GCS: 31.776 cazuri noi de persoane pozitive și 97 de decese

Andreea
-
0
GCS: 31.776 cazuri noi de persoane pozitive și 97 de decese

Un număr de 31.776 cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2 au fost înregistrate de la ultima raportare, potrivit Grupului de Comunicare Strategică (GCS).

Totodată, au fost raportate 97 decese, dintre care unul anterior intervalului de referință, potrivit GCS.

„Conform datelor existente la nivelul CNCCI la data de 4 februarie 2022, ora 10.00, în intervalul de 24 de ore, au fost înregistrate 31.776 cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2. De asemenea, au fost raportate 97 decese, dintre care unul anterior intervalului de referință”, a anunțat Grupul de Comunicare Strategică.

CNAS: Pacienții cu hepatită, acces la două molecule pangenotipice specifice, introduse în lista de medicamente compensate şi gratuite, de la 1 februarie

Andreea
-
0
CNAS: Pacienții cu hepatită, acces la două molecule pangenotipice specifice, introduse în lista de medicamente compensate şi gratuite, de la 1 februarie

Reprezentanții Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) au anunțat că tratamentul pentru pacienţii cu diverse forme de hepatita C şi ciroză hepatică cu virus C este asigurat începând cu luna februarie prin derularea unor contracte cost-volum-rezultat încheiate de CNAS.

Pe lângă tratamentele genotip specifice, pacienţii au acces şi la două molecule pangenotipice specifice introduse în lista de medicamente compensate şi gratuite cu data de 1 februarie 2022, se arată într-un comunicat al CNAS.

Potrivit aceleiași surse, tratamentul pacienţilor adulţi este asigurat de medici din specialitatea gastroenterologie şi boli infecţioase, aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări din 16 judeţe (Arad, Bacău, Braşov, Bucureşti, Cluj, Constanţa, Dolj, Galaţi, Iaşi, Bihor, Argeş, Vâlcea, Sibiu, Suceava, Mureş, Timiş) şi CAS AOPSNAJ.

„Pentru adolescenţi cu vârsta cuprinsă între 12 şi 18 ani, tratamentul este asigurat de medici din specialitatea gastroenterologie pediatrică şi boli infecţioase, aflaţi în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate din Bucureşti, Bihor, Braşov, Cluj, Constanţa, Dolj, Galaţi, Iaşi, Mureş, Sibiu, Timiş şi CAS AOPSNAJ. Medicamentele se eliberează indiferent de casa de asigurări de sănătate în evidenţa căreia se află asiguratul, cu condiţia ca furnizorul de medicamente să fie în contract cu aceeaşi casă de asigurări de sănătate cu care se află în relaţii contractuale şi medicul care a emis prescripţia medicală”, se arată în comunicatul CNAS.

De asemenea, evaluarea rezultatului medical pentru pacienţii înrolaţi în tratamentul cu antivirale cu acţiune directă se va realiza exclusiv de medicul curant al pacientului, informaţiile urmând a fi procesate în PIAS de casa de asigurări de sănătate prin care se derulează contractul cost-volum-rezultat şi cu care se află în relaţii contractuale medicul curant al pacientului, se mai arată în comunicat.

CNAS reaminteşte că începând cu luna iulie 2021 există în derulare şi un contract de tip cost-volum-rezultat, în cadrul căruia pot beneficia de tratament pacienţii adulţi fără ciroză hepatică sau cu ciroză hepatică compensată, care în urma tratamentelor anterioare cu AAD (medicamente cu acţiune antivirală directă) nu au obţinut răspuns terapeutic.

„Din fericire, studiile au demonstrat că terapiile fără interferon pot vindeca hepatita C, care reprezintă o problemă de sănătate publică. Facem încă un pas în îndeplinirea indicatorilor necesari pentru respectarea angajamentului României faţă de organismele internaţionale, de eradicare a infecţiei cu virus hepatic C până în anul 2030”, a declarat Adela Cojan, preşedintele interimar al CNAS, citată în comunicatul de presă.

Pe site-ul CNAS sunt afişate, atât pentru asiguraţi, cât şi pentru medicii curanţi, toate informaţiile referitoare la includerea în tratament a pacienţilor eligibili.

