Răspândirea virusului SARS-CoV-2 în funcție de vreme: Cum poate influențată contagiozitatea

Dr.Călin Muntean, șef lucrări la disciplina de Informatică Medicală și Biostatistică la Universitatea de Medicina și Farmacie „Victor Babeș” Timișoara, a declarat că starea vremii poate influența contagiozitatea virusului SARS-CoV-2, iar efectul acesteia asupra răspândirii coronavirusului este una dintre cele mai investigate ipoteze de la debutul pandemiei.

Astfel, dr.Călin Muntean a explicat că vremea poate influența contagiozitatea virusului în două moduri distincte, astfel:

„1.Din punct de vedere epidemiologic, supraviețuirea și răspândirea unui virus depind de temperatura mediului înconjurător. Deoarece temperaturile mai ridicate dăunează stratului lipidic al virusului, viabilitatea coronavirusului SARS este afectat substanțial la temperatură mai ridicate 18 °C. La acestea se adaugă factorul de meteosensibilitate individual ce declanșează un mecanism fiziopatologic vulnerabilizand imunitar individul. 2.Dintr-o perspectivă comportamentală și socială, vremea modifică nivelurile de mobilitate, distanțarea socială și locația adunărilor sociale, ceea ce, la rândul său, afectează răspândirea virusului între indivizi”, a afirmat dr.Călin Muntean.

Dr.Călin Muntean a mai spus că deși o serie de studii au furnizat dovezi empirice pentru relația negativă dintre temperatură și contagiozitate, câțiva cercetători ajung la concluzii contrastante arătând că potențialul de contagiozitate fluctuează o dată cu schimbarea vremii și diferă substanțial în ceea ce privește mărimea efectului, nivelurile de semnificație, indicatorii meteorologici, regiunile și perioadele de timp.

De asemenea, temperaturile extreme și modificările presiunii barometrice ar putea contribui afectarea sănătății prin modificarea nivelului de serotonină.

„Autorii japonezi spun că o scădere a presiunii barometrice determină lărgirea vaselor de sânge din creier, ceea ce declanșează eliberarea serotoninei.Serotonina reglează inflamația și imunitatea acționând asupra receptorilor de serotonină care sunt exprimați diferențiat pe celulele imune. Serotonina acționează ca un chimioatractant puternic. Serotonina modifică, producția și eliberarea de citokine și activarea/proliferarea celulelor. Interesant, s-a postulat recent că modificările atât ale căilor sintetice ale dopaminei, cât și ale serotoninei ar putea fi implicate în fiziopatologia COVID-19.Este evident, totuși, că sunt necesare studii experimentale suplimentare pentru a elucida legătura dintre ACE2 și DDC în timpul infecției cu SARS-CoV-2 și pentru a demonstra modificările ipotetice ale dopaminei, serotoninei și alți neurotransmițători la pacienții cu COVID-19.Sunt necesare mai multe cercetări pentru a explora potențialele efecte directe ale COVID-19 asupra sănătății mintale, utilizând atât investigații longitudinale pe termen scurt, cât și pe termen lung.Cele mai vulnerabile grupuri în acest caz includ vârstnici, copii, femei, persoane cu probleme de sănătate preexistente, în special boli mintale, subiecți care iau anumite tipuri de medicamente, inclusiv psihotrope, persoane cu statut socio-economic scăzut și imigranți.”, a explicat șef lucrări la disciplina de Informatică Medicală și Biostatistică la Universitatea de Medicina și Farmacie „Victor Babeș” Timișoara.

În același timp, dr.Călin Muntean a atenționat că influența indirectă a vremii canalizată prin schimbările în comportamentul uman au relevanță întrucât politicile de izolare s-au dovedit a fi instrumente de succes pentru guverne pentru a limita răspândirea necontrolată a virusului prin regulile de distanțare socială și carantină.

„Pe de altă parte, nivelul de mobilitate a jucat, de asemenea, un rol important în transmiterea virusului. Pentru a înțelege acest mecanism, Google a pus la dispoziție indici de mobilitate agregați bazați pe mișcarea smartphone-urilor Android.
Rezultatele obținute au arătat că viteza vântului și presiunea atmosferică au o relație liniară pozitivă cu răspândirea infecției și o creștere a riscului de răspândire a COVID-19 (declanșarea mecanismului serotonină). În plus, riscul de răspândire fluctuează pentru temperaturi între 24 și 29 °C, dar scade brusc când temperatura medie depășește 29 °C. Riscul de răspândire a COVID-19 scade semnificativ pentru umiditatea relativă între 72 și 76% și este nivelat ulterior (viabilitatea coronavirusului SARS).Rezultatele din mai multe cercetări indică faptul că viteza și presiunea vântului au o relație liniară pozitivă cu riscul de răspândire a COVID-19, în timp ce temperatura și umiditatea au o relație neliniară cu răspândirea COVID-19. Aceste constatări evidențiază necesitatea factorilor de decizie de a concepe contramăsuri eficiente pentru controlul răspândirii, deoarece ne aflăm încă în sezonul cu temperaturi scăzute.Este evident că pandemia de COVID-19 descoperă toată fragilitatea și slăbiciunea ecosistemului nostru și incapacitatea de a ne proteja prin măsuri bazate pe cunoștințele medicale holistice. Din nou, pandemia subliniază greșelile și neglijența noastră față de consecințele activităților umane și interacțiunea noastră cu mediul înconjurător”, a afirmat dr.Călin Muntean.