Noul președinte al CNCAV, Andrei Baciu, a declarat joi că, până la 1 martie, peste 8 milioane de români care s-au vaccinat anti-COVID-19.

Baciu a mai precizat că procentul populației adulte vaccinate împotriva noului coronavirus este de 51%.

”Din datele pe care le-am analizat în ședința CNCAV, sunt peste 8 milioane de români care s-au vaccinat anti-COVID-19 până la data de 1 martie, iar procentul populației adulte vaccinate e de 51%. În același timp, peste 1 milion de români au primit vaccinul prin intermediul medicilor de familie. Eforturile CNCAV continuă până în ultima zi de funcționare, cu același profesionalism și cu aceeași atenție la detalii care au asigurat și până acum, la un bun nivel, infrastructura necesară vaccinării în România. E o experiență extrem de importantă pentru sistemul public de sănătate, una pe care o vom folosi pentru a moderniza în continuare acest sistem. Sunt multe lecții învățate din acest proiect nou, pus la punct într-un termen foarte scurt și cu un efort logistic imens. Ne-am adaptat din mers, am căutat constant să îmbunătățim lucrurile – atât în centrele de vaccinare, cât și pe platforma pentru programarea online sau în comunicarea cu oamenii”, a declarat Andrei Baciu.

Andrei Baciu a convocat joi prima ședință a CNCAV în calitate de președinte, cu o agendă axată pe transferul activității de vaccinare către medicii de familie și pe demersurile logistice necesare închiderii centrelor de vaccinare anti-COVID-19.

”Am discutat împreună cu colegii din echipa Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea despre asigurarea unei tranziții fără sincope, astfel încât vaccinul să fie în continuare disponibil pentru orice persoană eligibilă și care dorește să se vaccineze. Reamintesc că vaccinarea funcționează de mai multă vreme în paralel (la centrele de vaccinare organizate de CNCAV și la cabinetele medicilor de familie), existând acum 3.177 de medici de familie care vaccinează în toată țara. Scopul nostru pentru următoarele săptămâni este să transferăm integral vaccinarea la cabinetele medicilor de familie”, a mai precizat președintele CNCAV.

Asociaţia Pacienţilor cu Afecţiuni Autoimune (A.P.A.A.) atrage atenția, în contextul contextul transmiterii accelerate a tulpinii Omicron, asupra pacienților imunocompromiși care au nevoie de o atenție specială.

”Dacă pentru opinia majorității, în contextul transmiterii accelerate a tulpinii Omicron pe teritoriul țării noastre, nu este problematică în sensul în care simptomele cauzate de această tulpină par să fie mai ușor de gestionat, realitatea pentru pacienții imunocompromiși rămâne una sumbră. Pacienții cu sistem imun slăbit, au nevoie ca pe lângă vaccinare să poată beneficia și de profilaxie cu anticorpi monoclonali pentru a fi complet protejați. Este vorba de pacienții diagnosticați cu diferite tipuri de cancer, pacienții transplantați, pacienții dializați sau cu afecțiuni autoimune și inflamatorii care pot compromite sistemul imun. Unele tratamente pe care le iau pacienții cronici, prin mecanismul lor de acțiune, pot bloca sistemul imun să producă anticorpii care să îi protejeze de infecția cu SARS-COV2 și formele grave de COVID 19. De asemenea sunt persoane care se nasc cu sistem imun deficitar așa cum este cazul persoanelor diagnosticate cu imunodeficiențe primare. În prezent nu avem o soluție pentru acești pacienți al căror sistem imun nu produce suficienți anticorpi ca urmare a vaccinării și care rămân extrem de vulnerabili. Ei sunt pur și simplu încurajați să continue să stea acasă, să nu ia contact cu alte persoane, așa cum au făcut încă de la începutul pandemiei”, se arată într-un comunicat al A.P.A.A.

Reprezentanții A.P.P.A. își exprimă îngrijorarea față de acești pacienți, mai ales în contextul relaxării restricțiilor.

”Situația prin care trec este grea și foarte îngrijorătoare, într-o perioadă în care lumea se redeschide. Consecințele psihologice, familiale, profesionale și sociale sunt deja considerabile. Ne îngrijorează că mulți oameni vor renunța total la aceste măsuri de protecție, din dorința de a reveni la normal, poate mult mai devreme decât ar fi etic și solidar. Mesajele privind prevenția rezonează din ce în ce mai puțin în societatea românească. Din toate aceste motive, este absolut necesar ca acești pacienți să nu fie abandonați sorții în săptămânile și lunile care urmează, ci, dimpotrivă, să fie implementate urgent soluții care să le permită o protecție eficientă. Utilizarea anticorpilor monoclonali ca profilaxie primară ni se pare extrem de promițătoare. Înțelegem că ar putea fi avut în vedere accesul la acest tratament, printr-o autorizație de nevoi speciale, urmărind exemplul Franței, lucru pe care îl salutăm. Salutăm pașii făcuți de către autoritățile române pentru a aduce în țară anticorpii monoclonali ca tratament pentru COVID-19 și adresăm un apel de a se continua demersurile necesare pentru a avea disponibilă cât mai repede și combinația de anticorpi monoclonali cu acțiune lungă, administrată în scop profilactic, terapie aflată în curs de evaluare de către Agenția Europeană a Medicamentului, astfel încât să asigurăm protecție și pacienților care sunt la risc crescut de infectare cu SARS-COV2 și al cărui sistem imun nu pot genera suficienți anticorpi prin vaccinare. Statul Român trebuie să asigure în mod echitabil accesului la prevenție împotriva formelor grave de COVID-19, atât prin vaccinare cât și profilaxia cu anticorpi monoclonali cu acțiune lungă. Întrucât aceasta este o problemă vitală pentru pacienți, este necesar ca accesul să fie simplu, generalizat și încurajat pentru toate categoriile de pacienți cronici vulnerabili”, se mai arată în document.