26.3 C
București
marți, septembrie 8, 2026
More

    Octavian Jurma: În această săptămână, vom depăși 15.000 de cazuri de infectare pe zi

    Cercetătorul Octavian Jurma a declarat că în această săptămână vom depăși 15.000 de cazuri de infectare pe zi.

    Jurma a mai spus că este posibil chiar, tot în această săptămână, să depășim recordul de de 18.863 de cazuri atins în valul 4-Delta.

    „Săptămâna trecută am asistat la o explozie a numărului de cazuri și la un nou record pandemic cu o creștere săptămânală de 288%. Comparativ cu valul Delta, valul Omicron a crescut procentual mai mult în prima săptămână decât a crescut procentual valul Delta în patru săptămâni (inclusiv în perioada cu cea mai rapidă creștere)!Chiar dacă această creștere se reduce la jumătate, în această săptămână tot vom depăși cu certitudine 10.000 de cazuri pe zi încă de marți. Dacă în schimb acestă creștere se menține la nivele apropiate de cele de săptămâna trecută (lucru foarte probabil), vom depăși cu siguranță 15.000 de cazuri pe zi și e posibil chiar să depășim deja în această săptămână recordul de 18.863 de cazuri atins în valul 4-Delta”, a declarat Octavian Jurma, adăugând că este o creștere șocantă a numărului de infectari, atât de rapidă încât este greu de procesat mental și emoțional.

    Octavian Jurma a mai spus că e posibil ca valul de infectări din valul 5-Omicron să ajungă la maximul valului 4-Delta înainte ca valul de spitalizări să debuteze, valul de internări debutând în medie la două săptămâni după valul de infectări, iar cel de decese la trei săptămâni.

    „Numărul de spitalizări va crește ușor încă din această săptămână însă abia de săptămâna viitoare valul va izbi în forță spitalele”, a afirmat cercetătorul.

     

    Ministrul Educației: 73 de cazuri de infectare confirmate, la 1,5 milioane de teste folosite în prima săptămână de școală

    Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a declarat că au fost confirmate prin test PCR 73 de cazuri de infectare în prima săptămână de școală, dintr-un total de 1,5 milioane de teste de salivă efectuate.

    Ministrul Educației a precizat că numărul cazurilor pozitive este aproape la fel de mare ca în prima săptămâna în care s-au folosit testele de salivă în școli.

    „Dacă în primele două săptămâni am utilizat 13 milioane de teste, din care doar 111 au fost confirmate pozitiv, rata este extrem, extrem de mică. Dar la testele pe care le-am făcut la începutul acestei săptămâni, deja din 1,5 milioane de teste, pentru că atâtea au fost folosite, avem deja 73 de cazuri confirmate inclusiv prin teste PCR. Deci, aproape la fel de multe, dintr-un milion și jumătate, cât am avut din 13 milioane acum două săptămâni. Asta înseamnă că responsabilitatea este din ce în ce mai pronunțată.Nu atât cât trebuie, dar este mai bine din perspectiva numărul de teste care sunt confirmate PCR”, a declarat ministrul Cîmpeanu, la un post de televiziune.

    Referitor la rata de vaccinare, ministrul a spus că aceasta este de aproape de 40% în rândul elevilor, iar în ceea ce privește personalul din învățământ, rata de vaccinare este de 70%.

     

    Ministrul Sănătății: Vaccinarea nu va fi obligatorie în România. Trebuie să lucrăm mai mult pe informare

    Ministrul Sănătăţii, prof. dr. Alexandru Rafila, a declarat că, din punctul său de vedere, vaccinarea nu va fi obligatorie în România, menţionând că nu este potrivită obligativitatea în ţara noastră şi trebuie lucrat mai mult pe informarea cetăţenilor.

    „Din punctul meu de vedere, nu va fi obligatorie. Eu nu cred că va fi un punct de vedere superior care să facă obligatorie vaccinarea în România, mai ales că oprirea transmiterii virusului în acest moment cu aceste vaccinuri, care sunt în momentul de faţă, este dificilă, dar această opţiune legată de vaccinare pentru a preveni sufocarea sistemului de sănătate şi pentru a preveni foarte multe decese (…) Vaccinarea eu o recomand cu tărie, însă apropo de obligativitate, obligativitatea nu cred că este potrivită, cel puţin în ţara noastră. Şi cred că trebuie să lucrăm mai mult pentru informare şi o să vedeţi deja în săptămâna care vine pachete de informaţii legate de vaccinare, care vor răspunde întrebărilor pe care oamenii le au”, a declarat prof. dr. Alexandru Rafila, duminică, la un post de televiziune.

    Ministrul a precizat că recomandă vaccinarea mai ales categoriilor de risc, cu patologii cronice.

    „Înţeleg preocuparea legată de stimularea vaccinării care este legitimă, pentru că eu în continuare sunt un om de sănătate publică şi ştiu destul de multe lucruri legate de vaccinare. Vaccinarea este extrem de importantă în momentul de faţă din alte motive decât a fost la începutul anului 2021. La începutul anului 2021 vaccinarea, în urma studiilor clinice, era recomandată pentru a opri transmiterea. În momentul de faţă, vaccinarea este recomandată pentru a evita cazurile grave şi pentru a evita decesele. Şi în mod evident, în această conjunctură eu recomand vaccinarea foarte serios, mai ales persoanelor care sunt din categoriile la risc. Adică ce categorii? Cele care ar putea să facă din cauza vârstei, din cauza altor boli pe care le au(…) „, a afirmat prof. dr. Alexandru Rafila.

    Vaccinare anti-COVID anuală – în ce condiții?

    Ministrul a mai spus că a scăzut protecţia vaccinului şi ar fi foarte dificil de iminuzat oamenii anual cu trei-patru doze.

    „Pe de altă parte, nu exclud această variantă în care vaccinarea anuală să fie recomandată, cu o doză de vaccin pe an, cu o condiţie, să existe un vaccin care este eficient pentru tulpina prevalentă, care circulă în momentul respectiv, iar acest vaccin să fie administrat cu precădere persoanele din categoriile la risc”, a menţionat prof. dr. Alexandru Rafila.

    Ce protecție oferă măștile

    Ministrul Sănătăţii s-a referit şi la purtarea măştilor, menţionând că masca simplă medicală FFP1 asigură un grad de filtrare de circa 80% a virusului, iar cea FFP2 de până la 95%.

    „Masca simplă medicală, să-i spunem FFP1, asigură un grad de filtrare de circa 80%, cea FFP2 merge spre peste 90%, spre 95%, dar mai există o formă, că unii spuneau de ce nu aţi spus şi FFP3, filtrează până la 99%, dar sistemul este greu de purtat, este o mască profesională. Eu nu am văzut pe nimeni pe stradă să poarte aşa ceva pentru că respiri destul de greu şi poţi să o ţii puţin timp”, a menţionat prof. dr. Alexandru Rafila.

    Ministrul a explicat că pe măsură ce transmisibilitatea virusului creşte, este bine ca bariera mecanică să fie cât mai etanşă. „Iar o mască textilă este foarte variabilă, în primul rând calitatea şi gradul de filtrare. (…) În plus mai este un element, dacă la tulpina Alfa aveam o transmisibilitate bazală de 3, aici ne apropiem de 15. Iar la Delta era de 7-8. Cârpa a protejat atunci într-o mică măsură”, a mai explicat Alexandru Rafila.