Hotărârea privind prelungirea stării de alertă cu 30 de zile a fost publicată în Monitorul Oficial

Andreea
-
0
Hotărârea privind prelungirea stării de alertă cu 30 de zile a fost publicată în Monitorul Oficial

Monitorul Oficial a publicat Hotărârea de Guvern care stabileşte prelungirea stării de alertă cu 30 de zile, începând cu data de 7 februarie.

Hotărârea pentru prelungirea stării de alertă stabilește, între altele, accesul tuturor persoanelor în magazinele alimentare din centrele sau parcurile comerciale, dar sunt impuse anumite condiţii.

Și asta după ce joi, într-o conferinţă de presă, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, afirma că hotărârea privind prelungirea stării de alertă păstrează majoritatea restricţiilor impuse de autorităţi pentru gestionarea pandemiei de COVID-19, ca noutate fiind aduse câteva ajustări.

„Hotărârea de guvern a fost aprobată în cadrul şedinţei de guvern şi prevede unele modificări, deci nu în sensul de a relaxa măsuri sau în sensul de a modifica radical măsurile, dar doar de ajustare şi continuă măsurile care există la acest moment. În acest sens, deci, pentru rata persoanelor sau procentul persoanelor care ocupă un local, sub 3 la mie, se ajunge la 50% din localul respectiv, inclusiv la teatre, la cinematografe, restaurante, deci sub 3 la mie, 50%; peste 3 la mie, 30% – lucru care este acum, numai că era o diferenţă între restaurante şi alte entităţi şi acum se tratează egal, deci 50% sub 3 la mie şi 30% peste 3 la mie. La acest moment, putem spune că peste tot rămâne 30% gradul de ocupare, respectând toate celelalte măsuri care au fost şi până acum”, a explicat Raed Arafat.

Acesta s-a referit şi la accesul în magazinele din mall-uri care comercializează alimente.

„Un alt aspect de ajustare este permiterea accesului tuturor persoanelor în interiorul operatorilor economici care au ca obiect principal de activitate comercializarea produselor alimentare de bază, situaţi în centrele şi parcurile comerciale, dacă sunt stabilite culoare dedicate şi controlate de intrare, deplasare şi ieşire în şi din acestea, cu asigurarea unei suprafeţe de minim 4 metri pătraţi raportat la suprafaţa destinată vânzării pentru fiecare persoană, şi este limitat numărul coşurilor de cumpărături la numărul maxim de persoane ce poate avea acces”, a adăugat el.

Până în prezent, în centrele comerciale unde existau în interior magazine alimentare, accesul era permis numai persoanelor vaccinate.

„După mai multe discuţii care au avut loc inclusiv la nivel înalt, cu domnul prim-ministru şi cu operatorii economici, s-a ajuns la soluţia că dacă există un culoar dedicat, controlat, de intrare, deplasare şi ieşire, se poate merge în condiţiile în care se merge la celelalte magazin alimentare, dar va trebui stabilit clar: 4 metri pătraţi per persoană, luând în considerare numai spaţiul de vânzare, ce înseamnă că se face calcul, să iasă din calcul la suprafaţa respectivă rafturile, zonele de expunere şi rămân numai zonele în care circulă oamenii, de fapt. Acolo se calculează, la 4 metri pătraţi pe persoană şi ca să fie controlabilă situaţia, dacă există 50 de persoane limită, atunci sunt 50 de cărucioare. Fiecare persoană intră cu căruciorul şi pleacă cu căruciorul, îl lasă afară şi poate intra altă persoană, dacă se atinge numărul maxim de persoane”, a arătat Arafat.

Acesta a subliniat că, în rest, „toate măsurile, toate aspectele care au fost până acum au fost prelungite timp de o lună, începând cu 7 februarie”.

HG aprobată joi de Guvern prevede, de asemenea, că portul măştii de protecţie de tip medical sau de tip FFP 2, astfel încât să acopere gura şi nasul, rămâne obligatoriu în toate spaţiile închise şi deschise.

