Formularul de localizare a pasagerilor (PLF): scad amenzile, creşte termenul de completare

O serie de omdiciări au fost aduse ordonanţei privind formularul de localizare a pasagerilor (PLF), a anunțat, vineri, secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, Adriana Pistol. Astfel, a crescut la 72 de ore termenul maxim în care călătorii trebuie să completeze acest formular înainte de a intra în ţară, faţă de 24 de ore cum era până acum, şi a scăzut la 500 de lei amenda minimă pentru nerespectarea termenului de completare a PLF după intrarea în ţară.

„În legătură cu formularul de localizare a pasagerilor. Aici am adus câteva modificări ordonanţei de urgenţă iniţiale. Exista un termen de 24 de ore necesar completării acestui formular înainte de intrarea în ţară. Acest termen a fost crescut la 72 de ore. Practic, oricine soseşte în România poate să completeze acest formular cu 72 de ore înainte şi, sigur, 24 de ore după trecerea graniţei”, a declarat Adriana Pistol într-o conferinţă de presă.

O altă modificare a ordonanţei se referă la categoriile profesionale care nu mai trebuie să completeze de fiecare dată PLF la trecerea graniţei, ci doar o singură dată.

„Au fost introduse câteva excepţii referitoare la câteva categorii profesionale, cele care prin natura profesiei traversează graniţa românească mult prea frecvent pentru a putea la modul efectiv şi practic să completeze de fiecare dată acest formular. (…) Este vorba de piloţi, mecanici de locomotivă, transportatori de mărfuri, persoane care lucrează în statele vecine şi, practic, o dată pe zi traversează graniţa, navigatori, personal medical. Aceste categorii profesionale au doar obligaţia de a completa o singură dată formularul, declinându-şi apartenenţa la una din aceste categorii profesionale. Este suficient pentru a putea traversa frontiera fără niciun fel de probleme. În situaţia în care nu mai fac parte din aceste categorii profesionale exceptate, trebuie să-şi anuleze primul formular şi să aplice prevederile ordonanţei ca şi celelalte persoane”, a precizat Adriana Pistol.

Secretarul de stat a mai anunţat că a crescut la şase luni perioada în care trebuie păstrare datele personale din PLF, deoarece poate apărea necesitatea de a dovedi fie de către o persoană, fie de către autorităţi că acest formular a fost completat, în situaţiile în care ar exista litigii de natură juridică în privinţa amenzilor.

„S-a adus şi o reducere a cuantumului minim al amenzii prevăzute pentru cei care nu au completat formularul după intrarea în ţară, în cele 24 de ore, în sensul reducerii de la 1.000 de lei la 500 de lei”, a menţionat Adriana Pistol.

CE: 2,7 milioane de persoane din UE, diagnosticate cu cancer în 2020

Un număr de 2,7 milioane de persoane din Uniunea Europeană au fost diagnosticate cu cancer, în anul 2020, potrivit Comisiei Europene.

De asemenea, alte 1,3 milioane de persoane, dintre care peste 2.000 de tineri, și-au pierdut viața din cauza cancerului.

„Dacă nu luăm acum măsuri decisive, se preconizează că până în 2035 numărul cazurilor de cancer va crește cu 24%.De aceea am lansat, în 2021, Planul european de combatere a cancerului. Acesta va dispune de o finanțare de 4 miliarde de euro, din care 1,25 miliarde de euro se vor acorda din bugetul viitorului program ‘UE pentru sănătate'”, potrivit Comisiei Europene.

În acest context, reprezentanții Comisiei Europene au anunțat că săptămâna aceasta au fost lansate patru acțiuni noi în cadrul Planului european de combatere a cancerului, astfel:

– Registrul privind inegalitățile în domeniul cancerului
– O cerere de contribuții referitoare la screeningul pentru cancer
– O acțiune comună privind vaccinarea împotriva HPV
– Rețeaua UE a tinerilor care au supraviețuit cancerului

Cercetătorii au identificat o variantă a HIV „extrem de virulentă”

O variantă extrem de virulentă a HIV, care a început să circule în Ţările de Jos în anii 1990, a fost identificată de cercetători, dar descoperirea nu ar trebui să provoace panică, potrivit acestora, relatează AFP.

Varianta răspunde la tratamentele existente şi este în declin din 2010.

„Nu există niciun motiv să ne alarmăm”, a dat asigurări Chris Wymant, cercetător epidemiolog la Universitatea Oxford şi autorul principal al studiului, publicat în revista Science.