    Prof. dr. Alexandru Rafila: În mod evident, România a intrat în valul cinci al pandemiei de COVID-19

    Ministrul Sănătăţii, prof. dr. Alexandru Rafila, a declarat că România a intrat în valul cinci al pandemiei de COVID-19, adaugând că, în acest moment, este o transmitere sporadică a variantei Omicron şi se estimează că în una-două săptămâni va fi o transmitere comunitară susţinută a acestei variante.

    „În mod evident am intrat în valul cinci. Am discutat de câteva sute de cazuri pe zi, acum discutăm de câteva mii de cazuri pe zi, chiar dacă pare că situaţia s-a stabilizat de vreo patru, cinci zile, asta nu înseamnă că lucrurile au revenit la normal. Vă spun apropo de acel număr de reproducere bazal, ţineţi minte că am tot discutat, acum ne aflăm pe la 1,70, deci foarte, foarte mult, am crescut de la 0,7 la 1,7 ceea ce demonstrează că este o creştere rapidă în România. Suntem pe unul dintre cele mai rapide trenduri de creştere din Europa şi nu mă refer doar la Uniunea Europeană, suntem pe locul doi sau trei, aşa că nu avem încă niciun motiv să ne relaxăm, ci dimpotrivă trebuie să fim extrem de atenţi. Speranţa este că aceste cazuri noi care se înregistrează să nu pună în pericol sistemul de sănătate”, a afirmat prof. dr. Alexandru Rafila duminică, la un post de televiziune.

    Ministrul a spus că a pus la punct un circuit al pacientului foarte clar, menţionând că va creşte capacitatea de testare de la câteva sute de puncte la câteva mii, fiind o mărire de cel puţin 10 ori a locaţiilor de testare.

    „Cred încă nu este preponderent Omicron în România. Nu putem să răspundem cu certitudine acestei întrebări. (…) Este o transmitere, spunem noi, sporadică în acest moment, a variantei Omicron, însă este foarte probabil ca în perioada următoare, adică în următoarele una-două săptămâni, să devină o transmitere comunitară susţinută a variantei Omicron”, a menţionat prof. dr. Alexandru Rafila.

    Două simptome tipice ale infecției cu Omicron: durerea de gât și transpirațiile abundente

    Conform ministrului, două dintre simptomele tipice pentru Omicron sunt „durerea de gât oarecum modificată, mai puţin intensă, mai degrabă ca un soi de mâncărime şi transpiraţii abundente în timpul nopţii”. „Sunt sigur şi alte simptome: astenie, dureri musculare, mialgii, febra, câteodată un sindrom digestiv”, a adăugat ministrul.

    Prof. dr. Alexandru Rafila a menţionat că este îngrijorat de varianta Omicron şi a pregătit mai multe măsuri.

    „Sunt îngrijorat cel puţin la fel ca în cazul variantei Delta, unde aveam şi o patogenitate păstrată a virusului. Aici sunt discuţii foarte serioase legate de o patogenitate mai redusă a acestei tulpini, dar o patogenitate mai redusă cu un număr mai mare de cazuri ne poate da (…) blocarea sistemului de sănătate. Totuşi, noi putem să facem mai multe lucruri pe care până acum nu le-am făcut în celelalte valuri. La asta lucrăm. Lucrăm accesul la testare (…) Mai e un lucru, începând cu sfârşitul acestei luni vom avea la dispoziţie antivirale inovative, pe care le vom administra doar pacienţilor care au forme medii şi factor de risc. Noi am estimat (…) în jur de un milion de cazuri şi tratamentul antiviral încercăm să-l obţinem pentru circa 250.000 dintre aceste cazuri”, a afirmat ministrul Sănătăţii.

    Ministrul a mai spus că acest tratament va fi luat în ambulatoriu şi ar trebui ca medicamentele inovative să fie administrate în primele zile de boală.

    Reguli privind izolarea persoanelor diagnosticate cu virusul SARS-CoV-2

    Monitorul Oficial a publicat modificările articolului privind izolarea persoanelor diagnosticate cu virusul SARS-CoV-2 din Ordinul ministrului sănătății nr. 1.309/2020 privind modalitatea de aplicare a măsurilor de prevenire și limitare a îmbolnăvirilor cu SARS-CoV-2.

    Vă prezentăm Ordinul publicat în Monitorul Oficial:

    ORDIN pentru modificarea Ordinului ministrului sănătății nr. 1.309/2020 privind modalitatea de aplicare a măsurilor de prevenire și limitare a îmbolnăvirilor cu SARS-CoV-2

    Văzând Referatul de aprobare al Direcției generale asistență medicală, medicină de urgență și programe de sănătate publică din cadrul Ministerului Sănătății cu nr. AR 171 din 7.01.2022, având în vedere:
    — prevederile art. 31 paragraful 2 lit. c) din anexa nr. 2 — Regulamentul sanitar internațional 2005 la Hotărârea Guvernului nr. 758/2009 pentru punerea în aplicare a Regulamentului sanitar internațional 2005;
    — prevederile art. 7, 8 și 10 din Legea nr. 136/2020 privind instituirea unor măsuri în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic și biologic, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
    — prevederile art. 27 alin. (5) și ale art. 78 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății, cu modificările și completările ulterioare, ministrul sănătății emite următorul ordin:

    Art. I. — Ordinul ministrului sănătății nr. 1.309/2020 privind modalitatea de aplicare a măsurilor de prevenire și limitare a îmbolnăvirilor cu SARS-CoV-2, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 642 din 22 iulie 2020, se modifică după cum urmează:

    1. La articolul 2 alineatul (1), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:
    „a) persoanele care au intrat în contact direct cel puțin cu o persoană confirmată cu SARS-CoV-2, prin identificarea ARN SARS-CoV-2 (testare NAAT/RT-PCR), fie prin teste antigenice rapide, în produsele biologice recomandate (exsudat nazal, exsudat faringian, spută, lavaj bronșic);”.

    2. Articolul 4 se modifică și va avea următorul cuprins:

    „ARTICOLUL 4 Izolarea persoanelor

    (1) Izolarea persoanelor diagnosticate cu virusul SARS-CoV-2 prin identificarea ARN SARS-CoV-2 (testare NAAT/RT-PCR), fie prin teste antigenice rapide, în produsele biologice recomandate (exsudat nazal, exsudat faringian, spută, lavaj bronșic), sau cu semne și simptome sugestive infectării cu virusul SARS-CoV-2, conform definiției de caz stabilite de Institutul Național de
    Sănătate Publică — Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile, se realizează, după cum urmează:

    a) în unități sanitare care asigură asistența medicală a pacienților cu COVID-19 pentru:

    1. pacienții cu sau fără semne de agravare legate de infecția cu SARS-CoV-2, dar cu decompensarea bolii de fond în timpul monitorizării la domiciliu;
    2. pacienții care necesită oxigenoterapie, cu manifestări severe de COVID-19, sau cei care necesită suport al unei/mai multor funcții vitale și/sau au sepsis/șoc septic (cu stare critică);
    3. pacienții fără manifestări severe determinate de COVID-19, dar cu alte afecțiuni care impun asistența spitalicească datorită imposibilității acestora de a fi tratați și monitorizați eficient la
    domiciliu;

    b) la domiciliu sau la o locație declarată pentru:

    1. pacienții asimptomatici sau cu manifestări clinice ușoare COVID-19, fără factori de risc, care nu necesită oxigenoterapie;
    2. pacienții cu manifestări clinice medii COVID-19, fără factori de risc, care nu necesită oxigenoterapie, cu sau fără tratament antiviral, după evaluarea acestora în centrele de evaluare.
    3. pacienții cu manifestări clinice ușoare sau medii de COVID-19 și cu factori de risc, dar care nu necesită oxigenoterapie, cu sau fără tratament antiviral, după investigarea acestora în centrele de evaluare.