Președintele SRH: Medicii hematologi și-au făcut treaba în toată perioada pandemiei. Boala hematologică malignă este foarte agresivă

Mateescu Cristi
-
0
Președintele SRH: Medicii hematologi și-au făcut treaba în toată perioada pandemiei. Boala hematologică malignă este foarte agresivă

Președintele Societății Române de Hematologie (SRH), prof. dr. Daniel Coriu, a declarat că medicii hematologi și-au făcut treaba în toată perioada pandemiei de COVID-19, atrăgând atenția că boala hematologică malignă este foarte agresivă, iar pacienții au nevoie de îngrijiri.

”Suntem în al cincilea val al pandemiei de COVID-19, fiecare val a avut particularitățile sale. Ne amintim primul val în care particularitatea era frica, frica tuturor, a noastră, a medicilor și a pacienților față de o boală necunoscută. Ulterior, am început să înțelegem această boală, să o controlăm. Acum avem foarte multe cazuri de COVID în spital, inclusiv personal afectat – asistente și medici – dar și mulți pacienți. În toată această perioadă, noi, medicii hematologi, ne-am făcut treaba. Boala hematologică malignă este foarte agresivă și, atunci, am tratat pacienții”, a declarat prof. dr. Daniel Coriu.

Totodată, președintele SRH a atras atenția asupra dezechilibrului în repartiția resursei umane, subliniind că există județe în România fără niciun medic hematolog.

”În România în Hematologie avem peste 300 de specialiști. 130-140 dintre aceștia se află în București, restul în Craiova, Timișoara, Cluj, Sibiu, Târgu-Mureș și Iași. Avem șase județe care nu au niciun hematolog, iar multe alte județe cu un singur hematolog. Este foarte greu să practici această specialitate de unul singur. Se întâmplă acest dezechilibru pentru că, bineînțeles, medicul poate să aleagă unde locuiește și unde lucrează. Tânărul medic specialist va alege să meargă într-un mediu de muncă atractiv, cu infrastructură modernă și, cel mai important, unde este respectat. Este important să fie respectat și să aibă cu ce să lucreze, cu ce să trateze pacientul”, a explicat prof. dr. Daniel Coriu.

”În lupta împotriva cancerului, este nevoie de crearea a șase centre regionale moderne, care vor acoperi nevoia României. În același timp, trebuie să avem o rețea națională funcțională, fiecare județ să aibă un compartiment sau o secție de hematologie. Adică, un pacient tratat în acest centru regional să se întoarcă aproape de casă, să fie tratat acasă, după ce a primit cele mai bune investigații și o schemă terapeutică modernă. Nu în ultimul rând, având în vedere complexitatea bolilor hematologice maligne, vorbim de terapii moderne și în hematologie lucrurile se schimbă fantastic”, a adăugat prof. dr. Daniel Coriu.

Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței online de tip dezbatere „Bolile Maligne Hematologice”, organizată de Societatea Română de Hematologie (SRH), un eveniment de informare, conștientizare și colaborare, în contextul Zilei Mondiale de Lupta Împotriva Cancerului, marcată în fiecare an pe 4 februarie.

Dr. Sorina Bădeliță, despre impactul pandemiei de COVID-19 asupra pacienților cu boli hematologice maligne

Mateescu Cristi
-
0
Dr. Sorina Bădeliță, despre impactul pandemiei de COVID-19 asupra pacienților cu boli hematologice maligne

Vicepreședintele Societății Române de Hematologie, dr. Sorina Bădeliță, a explicat impactul pandemiei de COVID-19 asupra pacienților cu boli hematologice maligne.

”Să nu uităm de teama pacienților, teama pacienților de a se infecta, nu doar din spital ci și de acasă sau la locul de muncă, precum și întrebările pe care și le pun privind vaccinarea anti-COVID. Trebuie să întrerup tratamentul oncologic? Ce fac dacă nu am produs anticorpi? Vorbim de pacienți imunodeprimați, cu boli maligne hematologice, în care, într-adevăr, producția de anticorpi după vaccinare este extrem de scăzută. M-a impersionat cazul unui pacient cu mielom multiplu, care a plecat de acasă și s-a mutat pentru a se izola, soția fiind pedagog, iar copiii mergând la școală, și pentru a se autoproteja, practic, s-a mutat în altă casă singur, ceea ce pentru un pacient are un impact extrem de nefavorabil, în ceea ce privește psihicul”, a subliniat dr. Sorina Bădeliță.