Descoperirea ar putea ajuta însă la o mai bună înţelegere a modului în care virusul HIV, care provoacă SIDA, atacă celulele.
Studiul demonstrează, de asemenea, că un virus poate evolua pentru a deveni mai virulent – o ipoteză ştiinţifică îndelung studiată în teorie, dar cu foarte puţine exemple concrete.

Varianta Delta a coronavirusului a fost recent un astfel de exemplu.

În total, cercetătorii au descoperit 109 persoane infectate cu această variantă de HIV, doar patru dintre ele în afara Ţărilor de Jos (în Belgia şi Elveţia), relatează AFP, potrivit Agerpres.

Majoritatea erau bărbaţi care întreţin relaţii sexuale cu alţi bărbaţi, de o vârstă similară cu persoanele infectate cu virusul în general.

Noua variantă s-a dezvoltat la sfârşitul anilor 1980 şi în anii 1990 şi s-a răspândit mai rapid în anii 2000. Probabil datorită eforturilor Ţărilor de Jos de a controla boala, aceasta este în declin din 2010.

Ea a fost denumită „varianta VB”, pentru „varianta virulentă a subtipului B” – cel mai comun subtip din Europa.

Virusul HIV este în continuă schimbare, astfel încât fiecare persoana infectată are o versiune uşor diferită, ceea ce în majoritatea cazurilor nu contează.

Însă varianta nou descoperită are peste 500 de mutaţii.

„Descoperirea unei noi variante este normală, însă găsirea unei noi variante cu proprietăţi neobişnuite nu este. Cu atât mai puţin cu o virulenţă crescută”, a declarat Chris Wymant.

„Rezultatele noastre subliniază importanţa accesului constant la testare pentru cei cu risc de a contracta HIV, pentru a permite diagnosticarea precoce, urmată de un tratament iniţiat imediat după aceea”, a subliniat într-un comunicat epidemiologul Christophe Fraser, co-autor al studiului.

Cercetătorii nu au putut explica ce mutaţii specifice ale variantei VB au cauzat virulenţa ridicată a acesteia sau prin ce mecanism. Ei speră ca studiile viitoare să poată răspunde la aceste întrebări.

„Este vorba despre un avertisment, nu ar trebui să fim niciodată prea îndrăzneţi şi să presupunem că un virus va evolua pentru a deveni mai benign”, a subliniat Chris Wymant, o concluzie de interes în contextul dezbaterilor actuale despre COVID-19.

Memorandum în Sănătate pentru dezvoltarea relaţiilor de colaborare între România şi Italia

Un memorandum care prevede dezvoltarea relaţiilor de colaborare în domeniul Sănătății între România şi Italia, de la urgenţe de sănătate publică, pregătire şi intervenţie la gestionarea pandemiei, a fost semnat vineri, la Roma, de ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, şi omologul său italian, Roberto Speranza.

Deplasarea la Roma a ministrului Rafila a avut loc la invitaţia omologului italian.

„În timpul întrevederii, cei doi miniştri au făcut schimb de opinii în ceea ce priveşte modul de gestionare a pandemiei în cele două ţări şi şi-au exprimat speranţa că în lunile următoare, viaţa economică şi socială va reveni la normal cu condiţia ca sistemele de sănătate să fie pregătite pentru a putea răspunde oricăror provocări legate de ameninţări la adresa sănătăţii publice”, se arată într-un comunicat al Ministerului Sănătății.

Semnarea memorandumului a fost precedată de o vizită de lucru a ministrului român la „Institutul Superior de Sănătate”, unde au fost puse bazele unei colaborări cu Institutul Naţional de Sănătate Publică din România.

„În contextul în care urgenţele de sănătate publică sunt tot mai numeroase şi cu impact asupra vieţii economice şi sociale, dezvoltarea modelelor eficiente de pregătire şi intervenţie între statele membre ale Uniunii Europene este esenţială. Colaborarea este cu atât mai importantă cu cât în Italia se află peste 1,2 milioane de cetăţeni români”, se menţionează în comunicat.

Potrivit comunicatului de presă, ministrul Roberto Speranza a apreciat ajutorul oferit de România prin trimiterea unei echipe medicale în Lombardia, zona cea mai afectată de pandemie. La rândul său, ministrul român al Sănătăţii a mulţumit pentru sprijinul oferit rezidenţilor români în Italia, precum şi pentru trimiterea de anticorpi monoclonali pentru pacienţii români diagnosticaţi cu COVID-19.