    (2) Modelul deciziei de confirmare sau infirmare a măsurii de izolare sau de prelungire a izolării este prevăzut în anexa nr. 2 la prezentul ordin și conține mențiuni cu privire la data și emitentul actului, numele și datele de identificare ale persoanei izolate, durata măsurii și calea de atac prevăzută de lege.

    (3) În scopul prevenirii răspândirii virusului SARS-CoV-2, până la comunicarea deciziei direcției de sănătate publică prin care se confirmă sau se infirmă măsura izolării sau a prelungirii izolării recomandate în spațiul special desemnat de autorități sau, după caz, până la comunicarea hotărârii primei instanțe, persoana în cauză nu poate părăsi locația unde se află izolată fără încuviințarea medicului sau a reprezentantului direcției de sănătate publică.

    (4) Pacientul este declarat vindecat la data confirmării vindecării pe baza examinărilor clinice și paraclinice sau a recomandării medicului care constată că riscul de transmitere a bolii nu mai există.

    (5) Dacă persoana diagnosticată cu virusul SARS-CoV-2 prin identificarea ARN SARS-CoV-2 (testare NAAT/RT-PCR), fie prin teste antigenice rapide, în produsele biologice recomandate (exsudat nazal, exsudat faringian, spută, lavaj bronșic), sau cu semne și simptome sugestive infectării cu virusul SARS-CoV-2 este un minor, măsura izolării se instituie potrivit dispozițiilor de la alin. (1),
    după caz, la domiciliul aparținătorului ori la locația declarată de acesta. Izolarea minorului într-o unitate sanitară sau la o locație alternativă atașată acesteia se instituie potrivit reglementărilor în
    vigoare. Aparținătorul minorului este supus măsurii de carantină în temeiul prezentului ordin, dacă măsura izolării nu i se aplică.

    ANEXĂ
    (Anexa nr. 2 la Ordinul ministrului sănătății nr. 1.309/2020)
    Direcția de Sănătate Publică a .
    Data 
    — Model —

    DECIZIE de confirmare sau infirmare a măsurii de izolare/prelungirii măsurii de izolare
    Prin prezenta se decide confirmarea/infirmarea măsurii de izolare sau confirmarea/infirmarea prelungirii măsurii de izolare a domnului/doamnei ……………………………….., posesor/posesoare al/a C.I. seria ……….. nr. …………., eliberată de ……………. la data de ………………….., având CNP …………………… .
    Prezenta decizie s-a dispus la recomandarea dr. ……………………………., după caz, organului de control …………………….. din cadrul ……………………………………….., ca urmare a stabilirii diagnosticului de (instituția) COVID-19, în urma consultației prin care s-a stabilit prezența următoarelor semne și simptome clinice: ………………………………….., precum și a testului NAAT/RT-PCR/test antigenic rapid cu nr. ……………….. din data de ……………………. .
    Măsura de plasare în izolare se va aplica pe o durată de ……. zile, din data de ………./………./………… până în data de ………./………./………… ., în spațiul special desemnat, din unitatea sanitară/locația alternativă aflată la adresa ……………………………….. .

    Direcția de sănătate publică                                                                            Director executiv/Împuternicit

    Acord explicit:
    Subsemnatul, …………………………………………….., sunt de acord cu măsura dispusă prin prezenta decizie și înțeleg caracterul preventiv al acesteia privind împiedicarea răspândirii unei boli infectocontagioase cu risc iminent de transmitere comunitară și nu consider că prin aceasta îmi este afectat dreptul la libertate.

    Semnătura .

    Data ………………………………………

    (6) Deciziile de izolare se eliberează de către direcția de sănătate publică județeană sau a municipiului București, au caracter individual și se comunică de îndată persoanei în cauză personal sau prin mijloace de comunicare electronică.”

    3. Anexa nr. 2 se modifică și se înlocuiește cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

    Art. II. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

    Ghid pentru medicii de familie privind evaluarea pacienților COVID

    Ghidul pentru medicii de familie privind evaluarea pacienților suspecți sau diagnosticați cu infecție cu SARS-COV-2 a fost publicat în Monitorul Oficial.

    Ghidul se regăsește în Ordinul privind modificarea anexei nr. 3 la Ordinul ministrului sănătății nr. 1.513/2020 pentru aprobarea planurilor privind modalitatea de aplicare de către direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București, de către Institutul Național de Sănătate Publică, de către unitățile sanitare, precum și de către serviciile de ambulanță județene și Serviciul de Ambulanță București-Ilfov și de medicii de familie a măsurilor în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic de infectare cu virusul SARS-CoV-2.

    Vă prezentăm Ghidul publicat în Monitorul Oficial:

    GHID pentru medicii de familie privind evaluarea pacienților suspecți sau diagnosticați cu infecție cu SARS-COV-2

    PAS 1 — Evaluare clinică

    — identificare FR
    — evaluare puls, saturație, TA, greutate, simptome, temperatură
    — evaluare medicație de fond

    Factori de risc (FR)

    • boli cardiovasculare, inclusiv HTA;
    • diabet zaharat tip 1 și 2;
    • obezitate cu indice de masă corporală peste 30%;
    • boli respiratorii cronice, inclusiv astmul bronșic;
    • insuficiență renală cronică, pacienții cu dializă cronică;
    • hepatopatii cronice;
    • imunodepresii semnificative, inclusiv boli neoplazice, transplant de organ sau de celule stem, talasemie, anemie falcipară, terapie imunosupresoare sau SIDA;
    • vârsta peste 65 de ani.

    PAS 2 — Confirmare infecție cu SARS-CoV 2

    PAS 3 — Decizie nivel de servicii necesar pacientului:

    — dacă se identifică oricare dintre semnele de agravare — sunat la 112 — internare;
    — dacă nu se identifică semnele de agravare legate de infecția cu SARS-Cov-2, dar are o decompensare a unei boli de fond — sunat la 112 — internare;
    — dacă nu are semne de agravare, dar are oricare dintre factorii de risc — sunat la 112 — evaluare biologică și imagistică (spital/centru de evaluare), în vederea administrării de tratament antiviral;
    — restul pacienților — monitorizare la domiciliu. De asemenea, pacienții evaluați în spitalizare/ambulator, cu prescripție și neinternați se vor monitoriza de către medicul de familie.

