20.2 C
București
marți, septembrie 8, 2026
More

    MS: Serviciile medicale acordate în ambulatorii pentru pacienții COVID, decontate de casele de asigurări

    Serviciile medicale acordate în centrele de evaluare ambulatorie pentru persoanele infectate cu SARS-Cov-2 vor fi decontate de către casele de asigurări de sănătate, informează Ministerul Sănătății (MS).

    Bolnavii infectați cu virusul SARS-CoV-2 se vor putea prezenta în aceste centre fără bilet de trimitere, pe baza confirmării infecției printr-un test antigen rapid sau test NAAT/RT-PCR, pentru evaluarea stării de sănătate și pentru a primi tratament antiviral gratuit, în regim de spitalizare de zi, indiferent de statutul de asigurat.

    ”Astăzi (joi – n.r.), 13 ianuarie 2022, Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate au stabilit modul de contractare și decontare a serviciilor medicale acordate în centrele de evaluare pentru pacienții cu COVID-19”, se arată într-un comunicat de presă al MS.

     

    În ședința de Guvern a fost aprobat proiectul de Hotărâre pentru completarea Capitolului XIV din Anexa nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 696/2021 pentru aprobarea pachetelor de servicii şi a Contractului-cadru care reglementează condiţiile acordării asistenţei medicale, a medicamentelor şi a dispozitivelor medicale, tehnologiilor şi dispozitivelor asistive în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2021 – 2022.

    ”Actul normativ permite operaționalizarea centrelor de evaluare ambulatorie după ce se vor încheia rapid contractele cu casele de asigurări de sănătate. E foarte important ca pacienţii să meargă în aceste centre când nu sunt într-o situaţie critică. Vom scade presiunea pe unitățile sanitare”, a declarat prof dr. Alexandru Rafila, ministrul Sănătății.

    Hotărârea de Guvern aduce prevederi noi și pentru pacienții non-COVID-19.

    ”Pentru asigurarea unui acces cât mai rapid al persoanelor asigurate la investigații medicale paraclinice efectuate în regim ambulatoriu, s-a stabilit un termen de  maxim 5 zile lucrătoare de la solicitare pentru realizarea investigației necesare monitorizării pacienţilor diagnosticaţi cu boli oncologice, diabet, afecţiuni rare, boli cardiovasculare, boli cerebrovasculare, boli neurologice, precum și a celor diagnosticaţi cu COVID-19, după externarea din spital sau după încetarea perioadei de izolare”, se mai arată în comunicat.

    Studiu: Risc de spitalizare mai mic cu 53% pentru persoanele infectate cu Omicron față de Delta

    Un amplu studiu american întreprins pe un număr de aproape 70.000 de persoane testate pozitiv la infecţia cu SARS-CoV-2 a arătat un risc de spitalizare şi de deces substanţial redus în cazul variantei Omicron comparativ cu Delta, iar aceasta independent de nivelurile de imunitate în creştere în rândul populaţiei, informează AFP.

    Potrivit studiului, persoanele infectate cu Omicron aveau un risc înjumătăţit (mai mic cu 53%) de a fi spitalizate faţă de cele contaminate cu Delta. În acelaşi timp, riscul de a ajunge la terapie intensivă s-a redus cu 74%, iar cel de deces cu peste 90%.

    Dintre cele mai mult de 52.000 de persoane infectate cu Omicron urmărite în acest studiu, nici una nu a avut nevoie de aparat de respiraţie artificială. Pentru comparaţie, 11 pacienţi dintre cei aproape 17.000 infectaţi cu Delta au trebuit conectaţi la un astfel de aparat.

    În plus, durata medie a spitalizărilor a fost de 1,5 zile pentru Omicron şi de aproape 5 zile în cazul infectării cu Delta.

    Această analiză a fost întreprinsă pornind de la datele sistemului spitalicesc din California al Kaiser Permanente (un consorţiu de îngrijire integrată), în cursul lunii decembrie, când ambele variante virale aveau o largă circulaţie.

    Rezultatele sale vin să confirme datele acumulate de la populaţiile altor ţări, spre exemplu Africa de Sud sau Marea Britanie, dar şi pe cele care au arătat – la experimentele pe animale sau ex-vivo (în afara corpului uman) – că Omicron are o rată mai mare de replicare în căile aeriene superioare (nas, gât) faţă de plămâni, unde se declanşează formele grave de COVID-19, relatează AFP, potrivit Agerpres.