De asemenea, autorităţile italiene au reconfirmat angajamentele pentru acordarea de asistenţă medicală copiilor din România care au afecţiuni oncologice şi cardiace şi pentru formarea de specialişti români în domeniul chirurgiei cardiovasculare pediatrice.

Ministrul român l-a invitat pe omologul său într-o vizită oficială în ţara noastră în cursul acestui an, pentru a putea operaţionaliza colaborarea între Institutul Superior de Sănătate şi Institutul Naţional de Sănătate Publică.

Diana Păun: Generațiile următoare trebuie protejate de povara cancerului, a cărui mortalitate poate fi prevenită

Conf. Dr. Diana Loreta Păun, Consilier Prezidențial – Departamentul Sănătate Publică, a declarat că generațiile următoare trebuie protejate de povara cancerului, boală a cărei mortalitate poate fi prevenită și a cărei evoluții poate fi controlată printr-o abordare corespunzătoare.

„Sunt convinsă că Planul Național de Combatere a Cancerului va fi dus la îndeplinire și pentru aceasta fac apel la toți actorii responsabili, fie că este vorba despre autorități, Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, la societățile profesionale, la colegii mei medici din întreaga rețea de îngrijiri de sănătate și nu în ultimul rând la pacienți, asociațiile de pacienți, pentru că prin aportul fiecăruia dintre noi, acest plan își va dovedi utilitatea și contribuția evidentă la îmbunătățirea situației pacienților oncologici, prin promovarea cât mai rapidă a acestui traseu al pacientului, eficient prin stimularea transferului inovației în tratamente cu accesibilitate maximă pentru pacienții români, și în final, va avea un aport considerabil la reducerea mortalității, tocmai prin prioritizarea adecvată a componentei de prevenție”, a declarat consilierul prezidențial, în cadrul unui eveniment online, organizat cu ocazia Zilei mondiale de luptă împotriva cancerului.

Conf. Dr. Diana Loreta Păun a mai spus, referindu-se la Planul Național de Combatere a Cancerului, că anul 2022 plasează țara noastră, după o lungă așteptare, de 20 de ani, alături de mișcarea europeană și globală de luptă împotriva cancerului.

„Cred că este foarte important că în acest an, marcăm data de 4 februarie deja prin angajamente asumate și prin direcții clare de acțiune pentru punerea în practică imediată și nu doar printr-un dialog despre dorințe, deziderate și necesități. Lansarea recentă a Planului Național de Combatere a Cancerului (…) reprezintă de fapt materializarea acestei schimbări de abordare, de la intenție, la strategie, de la acțiuni fragmentate reactive, la o politică coerentă, la un plan coerent sistematic”, a afirmat conf. dr. Diana Loreta Păun, în cadrul unui eveniment online, organizat cu ocazia Zilei mondiale de luptă împotriva cancerului.

 

Bilanțul detaliat al GCS: 31.776 cazuri noi de persoane infectate, dintre care 3.182 ale unor pacienți reinfectați

Un număr de 31.776 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 au fost înregistrate în ultimele 24 de ore, cu 895 mai puțin decât în ziua anterioară, a anunțat Grupul de Comunicare Strategică.

De asemenea, 3.182 dintre cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

În total, până astăzi, 4 februarie, pe teritoriul României au fost înregistrate 2.356.792 de cazuri de infectare cu noul coronavirus, dintre care 66.053 sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima infectare.

De asemenea, 1.972.402 pacienți au fost declarați vindecați.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 1.638 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

Până astăzi, 60.450 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat.

În intervalul 03.02.2022 (10:00) – 04.02.2022 (10:00) au fost raportate de către INSP 97 de decese (63 bărbați și 34 femei), dintre care unul anterior intervalului de referință, ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele din Alba, Arad, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Brăila, Brașov, Călărași, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Covasna, Galați, Giurgiu, Gorj, Harghita, Ialomița, Iași, Ilfov, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Olt, Prahova, Satu Mare, Sălaj, Suceava, Teleorman,Timiș, Vrancea și Municipiul București.

Dintre cele 97 de decese, 4 au fost înregistrate la categoria de vârstă 40-49 ani, 4 la categoria de vârstă 50-59 ani, 24 la categoria de vârstă 60-69 ani, 26 la categoria de vârstă 70-79 ani și 39 la categoria de vârstă peste 80 ani.

95 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar pentru 2 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent.