De asemenea, Dr. Sorina Bădeliță a vorbit și despre impactul celor mai importante boli hematologice maligne asupra pacienților.

”Principalele neoplazii hematologice pe care noi le vedem și le tratăm zilnic sunt categoriile leucemiilor acute, împreună cu sindroamele mielodisplazice. Sunt boli acute, de temut, pentru oricine, și reprezintă una din urgențele în hematologie. Pacientul necesită internare de urgență, preferabil într-o clinică mare. Apoi, sunt sindroamele limfoproliferative cronice, care sunt cele mai frecvente și din care fac parte limfoamele, non-hodgkin, boala non-hodgkin, leucemia limfatică cronică. Sunt sindroamele mielolimfoproliferative cronice, precum policitemia vera, trombocitemia esențială. Sunt boli cronice cu care pacientul trebuie să învețe să trăiască. Nu în ultimul rând, avem capitolul de patologie a proteinelor monoclonale, unde principalele boli frecvente sunt mielomul multiplu și amiloidozele. Practic, de cele mai multe ori, pacientul hematologic este un pacient cu o boală cronică. Trebuie stabilită o relație de încredere medic-pacient, pentru a găsi resursele, atât financiare, cât și emoționale, pentru a stăvili aceste boli cronice maligne”, a explicat dr. Sorina Bădeliță.

Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței online de tip dezbatere „Bolile Maligne Hematologice”, organizată de Societatea Română de Hematologie (SRH), un eveniment de informare, conștientizare și colaborare, în contextul Zilei Mondiale de Lupta Împotriva Cancerului, marcată în fiecare an pe 4 februarie.

Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului: SRH a organziat conferința „Bolile Maligne Hematologice”

Mateescu Cristi
-
0
Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului: SRH a organziat conferința „Bolile Maligne Hematologice”

Ziua Mondială de Luptă Împotriva Cancerului este marcată, în fiecare an, pe 4 februarie. Această zi are ca scop creșterea gradului de informare a oamenilor asupra cancerului și promovarea unor noi metode de a combate aceasta boală. În acest context, Societatea Română de Hematologie (SRH) a organizat, joi, conferința online de tip dezbatere „Bolile Maligne Hematologice”, un eveniment de informare, conștientizare și colaborare.

Președintele Societății Române de Hematologie, prof. dr. Daniel Coriu, a atras atenția asupra dezechilibrului în repartiția resursei umane, subliniind că există județe în România fără niciun medic hematolog.

”În România în Hematologie avem peste 300 de specialiști. 130-140 dintre aceștia se află în București, restul în Craiova, Timișoara, Cluj, Sibiu, Târgu-Mureș și Iași. Avem șase județe care nu au niciun hematolog, iar multe alte județe cu un singur hematolog. Este foarte greu să practici această specialitate de unul singur. Se întâmplă acest dezechilibru pentru că, bineînțeles, medicul poate să aleagă unde locuiește și unde lucrează. Tânărul medic specialist va alege să meargă într-un mediu de muncă atractiv, cu infrastructură modernă și, cel mai important, unde este respectat. Este important să fie respectat și să aibă cu ce să lucreze, cu ce să trateze pacientul”, a explicat prof. dr. Daniel Coriu.

Mulți pacienți sunt nevoiți să parcurgă sute de kilometri pentru a li se pune un diagnostic corect, a subliniat dr. Radu Niculescu, secretar Societatea Română de Hematologie.

”Sunt două probleme majore: de logistică și de personal. Pentru a avea un diagnostic corect în bolile hematologice maligne, trebuie ca acele centre unde sunt prezenți pacienții să dispună de o aparatură înalt specializată, de înaltă performanță. Lucru, care din păcate nu există decât în câteva centre din țară”, a precizat dr. Radu Niculescu.