    Studiul american, care nu a fost deocamdată supus procedurii de peer-review, a fost realizat de cercetători de la Universitatea Berkeley din California, Kaiser Permanente şi Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (CDC).

    „Studiul a luat în calcul parametri importanţi precum vârsta, sexul, infectările anterioare cu SARS-CoV-2, statutul vaccinal şi comorbidităţile”, a declarat miercuri directoarea CDC, Rochelle Walensky, citând pe larg din acest studiu într-o conferinţă de presă.

    Rezultatele arată că varianta Omicron este ‘intrinsec mai puţin gravă’ decât Delta, nu doar că persoane care au fost imunizate (după o infectare anterioară sau printr-un vaccin) o contractează, explică studiul.

    De altfel, chiar dacă studiul a constatat o eficacitate a vaccinurilor mai redusă contra infectărilor cu Omicron, s-a observat că protecţia a rămas considerabilă împotriva formelor grave de boală.

    Cu toate acestea, Rochelle Walensky a subliniat că infecţiozitatea foarte ridicată a variantei Omicron duce în mod automat la un număr mare de spitalizări, punând sub presiune un sistem medical al cărui personal a fost deja supus la grea încercare în ultimii doi ani.

    Statele Unite înregistrează în această perioadă o medie de 750.000 de cazuri noi de infectare şi circa 1.600 de decese pe zi.

    În spitalele americane se află acum un număr record de peste 150.000 de persoane infectate cu SARS-CoV-2.

     

     

    Coronavirus: Bucureștiul a ajuns la o rată de incidenţă de 3,63 de cazuri la mia de locuitori

    Direcția de Sănătate Publică (DSP) a anunțat că rata de incidenţă COVID-19 calculată la 14 zile pentru Bucureşti este, joi, de 3,63 de cazuri la mia de locuitori, în creştere faţă de ziua precedentă, când s-a înregistrat o valoare de 3,32 la mia de locuitori.

    Cea mai mare rată de infectare cu SARS-CoV-2 în Capitală a fost atinsă pe 22 octombrie – 16,54 cazuri la mia de locuitori.

    Răspândirea virusului SARS-CoV-2 în funcție de vreme: Cum poate influențată contagiozitatea

    Dr.Călin Muntean, șef lucrări la disciplina de Informatică Medicală și Biostatistică la Universitatea de Medicina și Farmacie „Victor Babeș” Timișoara, a declarat că starea vremii poate influența contagiozitatea virusului SARS-CoV-2, iar efectul acesteia asupra răspândirii coronavirusului este una dintre cele mai investigate ipoteze de la debutul pandemiei.

    Astfel, dr.Călin Muntean a explicat că vremea poate influența contagiozitatea virusului în două moduri distincte, astfel:

    „1.Din punct de vedere epidemiologic, supraviețuirea și răspândirea unui virus depind de temperatura mediului înconjurător. Deoarece temperaturile mai ridicate dăunează stratului lipidic al virusului, viabilitatea coronavirusului SARS este afectat substanțial la temperatură mai ridicate 18 °C. La acestea se adaugă factorul de meteosensibilitate individual ce declanșează un mecanism fiziopatologic vulnerabilizand imunitar individul. 2.Dintr-o perspectivă comportamentală și socială, vremea modifică nivelurile de mobilitate, distanțarea socială și locația adunărilor sociale, ceea ce, la rândul său, afectează răspândirea virusului între indivizi”, a afirmat dr.Călin Muntean.

    Dr.Călin Muntean a mai spus că deși o serie de studii au furnizat dovezi empirice pentru relația negativă dintre temperatură și contagiozitate, câțiva cercetători ajung la concluzii contrastante arătând că potențialul de contagiozitate fluctuează o dată cu schimbarea vremii și diferă substanțial în ceea ce privește mărimea efectului, nivelurile de semnificație, indicatorii meteorologici, regiunile și perioadele de timp.

    De asemenea, temperaturile extreme și modificările presiunii barometrice ar putea contribui afectarea sănătății prin modificarea nivelului de serotonină.