Din totalul de 97 de pacienți decedați, 78 au fost nevaccinați și 19 vaccinați. Pacienții vaccinați aveau vârsta cuprinsă între grupele de vârstă 40-49 ani și peste 80 ani. Toți pacienții vaccinați care au decedat prezentau comorbidități.

A fost raportat un deces anterior intervalului de referință, survenit în luna ianuarie 2022, în județul Giurgiu.

În unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 este de 10.927, cu 208 mai mult decât în ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 1.036 de persoane, cu 43 mai mult decât în ziua anterioară. Dintre cei 1.036 de pacienți internați la ATI, 875 sunt nevaccinați.
Din totalul pacienților internați, 850 sunt minori, 826 fiind internați în secții, cu 3 mai puțin decât în ziua anterioară și 24 la ATI, cu 4 mai mult decât în ziua anterioară.

Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 11.931.111 teste RT-PCR și 7.613.882 de teste rapide antigenice. În ultimele 24 de ore au fost efectuate 32.618 teste RT-PCR (19.259 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 13.359 la cerere) și 68.817 teste rapide antigenice.

Pe teritoriul României, 230.748 de persoane confirmate cu infecție cu noul coronavirus sunt în izolare la domiciliu, iar 10.931 de persoane se află în izolare instituționalizată. De asemenea, 102.565 de persoane se află în carantină la domiciliu, iar în carantină instituționalizată se află 23 de persoane.

În ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 7.225 de apeluri la numărul unic de urgență 112 și 920 la linia TELVERDE (0800 800 358), deschisă special pentru informarea cetățenilor.

Ca urmare a încălcării prevederilor Legii nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, polițiștii și jandarmii au aplicat, în ziua de 3 februarie, 1.431 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 293.800 lei.

De asemenea, prin structurile abilitate ale Poliției, a fost întocmit, ieri, un dosar penal pentru zădărnicirea combaterii bolilor, faptă prevăzută și pedepsită de art. 352 Cod Penal.

Coriu: Cancerul nu este o condamnare. S-au făcut progrese care au îmbunătățit radical șansele de supraviețuire

Președintele Societății Române de Hematologie (SRH), prof. dr. Daniel Coriu, a declarat că în ultimii 30 de ani, în oncologie, s-au făcut progrese remarcabile, progrese care au îmbunătățit radical soarta și șansele de supraviețuire ale pacienților cu cancer.

„Până nu demult, diagnosticul de cancer suna ca o condamnare. Din fericire, aceste progrese au permis schimbarea radicală a acestei dogme. Nu, cancerul nu este o condamnare. Astăzi, putem vorbi deschis cu pacientul nostru, pacientul cu leucemie acută, pacientul cu limfom, cu leucemie cronică sau mielom multiplu.Pe de altă parte, avem nevoie de echipamente moderne pentru diagnostic și monitorizare. Da, putem vorbi de o terapie personalizată pentru că noi putem modula doza de terapie sau tipul de terapie în funcție de modelul de boală”, a afirmat prof. dr. Daniel Coriu.

Prof. dr. Daniel Coriu a mai spus că progresele în oncologie au loc foarte rapid.

„Cel puțin în hematologie, în cinci ani, s-au schimbat radical strategiile de terapie, motiv pentru care avem nevoie de experți supraspecializați pe anumite boli, lucru pe care noi, la Spitalul Fundeni, l-am făcut de ceva timp. Avem hematologi, hematooncologi specializați pentru leucemie acută, pentru transplantul medular, pentru mielomul multiplu și așa mai departe.
Și pentru că vorbim de resursa umană, din nefericire, în România, avem un deficit major în ceea ce înseamnă resursa umană din oncologie în general, în radioterapie în mod particular, în hematologie în mod particular, dar mai ales în oncohematologia pediatrică, unde vorbim despre câteva zeci de persoane, zeci de specialiști. Cel mai trist este că avem un dezechilibru major în repartiția acestor specialiști, marea majoritate sunt concentrați în câteva orașe universitare”, a spus președintele Colegiului Medicilor din România, în cadrul unui eveniment online, organizat cu ocazia Zilei mondiale de luptă împotriva cancerului.

Pe de altă parte, prof. dr. Daniel Coriu, a atenționat că în România, există un deficit major în ceea ce înseamnă resursa umană din oncologie în general și în radioterapie și hematologie, în mod particular, dar mai ales în oncohematologia pediatrică, unde există câțiva zeci de specialiști.

De asemenea, prof. dr. Daniel Coriu a vorbit și despre existența dezechilibrului major în repartiția acestor specialiști, marea majoritate a lor fiind concentrată în câteva orașe universitare.