Vicepreședintele Societății Române de Hematologie, dr. Sorina Bădeliță, a explicat impactul celor mai importante boli heamtologice maligne asupra pacienților.

”Principalele neoplazii hematologice pe care noi le vedem și le tratăm zilnic sunt categoriile leucemiilor acute, împreună cu sindroamele mielodisplazice. Sunt boli acute, de temut, pentru oricine, și reprezintă una din urgențele în hematologie. Pacientul necesită internare de urgență, preferabil într-o clinică mare. Apoi, sunt sindroamele limfoproliferative cronice, care sunt cele mai frecvente și din care fac parte limfoamele, non-hodgkin, boala non-hodgkin, leucemia limfatică cronică. Sunt sindroamele mielolimfoproliferative cronice, precum policitemia vera, trombocitemia esențială. Sunt boli cronice cu care pacientul trebuie să învețe să trăiască. Nu în ultimul rând, avem capitolul de patologie a proteinelor monoclonale, unde principalele boli frecvente sunt mielomul multiplu și amiloidozele. Practic, de cele mai multe ori, pacientul hematologic este un pacient cu o boală cronică. Trebuie stabilită o relație de încredere medic-pacient, pentru a găsi resursele, atât financiare, cât și emoționale, pentru a stăvili aceste boli cronice maligne”, a explicat dr. Sorina Bădeliță.

În cadrul evenimentului, conf. dr. Andrei Coliță, vicepreședinte Societatea Română de Hematologie, a vorbit despre modul în care poate fi standardizat diagnosticul, dar și tratamentul, în hemopatiile maligne la nivel național.

”Aplicarea unor măsuri terapeutice și diagnostice uniforme la nivel național este extrem de importantă. Această standardizare are deja câțiva primi pași făcuți. Este vorba despre o serie de ghiduri, eloboate în colaborare de Societatea Română de Hematologie și Comisiile terapeutice ale Ministerului Sănătății, care ajută medicii din toate centrele să aplice același tip de tratament. Aceste ghiduri, însă, trebuie să evolueze în permanență, să fie actualizate. Este nevoie de colaborarea noastră permanentă, atât sub egida Societății, cât și a Colegiului și a Ministerului Sănătății, prin experții din comisiile terapeutice. Pe de altă parte, vorbim și despre uniformizarea diagnosticului. Ca punct de plecare, avem un program de diagnostic finanțat de Casa Națională de Asigurări, în ceea ce privește leucemiile acute, dar acest program trebuie extins și la alte hemopatii maligne, în care este absolut nevoie de anumite investigații, care încă nu sunt acoperite de Casa de Asigurări în ceea ce privește costurile lor de realizare”, a spus conf. dr. Andrei Coliță.

Colaborarea interdisciplinară între medicul hematolog și medici din alte specialități implicați în gestionarea pacientului cu boli maligne hematologice este extrem de importantă, a declarat șef lucr. dr. Cătălin Dănăilă.

”Cooperarea specialiștilor din diferite specialități poate aduce un plus în diagnosticul și tratamentul pacienților, cu atât mai mult în cazul pacienților hemato-oncologici. Afecțiunile hematologice și hemato-oncologice au un răsunet aproape în toate specialitățile. Această cooperare se poate materializa în consulturi interdisciplinare pentru diagnostic, pentru înțelegerea unor complicații care apar în evoluția pacienților hemato-oncologici, în tratamentul și abordul lor”, a afirmat șef lucr. dr. Cătălin Dănăilă.

Prof. dr. Horia Bumbea, vicepreședinte Societatea Română de Hematologie a subliniat importanța medicinei personalizate în bolile maligne hematologice .

”Medicina personalizată se mulează pe profilul pacientului. Dacă în urmă cu mai mult de 20 de ani, în hematologie nu aveam foarte multe modalități de tratament care să difere de la pacient la pacient, pas cu pas au intrat în panoplia tratamentelor hematologie, pentru hemopatiile maligne, medicamente care s-au adresat anumitor ținte, cum au fost anticorpii monoclonali, folosiți în special pentru acele limfoame cu celulă B, identificând un marker specific pe celula malignă, precum și alte terapii inovative, care au fost adresate unor ținte moleculare. În momentul de față pentru o leucemie acută putem să avem abordări diferite, pentru că există pacienți cu mutații diferite. În același timp, putem vorbi, în prezent, și de personalizarea managementului pacientului, în funcție și de răspunsul la tratament”, a spus prof. dr. Horia Bumbea.