    „Autorii japonezi spun că o scădere a presiunii barometrice determină lărgirea vaselor de sânge din creier, ceea ce declanșează eliberarea serotoninei.Serotonina reglează inflamația și imunitatea acționând asupra receptorilor de serotonină care sunt exprimați diferențiat pe celulele imune. Serotonina acționează ca un chimioatractant puternic. Serotonina modifică, producția și eliberarea de citokine și activarea/proliferarea celulelor. Interesant, s-a postulat recent că modificările atât ale căilor sintetice ale dopaminei, cât și ale serotoninei ar putea fi implicate în fiziopatologia COVID-19.Este evident, totuși, că sunt necesare studii experimentale suplimentare pentru a elucida legătura dintre ACE2 și DDC în timpul infecției cu SARS-CoV-2 și pentru a demonstra modificările ipotetice ale dopaminei, serotoninei și alți neurotransmițători la pacienții cu COVID-19.Sunt necesare mai multe cercetări pentru a explora potențialele efecte directe ale COVID-19 asupra sănătății mintale, utilizând atât investigații longitudinale pe termen scurt, cât și pe termen lung.Cele mai vulnerabile grupuri în acest caz includ vârstnici, copii, femei, persoane cu probleme de sănătate preexistente, în special boli mintale, subiecți care iau anumite tipuri de medicamente, inclusiv psihotrope, persoane cu statut socio-economic scăzut și imigranți.”, a explicat șef lucrări la disciplina de Informatică Medicală și Biostatistică la Universitatea de Medicina și Farmacie „Victor Babeș” Timișoara.

    În același timp, dr.Călin Muntean a atenționat că influența indirectă a vremii canalizată prin schimbările în comportamentul uman au relevanță întrucât politicile de izolare s-au dovedit a fi instrumente de succes pentru guverne pentru a limita răspândirea necontrolată a virusului prin regulile de distanțare socială și carantină.

    „Pe de altă parte, nivelul de mobilitate a jucat, de asemenea, un rol important în transmiterea virusului. Pentru a înțelege acest mecanism, Google a pus la dispoziție indici de mobilitate agregați bazați pe mișcarea smartphone-urilor Android.
    Rezultatele obținute au arătat că viteza vântului și presiunea atmosferică au o relație liniară pozitivă cu răspândirea infecției și o creștere a riscului de răspândire a COVID-19 (declanșarea mecanismului serotonină). În plus, riscul de răspândire fluctuează pentru temperaturi între 24 și 29 °C, dar scade brusc când temperatura medie depășește 29 °C. Riscul de răspândire a COVID-19 scade semnificativ pentru umiditatea relativă între 72 și 76% și este nivelat ulterior (viabilitatea coronavirusului SARS).Rezultatele din mai multe cercetări indică faptul că viteza și presiunea vântului au o relație liniară pozitivă cu riscul de răspândire a COVID-19, în timp ce temperatura și umiditatea au o relație neliniară cu răspândirea COVID-19. Aceste constatări evidențiază necesitatea factorilor de decizie de a concepe contramăsuri eficiente pentru controlul răspândirii, deoarece ne aflăm încă în sezonul cu temperaturi scăzute.Este evident că pandemia de COVID-19 descoperă toată fragilitatea și slăbiciunea ecosistemului nostru și incapacitatea de a ne proteja prin măsuri bazate pe cunoștințele medicale holistice. Din nou, pandemia subliniază greșelile și neglijența noastră față de consecințele activităților umane și interacțiunea noastră cu mediul înconjurător”, a afirmat dr.Călin Muntean.

     

     

    GCS a anunțat 9.785 cazuri zilnice de persoane pozitive și 36 de decese

    Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a anunțat că de la ultima raportare au fost înregistrate 9.785 cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2.

    De asemenea, au fost raportate 36 decese, dintre care două anterioare.

    „Conform datelor existente la nivelul CNCCI la data de 13 ianuarie 2022, ora 10.00, în intervalul de 24 de ore, au fost înregistrate 9.785 cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2. De asemenea, au fost raportate 36 decese, dintre care 2 anterioare”, a anunțat Grupul de Comunicare Strategică.

     

    Franța înăsprește restricțiile pentru persoanele nevaccinate împotriva COVID-19

    Senatul Franţei înăsprește restricțiile pentru persoanele nevaccinate împotriva COVID-19, inclusiv introducerea paşaportului de vaccinare.

    Măsurile au fost aprobate în cursul nopţii de miercuri spre joi, transmit dpa şi Reuters, potrivit Agerpres.

    Măsurile au fost propuse de guvern pentru a combate valul al cincilea al epidemiei, dar au fost întâmpinate cu proteste de o parte a opiniei publice, mai ales după criticile dure ale preşedintelui Emmanuel Macron la adresa nevaccinaţilor.

    Senatul a aprobat noile restricţii şi introducerea paşaportului de vaccinare cu 249 de voturi pentru şi 63 împotrivă.