 

Cojan (CNAS): Lupta împotriva cancerului nu și-a atins scopul

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Adela Cojan, a declarat că lupta împotriva cancerului nu și-a atins scopul, iar „miracolul” privind combaterea cancerului nu poate fi atribuit numai prin identificarea unui leac.

„Lupta împotriva cancerului nu și-a atins scopul. Eu cred că parțial, asta se datorează faptului că ținta pe care și-au propus-o de-a lungul timpului profesioniștii a fost vindecarea. Eu cred că este o țintă eronată, cancerul nu este o singură boală, nu putem identifica un vaccin împotriva cancerului. De fapt, cancerul reprezintă peste 200 de localizări. De aceea, cred că prevenirea și depistarea în stadiu precoce și finanțarea acestor acțiuni așa cum s-a stabilit în Programul Național de Prevenire și Combatere a Cancerului au sensibilizat și decidenții noștri, mai ales că poate fiecare dintre noi ne-am confruntat cu durerea pierderii unei persoane dragi prin cancer, care ar fi putut fi prevenit. Cred cu tărie faptul că miracolul privind combaterea cancerului nu poate fi atribuit numai prin identificarea unui leac minune, cu toate că tratamentele moderne la care și pacienții noștri români au acces în momentul de față: imunoterapia, hormonoterapia, radioterapia, terapiile biologice, terapia CAR-T, reprezintă remedii minunate, care fie vindecă, fie îmbunătățesc consistent calitatea vieții pacienților diagnosticați cu cancer”, a declarat președintele CNAS, în cadrul unui eveniment online, organizat cu ocazia Zilei mondiale de luptă împotriva cancerului.

De asemenea, Adela Cojan a mai spus că progresele în tratamentul și depistarea precoce a cancerului nu vor fi niciodată de ajuns pentru a opri pe deplin flagelul și povara cauzată de această maladie.

Și asta pentru că, după cum a afirmat Adela Cojan, cercetările au demonstrat că doar o treime din cancere se datorează expunerii la factorii de mediu, iar majoritatea localizărilor de cancer sunt cauzate mutațiilor aleatorii în timpul replicărilor anormale a ADN-ului.

În acest context, Adela Cojan a spus că este puțin probabil ca maladia să poată fi vreodată eradicată, eradicarea aflându-se „undeva între idealul în sănătatea publică și între riscul diviziunii celulare”.

„Cred, totuși, că progresele în tratamentul și depistarea precoce nu vor fi niciodată de ajuns pentru a opri pe deplin flagelul și povara cauzată de cancer. Cercetările au demonstrat că doar o treime din cancere se datorează expunerii la factorii de mediu, la factorii de risc de mediu, la factorii de risc genetic (…). Majoritatea localizărilor de cancer se datorează până la urmă mutațiilor aleatorii în timpul replicărilor anormale a ADN-ului. Prin urmare, suntem datori să plătim prețul unui proces, câteodată imperfect, de diviziune celulară, pentru că suntem compuși din milioane și trilioane de celule. De aceea, cred că este puțin probabil ca maladia să poată fi vreodată eradicată. Eradicarea cancerului se află undeva între idealul în sănătatea publică (…) și între riscul diviziunii celulare”, a declarat Adela Cojan, în cadrul unui eveniment online, organizat cu ocazia Zilei mondiale de luptă împotriva cancerului.

DSP: Rata de incidență COVID-19 a ajuns la 26,42 cazuri la mia de locuitori în București

Direcţia de Sănătate Publică a anunțat că rata de incidenţă COVID-19 calculată la 14 zile pentru Capitală este vineri de 26,42 cazuri la mia de locuitori.

Indicatorul este cea mai mare rată de infectare cu SARS-CoV-2 atinsă până acum în Capitală.

În ziua precedentă, incidenţa a fost de 24,48 cazuri la mia de locuitori.

Rata de incidenţă COVID a crescut accentuat de la începutul acestui an. La 1 ianuarie era de 0,72 cazuri la mia de locuitori.

4 februarie – Ziua mondială de luptă împotriva cancerului, marcată în România din 2015

Pe data de 4 februarie, anual, la nivel internațional, este marcată Ziua mondială de luptă împotriva cancerului.

Aceasta are drept scop să sporească gradul de informare în legătură cu problematica oncologică şi de a promova cele mai noi şi eficiente metode de prevenire şi de combatere a acestei boli.

În 2022, sloganul sub care se desfăşoară Ziua mondială de luptă împotriva cancerului este „Close the Care&Gap. Our time to act is now”, potrivit worldcancerday.org.