    PAS 4 — Recomandări monitorizare la domiciliu:

    a) Recomandări generale pentru pacient

    a.1) recomandări igieno-dietetice:
    — izolare (singur în cameră dacă este posibil);
    — aerisire frecventă;
    — mască pentru cei care îl îngrijesc;
    — hidratare, hrană, odihnă;

    a.2) recomandări privind starea de sănătate:
    — se instruiește pacientul privind semnele de agravare;
    — i se indică să își ia medicamentele uzuale, dacă se află sub tratament, conform schemei recomandate;
    — i se indică să își monitorizeze saturația și temperatura, cel puțin de două ori pe zi și oricând simte nevoia;
    — i se indică să contacteze medicul de familie/112 dacă apare oricare dintre semnele de agravare.

    b) Recomandări privind prescripția medicamentelor pentru pacienții monitorizați la domiciliu:

    PACIENT ASIMPTOMATIC: PACIENT SIMPTOMATIC:
    — nu necesită tratament;
    — monitorizare la două zile.
    — tratament simptomatic (antipiretice/dezobstrucție nazală etc.);
    — monitorizare zilnică.

    ATENȚIONĂRI:

    Prescrierea de antibiotice

    — Prescrierea de antibiotice (de exemplu, azitromicină) pentru tratamentul COVID-19 este interzisă.
    — Administrarea de antibiotice se poate face numai în situația infecțiilor bacteriene dovedite, care pot să apară în a doua parte a bolii.
    — Utilizarea de azitromicină și de alte antibiotice la pacientul îngrijit la domiciliu în COVID-19 reprezintă de cele mai multe ori un abuz, cu consecințe asupra pacientului, care poate dezvolta efecte colaterale ale administrării de antibiotice (diaree cu C difficile, candidoze, selectare de bacterii rezistente).

    Prescrierea de corticoizi

    — Nu se recomandă administrarea dexametazonei sau a altor corticosteroizi în perioada inițială a bolii, când nu există manifestări severe ale COVID-19 pentru că poate stimula replicarea virală și
    agravează/prelungește evoluția bolii.
    — Inițierea unui tratament cu corticoizi la pacientul cu COVID-19 aflat la domiciliu în primele zile de boală (fără necesar de oxigenoterapie) reprezintă de regulă un abuz și poate avea drept consecință o evoluție prelungită sau agravată a bolii.

    Prescrierea de antivirale

    — Tratamente antivirale orale — sunt disponibile gratuit numai în centrele de evaluare și în spitale. Acestea sunt utile doar în primele 7 zile de boală, la pacienții cu factori de risc de evoluție severă și după aprecierea eventualelor contraindicații sau precauții.
    — Oseltamivirul nu este eficient în cazul infecției cu SARS-CoV-2, ci în tratamentul și profilaxia gripei.
    — Medicația antivirală de administrare parenterală (de exemplu, Remdesivir) se utilizează doar în spital. Prescrierea de anticorpi monoclonali
    — Nu se procură prin farmacii cu circuit deschis.
    — Anticorpii monoclonali se administrează prin perfuzie, într-o singură administrare, sub supraveghere medicală strictă, în timpul și după perfuzie (minimum 6 ore), doar în regim de spitalizare de zi sau continuă.

    Prescrierea de anticoagulante

    — Pacienții cu forme medii și severe care rămân la domiciliu pot primi profilaxie a trombozelor dacă au și alți factori de risc pentru tromboze, de exemplu, imobilizarea la pat.
    — Pacienții care urmau tratament anticoagulant cronic pentru alte afecțiuni vor continua tratamentul anticoagulant.

    Semne de agravare
    — febră înaltă persistentă mai mult de 5 zile sau care reapare după o perioadă de afebrilitate;
    — tuse seacă intensă sau care se accentuează;
    — SpaO2 < 94% la pacientul fără afectări respiratorii anterioare COVID-19;
    — dispnee nou-apărută sau accentuarea unei dispnei preexistente;
    — dureri toracice la inspirul profund;
    — astenie marcată;
    — mialgii intense.

    La apariția semnelor de agravare, pacienții cu COVID-19 monitorizați la domiciliu vor fi îndrumați de urgență pentru evaluare în vederea internării!

    MO: Planul privind confirmarea diagnosticului de COVID-19, traseul pacientului pozitiv și criteriile de internare, modificat

    Monitorul Oficial a publicat, duminică, Ordinul privind modificarea anexei nr. 3 la Ordinul ministrului sănătății nr. 1.513/2020 pentru aprobarea planurilor privind modalitatea de aplicare de către direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București, de către Institutul Național de Sănătate Publică, de către unitățile sanitare, precum și de către serviciile de ambulanță județene și Serviciul de Ambulanță București-Ilfov și de medicii de familie a măsurilor în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic de infectare cu virusul SARS-CoV-2.

    Ordinul prevede modul în care se face identificarea pacienților cu COVID-19, confirmarea diagnosticului de COVID-19, atitudinea față de pacient în funcție de rezultatul testului pentru diagnosticul infecției cu virusul SARS-CoV-2, traseul pacientului confirmat cu infecție SARS-CoV-2, criterii de internare pentru pacienții cu COVID-19, precum și criteriile de externare și vindecare pentru pacienții cu COVID-19.

    Vă prezentăm textul Ordinului publicat în Monitorul Oficial:

    ORDIN privind modificarea anexei nr. 3 la Ordinul ministrului sănătății nr. 1.513/2020 pentru aprobarea planurilor privind modalitatea de aplicare de către direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București, de către Institutul Național de Sănătate Publică, de către unitățile sanitare, precum și de către serviciile de ambulanță județene și Serviciul de Ambulanță București-Ilfov și de medicii de familie a măsurilor în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic de infectare cu virusul SARS-CoV-2

    Văzând Referatul de aprobare al Direcției generale asistență medicală, medicină de urgență și programe de sănătate publică din cadrul Ministerului Sănătății cu nr. AR 190/2022, având în vedere:
    — art. 31 paragraful 2 lit. c) din Regulamentul sanitar internațional 2005, pus în aplicare prin Hotărârea Guvernului nr. 758/2009;
    — art. 25 alin. (2) teza I, art. 27 alin. (5) și ale art. 78 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare;
    — art. 5 alin. (3) lit. c) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările și completările ulterioare, în temeiul prevederilor art. 7 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea și funcționarea Ministerului Sănătății, cu modificările și completările ulterioare, ministrul sănătății emite următorul ordin:

    Art. I. — Anexa nr. 3 la Ordinul ministrului sănătății nr. 1.513/2020 pentru aprobarea planurilor privind modalitatea de aplicare de către direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București, de către Institutul Național de Sănătate Publică, de către unitățile sanitare, precum și de către serviciile de ambulanță județene și Serviciul de Ambulanță BucureștiIlfov și de medicii de familie a măsurilor în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic de infectare cu virusul SARS-CoV-2, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 829 din 9 septembrie 2020, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se înlocuiește cu anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

    Art. II. — (1) Prevederile prezentului ordin se aplică persoanelor pentru care sunt emise decizii de izolare începând cu data de 10 ianuarie 2022.
    (2) Dispozițiile instituite prin prezentul ordin se aplică și persoanelor pentru care la data prevăzută la alin. (1) sunt emise decizii de izolare, iar în cazul în care perioada prevăzută în acestea nu este efectuată, conform deciziei, aceasta se reduce în mod corespunzător conform dispozițiilor prezentului ordin.