    Legislaţia fusese deja aprobată de Adunarea Naţională în cursul acestei luni.

    Astfel, persoanele nevaccinate nu vor mai avea acces în restaurante, spaţii culturale, trenuri pe distanţe lungi şi curse aeriene. Până acum, nevaccinaţii puteau prezenta un test negativ la coronavirus.

    Senatul a decis ca aceste reguli mai stricte să se aplice doar dacă numărul pacienţilor cu COVID-19 în spitalele din Franţa depăşeşte 10.000. În acest moment, sunt internaţi în jur de 24.000 de bolnavi infectaţi cu coronavirus.

    Pe viitor, cei care s-au infectat şi s-au vindecat de COVID-19 vor fi eligibili pentru un paşaport de vaccinare, ce permite acces neîngrădit la facilităţi şi evenimente.

    Paşaportul de vaccinare li se aplică persoanelor de 18 ani şi peste.

    Călătoriile pe distanţe lungi vor fi totuşi permise, pentru motive excepţionale, fără test şi fără dovada de vaccinare.

    Cei care şi-au făcut programare pentru a se vaccina vor primi acces temporar dacă prezintă un test negativ.

    Senatul a respins însă introducerea de sancţiuni mai aspre şi regula care obligă restaurantele să verifice identitatea clienţilor, astfel de controale fiind doar în responsabilitatea poliţiei.

    În Franța, numărul de infectări cu coronavirus a crescut accelerat în ultimele săptămâni, varianta Omicron fiind acum dominantă.

    Miercuri au fost raportate aproape 361.719 de cazuri noi şi 246 de decese în spitale, potrivit sursei citate.

    Ministrul Sănătăţii: Vaccinul anti-COVID va trebui făcut, probabil, o dată pe an

    Ministrul Sănătăţii, prof. dr. Alexandru Rafila, a declarat că vaccinul anti-COVID va trebui făcut, probabil, o dată pe an, la fel ca în cazul vaccinului antigripal.

    „În fiecare an, facem o dată pe an, nu de două sau de trei ori pe an vaccin gripal şi lucrul ăsta probabil că se va întâmpla şi cu acest vaccin împotriva noului coronavirus, care de fapt e nou tot timpul, vedeţi, apar tulpini mutante care scapă răspunsului imun generat de vaccinul care a fost dezvoltat pentru varianta iniţială”, a declarat ministrul Sănătății.

    Acesta a mai spus că administrarea de doze din acelaşi vaccin la intervale scurte de timp poate duce la o „suprastimulare” a sistemului imunitar, considerând că serul împotriva noului coronavirus va trebui făcut doar o dată pe an.

    Declarația ministrului Sănătății a venit în contextul în care Marco Cavaleri, şeful Strategiei Vaccinurilor la Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) a afirmat că inocularea de doze repetate de vaccin anti-COVID după cea de booster poate supraîncărca sistemul imunitar al oamenilor şi duce la oboseală în rândul populaţiei.

    „Probabil că se referea la suprastimulare, dacă administrăm doze din acelaşi vaccin la intervale tot mai scurte de timp, şi cred că are dreptate, pentru că nu se referea la doza a treia, de booster, ci de la o potenţială doză a patra. S-a discutat în unele state referitor la această doză, unii au recomandat-o exclusiv la persoanele cu deficienţe imunologice pentru că răspund mai greu la vaccinare, dar în mod evident că un vaccin care demonstrează în momentul de faţă că nu previne decât în mică măsură transmisibilitatea – adevărat că previne formele grave şi decesul – trebuie adaptat noilor tulpini circulante şi lucrul ăsta îl vedem şi la gripă”, a spus Alexandru Rafila, la un post de televiziune.

    MS: Antiviralele orale trebuie administrate cât mai repede după infectare, înainte ca virusul să cauzeze leziuni ale țesuturilor și organelor

    Antiviralele administrate pe cale orală sunt eficiente la toate variantele virale ale COVID-19, însă acestea se pot administra doar pacienţilor eligibili pentru un astfel de tratament în urma prescripţiei medicului, precizează specialiştii din cadrul Comisiei de boli infecţioase a Ministerului Sănătăţii.

    ”Pacienții trebuie să discute cu medicul dacă sunt eligibili pentru tratamentul antiviral oral. Doar în urma deciziei acestuia se pot administra antivirale orale. Tratamentul trebuie inițiat cât mai repede posibil după diagnosticul de COVID-19 și nu mai târziu de 5-7 zile de la debutul simptomelor”, transmite Ministerul Sănătății.