Din 2015, Ziua mondială de luptă împotriva cancerului este marcată şi în România.

Potrivit Legii 274/2015 privind declararea Zilei de luptă împotriva cancerului, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi organizaţiile nonguvernamentale pot acorda, cu acest prilej, sprijin material şi financiar pentru organizarea de evenimente dedicate creşterii nivelului de educaţie sanitară şi a gradului de conştientizare în ceea ce priveşte această maladie. Totodată, Societatea Română de Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuziune pot realiza şi pot include în programele lor emisiuni dedicate acestei zile.

La 10 iunie 2015, plenul Senatului a adoptat două propuneri legislative, prin care 1 octombrie a fost declarată Ziua de luptă împotriva cancerului de sân, iar 4 februarie – Ziua luptei împotriva cancerului.

Camera Deputaţilor a adoptat proiectul legislativ privind declararea zilei de 4 februarie – Ziua luptei împotriva cancerului, la 13 octombrie 2015, aceasta fiind for decizional în acest caz. În expunerea de motive a actului normativ, se arată că Ziua mondială de luptă împotriva cancerului este parte a campaniei universale a luptei cu cancerul, potrivit Cartei de la Paris.

La 10 noiembrie 2015, preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul privind promulgarea Legii referitoare la declararea zilei de 4 februarie drept Ziua luptei împotriva cancerului, iar Legea 274/2015 privind instituirea acestei zile a fost publicată în Monitorul Oficial la 13 noiembrie 2015.

Totodată, această zi reprezintă un prilej de a milita pentru accesul egal al tuturor pacienţilor la cele mai noi terapii împotriva maladiei, pentru a creşte gradul de informare a populaţiei în privinţa cancerului, potrivit worldcancerday.org.

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi Agenţia Internaţională pentru Cercetarea Cancerului (International Agency for Research on Cancer – IARC) sprijină Uniunea pentru Controlul Internaţional al Cancerului (Union for International Cancer Control – UICC) pentru a promova căile menite să diminueze povara globală a cancerului.

Ziua mondială de luptă împotriva cancerului este parte a campaniei mondiale în lupta cu cancerul, potrivit Cartei de la Paris, adoptată la summit-ul mondial împotriva cancerului pentru noul mileniu, desfăşurat la 4 februarie 2000. Acest document consemnează necesitatea unei alianţe puternice între cercetători, profesionişti din domeniul sănătăţii, pacienţi, guverne, parteneri din industrie şi mass-media în lupta împotriva cancerului.

„Prin creşterea gradului de prevenţie la nivel mondial, prin îmbunătăţirea educaţiei pentru sănătate şi sporirea activităţilor guvernamentale şi colective pot fi prevenite milioane de cazuri de cancer în întreaga lume, pot primi acces la tratament în mod egal şi echitabil toţi pacienţii oncologici, indiferent de locul unde trăiesc”, precizează worldcancerday.org.

Conform datelor prezentate de site-ul amintit, cancerul este a doua cauză de deces la nivel mondial. Cel puţin o treime dintre cazurile de cancer pot fi prevenite, iar 3,7 milioane de vieţi ar putea fi salvate în fiecare an prin prevenţie, prin depistarea bolii în fază incipientă şi prin tratament.

Boala este provocată de creşterea necontrolată şi multiplicarea celulelor canceroase, care pot afecta orice parte a corpului. Extinderea poate afecta şi zonele apropiate tumorii, dar pot apărea metastaze şi în zone îndepărtate. Multe forme de cancer pot fi prevenite prin evitarea factorilor de risc. O mare parte a formelor de cancer poate fi tratată chirurgical, prin radioterapie, chimioterapie, dacă boala este depistată în fază incipientă.

Cancerul afectează anual femei şi bărbaţi, tineri şi vârstnici. Cancerul la plămân, stomac, colon, ficat, sân, col uterin sunt cele mai frecvente cazuri care duc la mortalitate, provocând aproximativ 13% din totalul deceselor pe plan mondial. Se estimează că în următorii zece ani numărul victimelor cancerului va ajunge, anual, la 14 milioane, precizează site-ul www.worldcancerday.org.

Consumul de tutun şi alcool, o dietă nesănătoasă, lipsa activităţii fizice sunt principalii factori de risc. Alţi factori sunt infecţiile cronice în urma hepatitei de tip B, de tip C şi unele cazuri de infecţii cu Papilloma Virus (HPV).