    Art. III. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

    PLAN privind modalitatea de aplicare a măsurilor în domeniul sănătății publice în situații de risc epidemiologic de infectare cu virusul SARS-CoV-2 de către unitățile sanitare, de către serviciile de ambulanță județene și Serviciul de Ambulanță București-Ilfov, precum și de medicii de familie

    I. Identificarea pacienților cu COVID-19

    1. La nivelul unităților sanitare, unităților de asistență medico-socială și altor unități asimilate acestora, diagnosticarea infecției cu virusul SARS-CoV-2 se realizează conform metodologiei Institutului Național de Sănătate Publică prin recoltarea exsudatului nazofaringian și/sau orofaringian pentru detecție, prin test NAAT/RT-PCR, respectând algoritmul de testare sau prin utilizarea testelor antigenice rapide.
    2. Persoanele cu simptomatologie specifică pentru COVID-19 în conformitate cu definiția de caz elaborată și actualizată de Institutul Național de Sănătate Publică se pot adresa:
    a) medicului de familie;
    b) unui laborator care efectuează teste pentru detecția virusului SARS-CoV-2, prin NAAT/RT-PCR, respectând algoritmul de testare sau prin utilizarea testelor antigenice rapide;
    c) la o farmacie care efectuează teste rapide pentru detecția virusului SARS-CoV-2;
    d) sistemului național unic pentru apeluri de urgență 112*;
    e) camerei de gardă a unui spital (UPU/CPU).

    În funcție de rezultatul examinării clinice, dacă se evidențiază nevoia de oxigenoterapie, se va evalua oportunitatea transportului cu ambulanța la o unitate sanitară cuprinsă în anexa nr. 2 la Ordinul ministrului sănătății nr. 434/2021 privind aprobarea Planului de măsuri pentru organizarea spitalelor și a unităților de dializă în contextul pandemiei de COVID-19 și a listei spitalelor și unităților de dializă care asigură asistența medicală pentru pacienți, cazuri confirmate și suspecte de COVID-19, conform clasificării spitalelor în 3 niveluri de competență, cu modificările și completările ulterioare, respectând protocolul de transport al pacientului suspect/confirmat cu COVID-19, în conformitate cu algoritmul de parcurs al pacientului cu simptomatologie specifică COVID-19 prevăzut în anexa nr. 1a la prezentul plan.

    În cazul în care starea pacientului nu necesită transportul la o unitate sanitară în vederea internării se va proceda după cum urmează:
    — dacă forma de boală este ușoară sau medie, fără necesar de oxigen, iar pacientul nu prezintă unul dintre factorii de risc, acesta va fi îndrumat să își anunțe medicul de familie în vederea monitorizării, în conformitate cu ghidul prevăzut în anexa nr. 1d la prezentul plan;
    — dacă forma de boală este ușoară sau medie, fără necesar de oxigen, dar pacientul prezintă cel puțin doi factori de risc, acesta este transportat la cel mai apropiat centru de evaluare pentru evaluare clinică și paraclinică, precum și administrarea de tratament specific, după caz.

    3. În așteptarea confirmării sau infirmării diagnosticului de COVID-19, persoanele care prezintă semne și simptome sugestive specifice definiției de caz vor fi izolate:
    a) în spațiul special destinat testării din cabinetul medicului de familie/farmacie/laborator și/sau cu respectarea condițiilor de distanțare fizică;
    b) la domiciliu sau la o altă locație aleasă de persoana supusă izolării. Regulile igienice și îndrumări pentru persoanele carantinate/izolate sunt prevăzute în anexa nr. 1b la prezentul plan;
    c) în zone-tampon ale unității sanitare, unităților de asistență medico-socială unde s-a ridicat suspiciunea de COVID-19 și au fost recoltate probele biologice (spital, secție de spital) sau în spații special desemnate sau locații alternative atașate unităților sanitare, desemnate la nivel local, după caz. Pacienții vor fi izolați în cameră individuală cu grup sanitar propriu, în condiții de precauții pentru infecții cu transmitere prin secreții respiratorii sau prin aerosolizare (dacă se practică manopere generatoare de aerosoli: intubație orotraheală, bronhoscopie, ventilație noninvazivă, gastroscopie, manevre de resuscitare), și vor primi asistența medicală necesară pentru a nu li se agrava starea clinică. Personalul medical care efectuează manevre cu risc de aerosolizare, cu expunere crescută la infecție, va fi echipat corespunzător, conform recomandărilor Institutului Național de Sănătate Publică, referitoare la îngrijirea în secțiile de terapie intensivă a pacienților pozitivi cu SARS-CoV-2.

    II. Confirmarea diagnosticului de COVID-19

    a) Confirmarea diagnosticului COVID-19 se face prin obținerea unui rezultat pozitiv la teste NAAT/RT-PCR sau la teste antigenice rapide în produsele biologice recomandate (exsudat nazal, exsudat faringian, spută, lavaj bronșic), așa cum este precizat în Metodologia de supraveghere a sindromului respirator acut cu noul coronavirus, elaborată de Institutul Național de Sănătate Publică.

    Pacienții simptomatici cu rezultat negativ la testul antigenic rapid care prezintă simptome sugestive pentru infecția cu SARS-CoV-2 conform definiției de caz vor fi retestați prin NAAT/RT-PCR.

    Pacienții simptomatici și cu imagine radiologică/CT sugestivă, fără altă cauză aparentă, sunt asimilați pacienților COVID-19, vor fi ținuți în izolare și li se va efectua un alt test NAAT/RT-PCR la interval de circa 24 de ore de la primul test.

    Pentru pacienții care prezintă un rezultat pozitiv la testarea pentru detecția virusului SARS-CoV-2 nu se poate infirma diagnosticul COVID-19 ca urmare a rezultatului negativ al unui alt test.

    b) Cazurile confirmate COVID-19 la testul NAAT/RT-PCR soldate cu deces la care 2 teste NAAT/RT-PCR în dinamică din spută/aspirat bronșic sunt negative pot fi considerate decese datorate infecției cu SARS-CoV-2 dacă clinicianul a consemnat semne și simptome înalt sugestive și decesul este corelat cu evoluția clinică determinată de COVID-19. În situația în care apare necesitatea clarificării cauzei decesului, se indică examene NAAT/RT-PCR din țesut pulmonar recoltat de către medicul specialist de anatomie patologică/medicină legală fără a fi necesară autopsia.

    c) Persoanele aflate în perioada de 180 de zile de la data primului test pozitiv nu vor fi testate pe baza definiției de caz stabilite de Institutul Național de Sănătate Publică pentru diagnosticul infecției cu virusul SARS-CoV-2, cu excepția persoanelor care prezintă simptomatologie sugestivă. Dacă persoanele se retestează în perioada de 180 de zile de la data primului test pozitiv și au un rezultat pozitiv, nu se consideră o nouă infecție, cu excepția situației în care acestea prezintă simptomatologie sugestivă.

