mai contagioasă.

    Noua variantă îi îngrijorează pe oamenii de știință, după ce în sudul Franței a fost descoperit un focar. Totuși, sunt puține semne că ar putea depăși tulpina Omicron, dominantă în acest moment.

    Într-un studiu preliminar, experții dintr-un program susținut de guvernul francez au declarat că au identificat „46 de mutații” la noua variantă, care a fost numită B.1.640.2.

    12 cazuri de infectare cu noua variantă au fost depistate în zona Marsiliei, primul dintre ele la o persoană care a călătorit în Camerun.

    Tulpina a fost descoperită pe 10 decembrie, dar din primele informații se pare că nu s-a răspândit foarte mult de atunci.

    Medic, despre decesul dr. Mircea Leonid Stamate: Îl pomeneam pentru tonusul său. Venea zilnic la serviciu

    Dr. Mircea Leonid Stamate, pionier al ecografiei pediatrice în România, fost șef de secție la Spitalul Clinic de Urgență pentru copii „Maria Sklodowska Curie” București va fi înmormântat marți, la Cimitirul Cernica.

    Reputatul medic Dr. Mircea Leonid Stamate s-a stins din viață pe 2 ianuarie.

    Dr. Mircea Leonid Stamate a absolvit Facultatea de Pediatrie din cadrul UMF “Carol Davila” Bucureşti în 1966, urmându-și rezidențiatul la Spitalul “Emilia Irza”, actualmente Institutul pentru Ocrotirea Mamei şi Copilului, între 1968 – 1971.

    A fost membru al Societăţii Ştiinţifice de Pediatrie și membru al Comitetului Director Societăţii Române de Pediatrie.

    În anii ’90 a efectuat stagii de specializare în ecografie în Franța și în SUA.

    Dr. Mirabela Cascaval, medic cardiolog pediatru, i-a transmis un mesaj de rămas bun.

    „Rămas bun, domnule doctor! Cariera sa medicală nu mai are nevoie de nici o prezentare. Îmi vor rămâne mereu în memorie prezentările clare, frumoase și pline de cazuri interesante. În ultimii ani, am „împărțit” același cabinet și ecograf (…). Mereu îl pomeneam pentru tonusul pe care-l avea, pentru faptul că la această vârstă destul de înaintată venea zilnic la serviciu. De aceea nu mă așteptam așa brusc să plece dintre noi! Dumnezeu să-l odihnească în pace!”, a transmis dr. Mirabela Cascaval.

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.