Totodată, în cadrul evenimentului, conf. Dr. Ioana Ioniță, vicepreședinte Societatea Română de Hematologie, a subliniat informațiile importante pe care medicii trebuie să le transmită către pacienții cu sindroame mieloproliferative cronice.

”Înainate de a comunica informații, consider că este important să creăm o relație de încredere cu pacienții noștri și acest lucru este dificil. Însă, acest lucru se realizează prin experiența noastră, prin felul în care comunicăm, pentru că în lipsa unei încrederi pe care pacientul o va avea în expertiza noastră, în procedurile medicale pe care le vom face, bineînțeles că orice informații am comunica, acestea ar fi insuficiente și vor trece pe lângă pacient. Apoi, este extrem de important pas cu pas diagnosticul de etapă, investigațiile paraclinice pe care le vom face, unele dintre ele investigații invazive, precum și necesitatea, riscurile și beneficiile acestor investigații. Este important să explicăm clar, în momentul în care am stabilit diagnosticul de boală, și să oferim toate răspunsurile la întrebările pacienților noștri. La fel de important este să asigurăm, împreună cu colegii noștri, tot suportul pentru acel șoc privind prima impresie în legătură cu o boală hematologică. Trebuie să explicăm care sunt terapiile, alternativele de terapie și să încercăm să luăm decizia terapeutică în funcție și de dorințele pacientului. Complianța este extrem de importantă în sindroamele mieloproliferative cronice. Trebuie discutat despre prognostic, despre complicații”, a precizat Conf. Dr. Ioana Ioniță.

O problemă importantă o reprezintă faptul că unele investigații obligatorii nu sunt decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

”Avem probleme legate de investigațiile obligatorii și importante pentru alegerea și conducerea terapiilor, investigații solicitate de Casa Națională de Asigurări, dar care în continuare sunt nedecontate de Casa Națioanală de Asigurări. Sperăm ca, prin noul program de luptă împotriva cancerului, aceste investigații să fie în sfârșit decontate și disponibile pentru toată lumea. Întâmpinăm și anumite discontinuități în ceea ce privește unele citostatice importante la nivel național”, a explicat dr. Anca Vasilache.

La evenimentul organizat de Societatea Română de Hematologie au participat și reprezentanții unora dintre cele mai importante Asociații de pacienți din sfera hematologiei.

Pacienții COVID-19, vaccinați și nevaccinați, stau mai puțin în izolare

Andreea
-
0
Pacienții COVID-19, vaccinați și nevaccinați, stau mai puțin în izolare

Monitorul Oficial a publicat Ordinul Ministerului Sănătății prin care pacienţii care au manifestări clinice uşoare de COVID-19 vor fi izolaţi la domiciliu pentru o perioadă de șapte zile, pentru persoanele nevaccinate, şi cinci zile, pentru cele vaccinate sau trecute prin boală în ultimele 90 de zile, şi trataţi şi monitorizaţi la domiciliu prin intermediul medicului de familie.

De asemenea, potrivit aceluiași Ordin, pacienţii asimptomatici vor fi izolaţi la domiciliu şi monitorizaţi prin medicul de familie pentru o perioadă de 7 zile, pentru persoanele nevaccinate şi pentru cele trecute prin boală de mai mult de 90 de zile, respectiv 5 zile, pentru cele vaccinate sau trecute prin boală în ultimele 90 de zile.

Ordinul prevede ca pacienţii simptomatici vor fi evaluaţi clinic de către medicul de familie şi, după caz, imagistic şi biologic de medicii specialişti din centrele de evaluare.

Totodată, pacienţii fără factori de risc care au manifestări clinice medii de COVID-19, care nu necesită oxigenoterapie, vor fi izolaţi la domiciliu pentru o perioadă de 7 zile, pentru persoanele nevaccinate şi pentru cele trecute prin boală de mai mult de 90 de zile, respectiv pentru o perioadă de 5 zile, pentru cele vaccinate sau trecute prin boală în ultimele 90 de zile, şi vor fi monitorizaţi la domiciliu prin intermediul medicului de familie.