    III. Atitudinea față de pacient în funcție de rezultatul testului pentru diagnosticul infecției cu virusul SARS-CoV-2:

    a) Dacă rezultatul este negativ:
    — medicul specialist/medicul de familie va consulta bolnavul și îi va recomanda, dacă este cazul, alte investigații pentru stabilirea diagnosticului și conduitei de tratament;
    — pacienții internați, pentru care medicul curant exclude, după consultul clinic și interpretarea examenelor paraclinice efectuate, diagnosticul de COVID-19, se transferă în sectorul non-COVID din cadrul unității sanitare sau, după caz, în situația în care la nivelul unității sanitare nu se poate asigura asistență medicală pentru pacient, se organizează transferul către o altă unitate sanitară care răspunde nevoii de îngrijire corespunzătoare afecțiunii non-COVID-19. Prin excepție, pacienții simptomatici cu radiografie pulmonară sau tomografie computerizată toracică sugestivă pentru infecția cu SARS-CoV-2, fără altă cauză aparentă, vor fi ținuți în izolare și considerați suspecți de COVID-19. Acestor pacienți li se va asigura asistență medicală necesară, urmând a se efectua al doilea test pentru detecția ARN SARS-CoV-2 la interval de 24 de ore de la primul test;

    b) dacă rezultatul este negativ/neconcludent/indisponibil, dar există suspiciunea înaltă de COVID-19 (imagine radiologică sau tomografie computerizată sugestivă, simptomatologie și probe
    biologice sugestive, tendința la desaturare fără altă cauză, context epidemiologic), în special cei ce prezintă o formă severă sau critică, aceștia pot fi asimilați pacientului cu COVID-19 și internați în unitățile sanitare cuprinse în anexa nr. 2 la Ordinul ministrului sănătății nr. 434/2021, cu modificările și completările ulterioare, cu menținerea criteriilor de izolare până la clarificarea definitivă a diagnosticului;

    c) dacă rezultatul este pozitiv abordarea va fi următoarea:
    — persoanele care au testele pozitive efectuate în farmacie, laborator sau de către echipajele serviciului de ambulanță județean/al municipiului București și Ilfov au obligația de a contacta și informa medicul de familie căruia îi vor prezenta rezultatul. În cazul în care pacientul nu are medic de familie, acesta se va adresa direcției de sănătate publică. Medicul de familie are obligația luării în evidență și monitorizării stării de sănătate a persoanelor testate pozitiv și transmite direcției de sănătate publică fișa de monitorizare a persoanei izolate, prevăzută în anexa nr. 1c la prezentul plan;
    — pacienții internați în unități sanitare care au fost testați cu rezultat pozitiv vor fi izolați imediat în zonele destinate pacienților cu COVID-19. În urma evaluării clinice și paraclinice, în funcție de formele clinice de manifestare ale infecției cu SARS-CoV-2, așa cum sunt definite la pct. II.8 din anexa nr. 1 la Ordinul ministrului sănătății nr. 434/2021, cu modificările și completările
    ulterioare, medicul curant stabilește traseul pacientului pozitiv corespunzător prevederilor de la pct. V din anexa nr. 1 la Ordinul ministrului sănătății nr. 434/2021, cu modificările și completările
    ulterioare;
    — persoanele simptomatice care se prezintă în camera de gardă a unui spital (UPU/CPU) și sunt testate cu rezultat pozitiv, în funcție de forma de boală și prezența/absența factorilor de risc, acestea vor fi direcționate în centrele de evaluare* pentru evaluare și conduita terapeutică;
    — pentru testele cu rezultat pozitiv efectuate la persoanele simptomatice care se prezintă în cabinetul medicului de familie se va aplica ghidul din anexa nr. 1d la prezentul plan.

    IV. Traseul pacientului confirmat cu infecție SARS-CoV-2

    a) Pacienții asimptomatici vor fi izolați la domiciliu și monitorizați prin medicul de familie pentru o perioadă de 10 zile pentru persoanele nevaccinate și 7 zile pentru cele vaccinate sau trecute prin boală în perioada ultimelor 180 de zile.

    b) Pacienții simptomatici vor fi evaluați clinic de către medicul de familie și, după caz, imagistic și biologic de medicii specialiști din centrele de evaluare.
    c) La centrul de evaluare se pot prezenta doar persoanele cu un rezultat pozitiv.

    La nivelul centrului de evaluare are loc:

    1. evaluarea clinică a pacientului: simptome, evaluare puls arterial, saturația sângelui cu O2, tensiune arterială, temperatură, greutate;
    2. identificarea factorilor de risc:
    • boli cardiovasculare, inclusiv HTA;
    • diabet zaharat tip 1 și 2;
    • obezitate cu indice de masă corporală peste 30%;
    • boli respiratorii cronice, inclusiv astmul bronșic;
    • insuficiență renală cronică, pacienții cu dializă cronică;
    • hepatopatii cronice;
    • imunodepresii semnificative, inclusiv boli neoplazice, transplant de organ sau de celule stem, talasemie, anemie falcipară, terapie imunosupresoare sau SIDA;
    • vârsta peste 65 de ani;
    • copiii de 12—17 ani cu patologii severe asociate;
    3. evaluarea antecedentelor personale patologice/medicație pentru afecțiuni cronice, dacă este cazul;
    4. interpretarea rezultatelor de laborator și rezultate imagistice (pentru pacienții care sunt evaluați în centrele de evaluare).

    Decizii în urma evaluării:

    1. Pacienții fără factori de risc care au manifestări clinice ușoare COVID-19, care nu necesită oxigenoterapie, vor fi izolați la domiciliu pentru o perioadă de 10 zile pentru persoanele nevaccinate și 7 zile pentru cele vaccinate sau trecute prin boală în perioada ultimelor 180 de zile și tratați și monitorizați la domiciliu prin intermediul medicului de familie.

    2. Pacienții fără factori de risc care au manifestări clinice medii COVID-19, care nu necesită oxigenoterapie, vor fi izolați la domiciliu pentru o perioadă de 10 zile pentru persoanele nevaccinate și 7 zile pentru cele vaccinate sau trecute prin boală în perioada ultimelor 180 de zile și vor fi monitorizați ulterior la domiciliu prin intermediul medicului de familie.

    Pacienții cu COVID-19 monitorizați la domiciliu vor fi îndrumați de urgență pentru investigare în centrele de evaluare (lista acestora va fi publicată pe pagina web a Ministerului Sănătății și a direcțiilor de sănătate publică județene și a municipiului București) în vederea internării/inițierii tratamentului specific, prin intermediul serviciului 112, în situația existenței următoarelor simptome:
    • febră înaltă persistentă mai mult de 5 zile sau care reapare după o perioadă de afebrilitate;
    • tuse seacă intensă sau care se accentuează;
    • SaO2 < 94% la pacientul fără afectări respiratorii anterioare COVID-19;
    • dispnee nou apărută sau accentuarea unei dispnei preexistente;
    • dureri toracice la inspirul profund;
    • astenie marcată;
    • mialgii intense.

    3. Pacienții care nu necesită oxigenoterapie care au manifestări clinice ușoare sau medii de COVID-19 și care au factori de risc vor fi direcționați prin intermediul serviciului 112 sau se vor deplasa individual, cu evitarea utilizării transportului în comun, pentru a fi evaluați în centrele de evaluare (lista acestora va fi publicată pe site-ul DSP), pentru a se decide dacă au indicații/contraindicații de administrare de medicație antivirală și dacă necesită internare de zi sau continuă.

    * Centrele de evaluare sunt unități funcționale organizate la nivelul spitalelor având ca structură minimă: cabinet de consultații și tratament și/sau structură de spitalizare de zi, după caz, laborator de analize medicale și laborator de radiodiagnostic (aparate pentru radiografie sau tomografie computerizată).