    Potrivit sursei citate, antiviralele orale sunt molecule mici care blochează activitatea și replicarea virusului. Ele trebuie administrate cât mai repede posibil după infectare, înainte ca virusul să cauzeze leziuni ale țesuturilor și organelor. Aceste medicamente se administrează oral de-a lungul a câtorva zile, ceea ce înseamnă că sunt ușor de administrat. Antiviralele administrate pe cale orală sunt eficiente la toate variantele virale ale COVID-19.

    Medicii specialişti din cadrul Comisiei de boli infecţioase a Ministerului Sănătăţii au realizat o informare despre modul de utilizare a medicamentelor antivirale, care face parte din seria de materiale informative „Trebuie să ştii, pentru Sănătatea ta!”.

    Favipiravir: Nu reduce mortalitatea şi spitalizarea în secţiile de ATI

    Astfel, potrivit sursei citate, antiviralul Favipiravir este utilizat în tratamentul infecţiei cu virusul SARS-CoV-2 la persoane adulte care prezintă forme uşoare sau medii ale COVID-19. Favipiravir reduce durata excreţiei virale la nivel respirator, precum şi durata şi intensitatea simptomatologiei din COVID-19, fără a reduce însă mortalitatea şi spitalizarea în secţiile de ATI.

    Medicamentul este contraindicat femeilor gravide sau celor suspectate a fi gravide, se mai arată în informare. Femeile de vârstă fertilă trebuie să utilizeze metode de contracepţie foarte eficace în timpul tratamentului şi cel puţin 7 zile după oprirea acestuia.

    „În cazul apariţiei unei sarcini, pacientele trebuie să întrerupă tratamentul cu Favipiravir şi să consulte imediat medicul. Favipiravir nu se administrează femeilor care alăptează, dacă acestea nu doresc să oprească alăptarea”, susţin medicii.

    Totodată, pacienţii nu trebuie să doneze sânge în timpul tratamentului, precum şi timp de cel puţin 7 zile după întreruperea tratamentului cu Favipiravir.

    „Favipiravir prezintă risc de creştere a enzimelor hepatice (AST, ALT, GGT) şi de afectare hepatică, precum şi risc de hiperuricemie. Favipiravir este contraindicat în insuficienţă hepatică severă şi insuficienţă renală severă”, se mai afirmă în informare.

    Pacienţii, spun specialiştii, trebuie să fie atenţi la apariţia unor semne sau simptome care pot sugera afectare hepatică indusă medicamentos: oboseală, lipsa poftei de mâncare, disconfort abdominal în partea dreaptă a abdomenului, urină de culoare închisă sau icter.

    „În concluzie, Favipiravir poate fi utilizat numai după o evaluare prealabilă clinică şi de laborator a pacientului, putând fi eliberat atât în spital pentru pacientul spitalizat, în ambulator de către Centrul de Evaluare COVID-19 sau, în viitorul apropiat, din farmacii, în urma prescripţiei medicului de familie”, precizează specialiştii.

    Paxlovid: Tratamentul formelor uşoare sau moderate de COVID-19

    Un alt antiviral menţionat de specialiştii MS este Paxlovid – o combinaţie terapeutică care cuprinde medicamentele numite Nirmatrelvir şi Ritonavir, autorizată de Agenţia Europeană a Medicamentului doar pentru tratamentul formelor uşoare sau moderate de COVID-19 la adulţii care prezintă un risc crescut de a evolua către o boală severă şi deces şi care nu necesită oxigen suplimentar.

    Paxlovid nu este autorizat pentru: tratamentul pacienţilor care necesită spitalizare având o formă gravă sau critică de COVID19, prevenirea COVID-19 atunci când ai venit în contact apropiat cu o persoană diagnosticată cu COVID-19, afirmă sursa citată. Reacţiile adverse posibile ale Paxlovid includ tulburări ale gustului, diaree, creşterea tensiunii arteriale şi mialgii (dureri musculare).

    La fel ca Favipiravirul, şi Paxlovid poate fi utilizat numai după o evaluare prealabilă clinică şi de laborator a pacientului, putând fi eliberat atât în spital pentru pacientul spitalizat şi în ambulator de către Centrul de Evaluare COVID-19. Molnupiravir (Lagrevio) este aprobat pentru tratamentul formelor uşoare până la moderate de COVID-19 la adulţii care prezintă un risc ridicat de progresie către forme severe de boală şi deces, susţin specialiştii MS.