Ordinul mai prevede ca pacienţii cu COVID-19 monitorizaţi la domiciliu vor fi îndrumaţi de urgenţă pentru investigare în centrele de evaluare în vederea internării/iniţierii tratamentului specific, prin intermediul serviciului 112, în situaţia existenţei următoarelor simptome:

• febră înaltă persistentă mai mult de 5 zile sau care reapare după o perioadă de afebrilitate;
• tuse seacă intensă sau care se accentuează;
• SaO2 < 94% la pacientul fără afectări respiratorii anterioare COVID-19;
• dispnee nou-apărută sau accentuarea unei dispnee preexistente;
• dureri toracice la inspirul profund;
• astenie marcată;
• mialgii intense.

Potrivit aceluiași Ordin, pacienţii care nu necesită oxigenoterapie care au manifestări clinice uşoare sau medii de COVID-19 şi care au cel puţin 2 factori de risc vor fi direcţionaţi prin intermediul serviciului 112 sau se vor deplasa individual, cu evitarea utilizării transportului în comun, pentru a fi evaluaţi în centrele de evaluare (lista acestora va fi publicată pe site-ul DSP), pentru a se decide dacă au indicaţii/contraindicaţii de administrare de medicaţie antivirală şi dacă necesită internare de zi sau continuă.

Ordinul mai arată că la centrul de evaluare se pot prezenta doar persoanele care au un rezultat pozitiv la testarea pentru detecţia virusului SARS-CoV-2 efectuată într-o unitate sanitară/farmacie, în primele 5-7 zile de la obţinerea rezultatului pozitiv, dacă au cel puţin 2 factori de risc.

La nivelul centrului de evaluare au loc evaluarea clinică a pacientului: simptome, evaluare puls arterial, saturaţia sângelui cu O2, tensiune arterială, temperatură, greutate, și identificarea factorilor de risc.

Potrivit aceluiași Ordin, factorii de risc sunt:

• boli cardiovasculare, inclusiv HTA;
• diabet zaharat tip 1 şi 2;
• obezitate cu indice de masă corporală peste 30%;
• boli respiratorii cronice, inclusiv astmul bronşic;
• insuficienţă renală cronică, pacienţii cu dializă cronică;
• hepatopatii cronice;
• imunodepresii semnificative, inclusiv boli neoplazice, transplant de organ sau de celule stem, talasemie, anemie falcipară, terapie imunosupresoare sau SIDA;
• vârsta peste 65 de ani;

• copiii de 12-17 ani cu patologii severe asociate;

Modificările sunt cuprinse în Ordinul nr. 213/2022 privind modificarea anexei nr. 3 la Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.513/2020 pentru aprobarea planurilor privind modalitatea de aplicare de către direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, de către Institutul Naţional de Sănătate Publică, de către unităţile sanitare, precum şi de către serviciile de ambulanţă judeţene şi Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov şi de medicii de familie a măsurilor în domeniul sănătăţii publice în situaţii de risc epidemiologic de infectare cu virusul SARS-CoV-2.

Arafat: Prelungirea stării de alertă, pe baza unor analize. Se apropie momentul în care nu va mai fi nevoie

Mateescu Cristi
-
0
Arafat: Prelungirea stării de alertă, pe baza unor analize. Se apropie momentul în care nu va mai fi nevoie

Prelungirea stării de alertă se face pe baza unor analize, în funcţie de mai multe aspecte, printre care necesitatea detaşării de personal, a declarat, joi, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, care a adăugat că, în opinia sa, se apropie momentul când nu va mai fi nevoie de o asemenea măsură.