    Antiviralele de administrare orală se pot prescrie pentru administrare la domiciliu doar dacă sunt îndeplinite simultan următoarele condiții:
    — se inițiază la pacienți în primele 7 zile de boală (faza virală a bolii);
    — sunt prescrise de către medicul care a evaluat pacientul, după evaluare corespunzătoare pentru excluderea contraindicațiilor: clinică, biologică, imagistică;
    — continuarea monitorizării pacientului de către medicul de familie pe parcursul tratamentului și ulterior până la vindecare.

    Antiviralele orale se administrează în regim ambulatoriu, doar pe bază de prescripție medicală. În schimb, medicația antivirală cu administrare parenterală se utilizează doar în mediul spitalicesc.

    Anticorpii monoclonali pot fi administrați în centrele de evaluare în regim de spitalizare de zi.

    4. Vor fi direcționați la spital prin intermediul serviciului 112 pentru a fi internați următoarele categorii de pacienți:

    a) pacienții care prezintă semne de agravare legate de infecția cu SARS-CoV-2, respectiv simptomele menționate la punctul 2, sau nu prezintă semne de agravare legate de infecția SARS-CoV-2, dar au o decompensare a bolii de fond în timpul monitorizării la domiciliu.
    b) pacienții care necesită oxigenoterapie, care au manifestări severe de COVID-19 sau cei care necesită suport al unei/mai multor funcții vitale și/sau au sepsis/șoc septic (cu stare critică). Excepție vor face doar cei care vor refuza internarea, refuz exprimat în scris, în pofida informării privind riscurile evolutive;
    c) pacienții care nu au manifestări severe determinate de COVID-19, dar care au alte afecțiuni care impun asistență spitalicească din cauza imposibilității acestora de a fi tratați și monitorizați eficient la domiciliu.

    5. Pacienții simptomatici vor fi izolați, în funcție de deciziile luate în evaluare la domiciliu/unitatea sanitară care asigură asistența medicală a pacienților cu COVID-19, pentru o perioadă de 10 zile pentru persoanele nevaccinate și 7 zile pentru cele vaccinate sau cele trecute prin boală în perioada ultimelor 180 de zile.

    V. Criterii de internare pentru pacienții cu COVID-19

    a) Internarea pacienților în spitale de nivel I, II sau III este recomandată de medicul care evaluează bolnavul.
    b) Internarea pacienților se realizează în funcție de următoarele criterii de severitate a cazului și de prezența/ absența factorilor de risc pentru COVID-19:
    1. pacienții care prezintă semne de agravare legate de infecția SARS-CoV-2 sau nu prezintă semne de agravare legate de infecția SARS-CoV-2, dar au o decompensare a bolii de fond în timpul monitorizării la domiciliu;
    2. pacienții care necesită oxigenoterapie, care au manifestări severe de COVID-19 sau cei care necesită suport al unei/mai multor funcții vitale și/sau au sepsis/șoc septic (cu stare critică);
    3. pacienții care nu au manifestări severe determinate de COVID-19, dar care au alte afecțiuni care impun asistența spitalicească din cauza imposibilității acestora de a fi tratați și monitorizați eficient la domiciliu.

    VI. Criterii de externare și vindecare pentru pacienții cu COVID-19

    a) Pacienții pot fi externați cu statutul de vindecat sau atunci când medicul curant consideră oportun pe baza criteriilor clinice și paraclinice, cu recomandarea de izolare la domiciliu sau la locația declarată de persoană pentru o perioadă stabilită de medicul curant. Pacienții cărora li s-a recomandat izolarea sunt declarați vindecați de către medicul de familie, la încheierea perioadei de izolare recomandate. În situația în care acești pacienți nu au medic de familie, vindecarea va fi declarată la terminarea perioadei de izolare de către medicul curant care a tratat cazul respectiv. În situația în care pacientul este declarat vindecat la externare, unitatea sanitară unde a fost tratat pacientul are obligația introducerii statutului de vindecat în platforma Corona Forms în decurs de 24 de ore de la externare.

    Monitorizarea stării de sănătate a pacientului pe perioada izolării la domiciliu sau la locația declarată de persoană se face de către medicul de familie, zilnic, prin consultație medicală la distanță.

    Pentru pacienții care nu sunt înscriși pe lista unui medic de familie, monitorizarea zilnică este efectuată de către direcția de sănătate publică județeană/a municipiului București.

    b) Pacienții cu afecțiune renală care necesită dializă și care sunt pozitivi la retestare pot fi menținuți internați până la 10 zile, în vederea asigurării accesului la dializă (procedură care nu poate fi efectuată în condiții de izolare la domiciliu).

    c) Pacienții care prezintă sechele post-COVID-19 după externare (dispnee, fatigabilitate, tulburări neurologice și altele) trebuie monitorizați în continuare atât de medicul de familie, cât și în servicii de specialitate, cu controale regulate ale funcției pulmonare, cardiace, computer tomografie, test de mers, alte investigații considerate necesare de medicul curant.

    d) Pentru pacienții declarați vindecați de COVID-19 și pentru care au trecut cel puțin 10 zile de la data recoltării primului test pozitiv pentru persoanele nevaccinate și 7 zile de la data recoltării primului test pozitiv pentru persoanele vaccinate sau cele trecute prin boală în perioada ultimelor 180 de zile, la reintrarea în colectivitate (loc de muncă, unitate de învățământ etc.) nu este necesar aviz epidemiologic și nici solicitarea unui test negativ pentru ARN SARS-CoV-2.

    e) Medicul de familie va declara pacientul vindecat pe baza rezultatelor monitorizării zilnice, prin consultația medicală la distanță, considerând drept criterii de vindecare absența manifestărilor clinice pe parcursul perioadei de monitorizare, dar nu mai devreme de sfârșitul celor 10 zile de monitorizare pentru persoanele nevaccinate și 7 zile de monitorizare pentru persoanele vaccinate sau cele trecute prin boală în perioada ultimelor 180 de zile. Starea de vindecat va fi comunicată în scris prin scrisoare medicală transmisă prin utilizarea mijloacelor de comunicare electronică la distanță direcției de sănătate publică județene/a municipiului București, care are obligația introducerii statutului de vindecat în platforma Corona Forms în decurs de 24 de ore de la primirea scrisorii.