    Acest medicament nu este autorizat la pacienţii cu vârsta sub 18 ani în tratamentul celor care necesită spitalizare din cauza COVID-19, deoarece beneficiul tratamentului nu a fost observat la pacienţii cu forme severe de COVID-19. Totodată, se spune în informare, medicamentul este contraindicat în sarcină şi în perioada de alăptare. „Molnupiravir poate fi utilizat numai după o evaluare prealabilă clinică şi de laborator a pacientului, putând fi eliberat atât în spital pentru pacientul spitalizat şi în ambulator de către Centrul de Evaluare COVID-19”, mai susţin specialiştii.

    Arbidol: Eficiența nu a fost demonstrată prin studii ştiinţifice

    Potrivit susrsei ciate, Umifenovirul (Arbidol) este un antiviral activ în gripă, utilizat în Rusia şi China, a cărui eficienţă în COVID-19 „nu a fost demonstrată prin studii ştiinţifice”.

    „Umifenovirul nu este autorizat în Uniunea Europeană şi nici de către Agenţia Naţională a Medicamentului din România. De aceea, nu poate fi comercializat în farmacii. În ţara noastră a fost folosit sporadic, fiind achiziţionat din fostul spaţiu sovietic. Menţionăm că pe lângă absenţa datelor de eficienţă în COVID-19, procurarea pe cale neoficială a acestui medicament şi utilizarea lui fără prescripţie medicală presupune asumarea unor riscuri legate de modul de fabricare, depozitare şi de transport. Tratamentele cu Ivermectină, Lopinavir/Ritonavir, Hidroxiclorochină, Azitromicină nu sunt eficiente în COVID-19 şi nu trebuie utilizate.Utilizarea acestora vă poate pune viaţa în pericol”, atenţionează specialiştii.

     

    Varianta Omicron: Riscul de spitalizare, cu aproape 70% mai mic, potrivit autorităților norvegiene

    Riscul de spitalizare este cu 69% mai mic în cazul variantei Omicron a SARS-CoV-2 decât în cazul variantei Delta, au declarat, miercuri, autorităţile sanitare norvegiene, relatează AFP.

    „Analiza preliminară a datelor norvegiene sugerează că riscul de spitalizare cu COVID-19 drept principală cauză este cu 69% mai mic în cazul variantei Omicron în comparaţie cu infecţiile cu varianta Delta”, scrie Institutul Norvegian de Sănătate Publică (FHI) în raportul său săptămânal.

    Varianta Omicron a fost depistată la 32% dintre persoanele internate cu COVID-19 în ţara scandinavă în prima săptămână a anului 2022 (24 din 74) faţă de o proporţie de 1,7% cu patru săptămâni mai devreme (3 din 175).

    Însă, în aceeaşi perioadă, varianta a devenit predominantă, reprezentând în prezent aproximativ 90% din noile infecţii.

    „Varianta Omicron prezintă un risc semnificativ mai mic decât varianta Delta de a dezvolta o formă severă a bolii la persoanele infectate, cel puţin dacă sunt vaccinate”, a subliniat FHI într-un alt raport de evaluare a riscurilor.

    Cu toate acestea, Institutul afirmă că se aşteaptă la un val de infectări în cursul iernii care va pune sub presiune pe sistemul sanitar. Din ianuarie până în martie, „câteva sute de mii” de persoane ar urma să fie infectate cu coronavirus, conform previziunilor, cu vârfuri zilnice de până la 50.000 de cazuri, în ţara nordică cu 5,4 milioane de locuitori.

    Câte persoane au fost vaccinate anti-COVID-19 în ultimele 24 de ore. Datele CNCAV

    Comitetul Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) a informat, miercuri, că, în ultimele 24 de ore, au fost administrate 24.695 de doze de vaccin Pfizer, Moderna, AstraZeneca şi Johnson&Johnson  , dintre care 6.265 reprezintă prima doză, 3.389 – doza a doua şi 15.041 – doza a treia.

    Potrivit CNCAV, de la începutul campaniei de vaccinare anti-COVID, în 27 decembrie 2020, au fost administrate 16.125.775 doze de vaccin pentru 8.006.918 de persoane, 7.901.972 primind schema completă şi 2.179.030 imunizându-se cu doza a treia.

    În ultimele 24 de ore au fost înregistrate şase reacţii adverse, toate de tip general.

    În total, de la debutul campaniei de vaccinare s-au înregistrat 19.787 de reacţii adverse la vaccinurile anti-COVID, 2.161 de tip local şi 17.626 de tip general.

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.