„Clar că prelungirea stării de alertă este un lucru care se face pe baza unor analize. Aceste analize stau la baza deciziei Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, când facem analizele respective şi se propune Guvernului, care, la rândul său, decide prelungirea stării de alertă. Starea de alertă facilitează pentru noi anumite modalităţi de lucru. De exemplu, aţi văzut necesitatea de detaşare de personal. Fără stare de alertă, nu mai putem detaşa personalul în acest mod. Sunt mai multe aspecte care sunt corelate cu starea de alertă, aşa că, dacă situaţia se îmbunătăţeşte, dacă de aceste lucruri nu va mai fi nevoie, cert atunci se va decide să nu se mai prelungească. Cam acest lucru se întâmplă luna viitoare sau peste două luni, acest lucru urmează să fie analizat şi decizia să fie luată la nivelul Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă şi, bineînţeles, al Guvernului”, a explicat Arafat.

Șeful DSU a subliniat că, în analiza necesităţii prelungirii stării de alertă, se au în vedere aspectele pe care aceasta „le facilitează”, pentru a putea face faţă „presiunii”, situaţiei din momentul respectiv. „Există câteva lucruri care, fără stare de alertă, nu mai putem să le menţinem”, a indicat şeful DSU.

Raed Arafat a evidenţiat, totodată, că starea de alertă este o situaţie provizorie. „Cu certitudine, starea de alertă nu este un lucru care va fi permanent, este o situaţie care este provizorie şi nimeni nu doreşte să o menţină o zi în plus faţă de cât trebuie. Da, se apropie momentul, cred, în care vom zice că nu este nevoie. Care e acest moment, urmează să se decidă”, a menţionat el.

Gheorghiță: Este important ca în perioada următoare să regândim strategia de vaccinare anti-COVID-19

Mateescu Cristi
-
0
Gheorghiță: Este important ca în perioada următoare să regândim strategia de vaccinare anti-COVID-19

Președintele Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), Valeriu Gheorghiță, a declarat, joi, că strategia de vaccinare anti-COVID ar trebui regândită în lunile următoare, iar imunizarea împotriva SARS-CoV-2 să fie inclusă în Programul naţional de vaccinare în mod deosebit pentru pentru grupele de risc şi serul să se administreze în cabinetele de medicină de familie.

„Este important ca în perioada următoare să regândim strategia de vaccinare, în ideea în care vaccinarea COVID-19 să fie inclusă în Programul naţional de vaccinare ca vaccin opţional, în mod deosebit pentru grupele la risc, după modelul vaccinării antigripale, iar, practic, demersul propriu-zis şi procesul de vaccinare să fie operaţionalizat, probabil, în lunile următoare, în integralitatea lui, în reţeaua cabinetelor de medicină de familie, aşa cum se întâmplă cu celelalte programe de vaccinare”, a declarat Valeriu Gheorghiţă.

Centrele de vaccinare cu adresabilitate redusă vor fi închise temporar sau definitiv

Mateescu Cristi
-
0
Centrele de vaccinare cu adresabilitate redusă vor fi închise temporar sau definitiv

Aproximativ o treime dintre centrele de vaccinare anti-COVID active în prezent au sub zece doze administrate zilnic în ultimele două săptămâni, potrivit datelor preliminare anunţate joi de coordonatorul campaniei naţionale de imunizare, Valeriu Gheorghiţă.

„Practic, vorbim de centre de vaccinare care au o activitate foarte redusă. Ce e drept, cea mai mare parte a acestor centre la care fac referire au un program redus sau funcţionează doar câteva zile pe săptămână şi nu merg după un program de 12 ore”, a declarat Valeriu Gheorghiţă.

Potrivit acestuia, vor fi închise temporar sau definitiv centrele de vaccinare care nu mai au o adresabilitate suficientă.

„Am demarat un proces de evaluare a eficienţei acestor centre de vaccinare, în perioada următoare ne dorim să reorganizăm funcţionarea acestor centre în sensul în care cele care nu mai au o adresabilitatea suficientă şi unde nivelul de cheltuieli depăşeşte cu mult ceea ce pot să ofere ca servicii de vaccinare în acest moment probabil să fie vor fi închise temporar sau definitiv, în funcţie de activitatea pe care o vom evalua judeţ de judeţ, sau o parte dintre ele vor fi organizate în centre de testare pentru pacienţi”, a explicat şeful CNCAV.

1...694695696...3.333Pagina 695 din 3.333