    VII. Anexele nr. 1a—1d fac parte integrantă din prezentul plan.

    Reguli igienice și îndrumări pentru persoanele carantinate/izolate

    Persoanele aflate în carantină/izolare, precum și familiile/persoanele din aceeași locuință sau gospodărie trebuie să respecte următoarele reguli igienice și îndrumări:
    — persoana carantinată/izolată se va plasa într-o cameră individuală, bine aerisită (de exemplu, aer condiționat sau aerisirea cu geamurile deschise);
    — persoana carantinată/izolată își limitează deplasările prin casă, evitând să circule prin spațiile comune (de exemplu: bucătărie, baie), spații ce vor fi bine aerisite prin deschiderea geamurilor;
    — este necesar ca membrii familiei să stea în alte camere sau, dacă acest lucru nu este posibil, să păstreze o distanță de cel puțin 1 m față de persoana izolată (de exemplu, să doarmă într-un pat separat);
    — igiena mâinilor trebuie să fie riguroasă, înainte și după prepararea mâncării, înainte de a mânca, după folosirea toaletei și ori de câte ori mâinile par murdare. Dacă mâinile nu sunt vizibil murdare, se poate folosi un dezinfectant de mâini pe bază de alcool. Pentru mâini vizibil murdare, se recomandă apă și săpun;
    — când se efectuează spălarea pe mâini cu apă și săpun, se folosesc, de preferat, prosoape de hârtie de unică folosință pentru a usca mâinile. Dacă acestea nu sunt disponibile, se utilizează prosoape obișnuite curate și vor fi înlocuite atunci când se udă sau cât mai des posibil;
    — lenjeria și ustensile de masă dedicate se folosesc doar de către persoanele izolate; aceste articole trebuie curățate cu apă și detergenți obișnuiți după utilizare și pot fi reutilizate;
    — suprafețele care sunt frecvent atinse în camera în care este izolată persoana, cum ar fi: noptierele, cadrul patului și alte piese de mobilier pentru dormitor, se curăță și se dezinfectează zilnic;
    — suprafețele băilor și toaletelor se curăță și se dezinfectează cu un dezinfectant obișnuit pe bază de clor cel puțin o dată pe zi;
    — hainele, lenjeria de pat și prosoapele de baie și de mâini ale persoanei izolate se curăță cu detergent obișnuit, folosind mașina de spălat la 60—90°C, și vor fi uscate bine;
    — atunci când strănută sau tușesc, persoanele izolate/carantinate își acoperă gura și nasul cu șervețel de unică folosință sau strănută/tușesc în plica cotului. Șervețelul de unică folosință se aruncă imediat la gunoi, în sac de plastic, urmat de spălarea imediată a mâinilor cu apă și săpun. În cazul în care apare cel puțin unul din următoarele simptome: tuse, febră, dificultăți la respirație, durere în gât, se va contacta sistemul național unic pentru apeluri de urgență 112.

    Ordinul poate fi consultat AICI

    Câte persoane au fost vaccinate anti-COVID-19 în ultimele 24 de ore. Datele CNCAV

    Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 a informat că, în ultimele 24 de ore, au fost administrate 14.850 de doze de vaccin Pfizer, Moderna, AstraZeneca şi Johnson&Johnson, dintre care 2.721 reprezintă prima doză, 2.279 – doza a doua şi 9.850 – doza a treia.

    Potrivit CNCAV, de la începutul campaniei de vaccinare anti-COVID, în 27 decembrie 2020, au fost administrate 16.049.850 doze de vaccin pentru 7.987.790 de persoane, 7.880.457 primind schema completă şi 2.133.381 imunizându-se cu doza a treia.

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate patru reacţii adverse, trei de tip general şi una de tip local.

    În total, de la debutul campaniei de vaccinare s-au înregistrat 19.764 de reacţii adverse la vaccinurile anti-COVID, 2.160 de tip local şi 17.604 de tip general.

    GCS: 408 pacienți, dintre care nouă copii, internați la ATI. 14 decese, raportate în ultimele 24 de ore

    Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunțat că, în ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 4.712 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), cu 1.324 mai puțin decât în ziua anterioară. 391 dintre cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

    Astfel, până duminică, pe teritoriul României au fost confirmate 1.844.537 de cazuri de infectare cu noul coronavirus (COVID – 19), dintre care 14.229 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare. Totodată, 1.758.184 de pacienți au fost declarați vindecați.

    Până astăzi, 59.011 persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

    În intervalul 08.01.2022 (10:00) – 09.01.2022 (10:00) au fost raportate de către INSP 14 decese (9 bărbați și 5 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Bistrița-Năsăud, Brăila, Dolj, Gorj, Mureș, Prahova, Sibiu, Suceava și Municipiul București.

    Dintre cele 14 decese, 2 au fost înregistrate la categoria de vârstă 50-59 ani, 4 la categoria de vârstă 60-69 ani, 5 la categoria de vârstă 70-79 ani și 3 la categoria de vârstă peste 80 ani.

    13 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar un pacient decedat nu a prezentat comorbidități.

    Din totalul de 14 pacienți decedați, doar unul a survenit la o persoană vaccinată, grupa de vârstă 60-69 ani, având comorbidități asociate.

    Nu au fost raportate decese anterioare intervalului de referință.

    În unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 este de 2.565, cu 141 mai mult decât în ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 408 persoane, cu 2 mai mult decât în ziua anterioară. Dintre cei 408 pacienți internați la ATI, 30 au certificat care atestă vaccinarea.

    Din totalul pacienților internați, 108 sunt minori, 99 fiind internați în secții, cu 6 mai mult decât în ziua anterioară și 9 la ATI, similar cu ziua anterioară.

    Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 11.195.350 de teste RT-PCR și 6.324.496 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 16.178 de teste RT-PCR (5.148 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 11.030 la cerere) și 24.934 de teste rapide antigenice.

    Pe teritoriul României, 24.333 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 3.092 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 49.005 persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 64 de persoane.

    În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 2.150 de apeluri la numărul unic de urgență 112.

    Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 8 ianuarie, 1.342 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 384.567 lei.

    De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, au fost întocmite, ieri, 2 dosare penale pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

    CMR: Peste 700 de Certificate Profesionale Curente, emise anul trecut, pentru exercitarea profesiei de medic în afara țării

    Numărul total al Certificatelor profesionale curente, solicitate cu scopul de a exercita profesia de medic în afara României, a fost de 776 în anul 2021, mai mic decât în anii precedenţi, informează Colegiul Medicilor din România (CMR).

    Potrivit CMR, certificatul profesional curent (GOOD STANDING) este documentul eliberat la cererea medicului (ori la cererea autorității competente omoloage dintr-un alt stat) și cuprinde datele personale relevante cu privire la onorabilitatea, moralitate și competența cu care își poate exercita profesia medicul care deține sau a deținut în trecut calitatea de membru al Colegiului Medicilor din România (C.M.R.).

    Conform datelor CMR, pentru perioada 2016-2020, situația este următoarea:

    • Nr. total al CPC emise la nivel național în anul 2016 = 1462
    • Nr. total al CPC emise la nivel național în anul 2017 = 1374
    • Nr. total al CPC emise la nivel național în anul 2018 = 1221
    • Nr. total al CPC emise la nivel național în anul 2019 = 1099
    • Nr. total al CPC emise la nivel național în anul 2020 = 858

    Medicii au obligația să solicite eliberarea GOOD STANDING – ului în vederea:

    • a) întocmirii dosarului de înscriere la orice examen de promovare profesională sau concurs de ocupare a
      unui post vacant de medic, de medic dentist și, respectiv, de farmacist;
    • b) înființării cabinetelor medicale/de medicină dentară, în cazul medicilor, respectiv al medicilor dentiști;
    • c) exercitării profesiei în afara granițelor României.

    Certificatul profesional curent se acordă doar membrilor Colegiului Medicilor din România.

    Sursa citată menționează că situația statistică din anii 2016, 2017, 2018 și primele trei luni din anul 2019 a fost întocmită în baza raportărilor colegiilor teritoriale ale Colegiului Medicilor din România, iar începând cu luna aprilie 2019, situația statistică este întocmită direct din aplicația informatică a Colegiului Medicilor din România realizată pe baza înregistrărilor colegiilor teritoriale.

    Potrivit sursei citat, prin GOOD STANDING – certificat profesional curent – se înțelege documentul cuprinzând datele personale relevante cu privire la onorabilitate și moralitate, inclusiv la competența cu care medicii își exercită profesia.

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.