Secretar de stat în MS: Ne preocupă și elaborăm în acest moment Strategia Națională de Control al Tuberculozei pentru anii 2022-2030

Secretarul de stat în Ministerul Sănătății, dr. Tiberius-Marius Brădățan, a declarat joi că în acest moment se are în vedere elaborarea Strategiei Naționale de Control al Tuberculozei pentru anii 2022-2030, ca parte a Strategiei Naționale de Sănătate 2022-2030.

Prin intermediul acestei strategii, se are în vedere reducerea tuberculozei în România, după cum a explicat secretarul de stat.

”Tuberculoza este, așa cum știm cu toții, considerată o boală a zonelor sărace, a zonelor care nu sunt bine acoperite de tratament și de o prevenție corespunzătoare. Însă, la fel de bine știm, tuberculoza a început să își arate colții și în alte părți ale lumii, nu numai în cele care sunt considerate mai puțin dezvoltate. La nivelul statului român există un Program Național de Prevenire, Supraveghere și Control al Tuberculozei care este menit să ne scoată din această poziție dezonorantă de codașa Europei în ceea ce privește prevenirea și tratamentul acestei boli. Vă asigurăm că în continuare partea de finanțare a acestui program este bine gândită. Ne preocupă și elaborăm în acest moment Strategia Națională de Control al Tuberculozei pentru anii 2022-2030, strategie care este parte a Strategiei Naționale de Sănătate 2022-2030. Ne dorim ca să reducem acest flagel care în continuare persistă pe teritoriul României”, a declarat joi secretarul de stat în ministerul Sănătății, în cadrul unei conferințe de presă de la Institutul ”Marius Nasta” din Capitală.

În ceea ce privește situația geo-politică actuală, oficialul a precizat că în următoarele zile va deveni funcțional un Grup de lucru la nivelul Ministerului Sănătății care să anticipeze ce s-ar putea întâmpla în perioada următoare și care ar fi impactul asupra sănătății publice din România. Raportat la tuberculoză, Ucraina este una dintre țările cu o incidență crescută a acestei boli.

” În această perioadă, pe lângă pandemia care ne macină pe toți și care, iată, intră în al treilea an practic, avem și o problemă geo-politică, geo-strategică care înseamnă războiul de la granița de Nord a României, din Ucraina, țară unde este o rată de incidență a bolii crescută. Și în acest context la nivelul Ministerului Sănătății, și în coordonarea Cancelariei premierului, se organizează un Grup de lucru pentru a putea asigura toate condițiile necesare refugiaților care provin din această zonă. Pe partea de sănătate, Grupul de lucru are ca scop tocmai să prevadă ce s-ar putea întâmpla în perioada următoare, care ar fi impactul asupra sănătății publice din România și să venim cu propuneri de soluții, inclusiv financiare. (…) Ministerul Sănătății a decis să acorde refugiaților posibilitatea de a se trata în România similar cu un pacient român, adică accesul la sănătate este neîngrădit pentru refugiați. În acest context ne gândim că o parte dintre ei vor dori să obțină azilul în România, să rămână permanent pe teritoriul României și pentru aceștia trebuie să avem în vedere includerea în programe naționale de sănătate asigurarea tratamentului pe termen lung. De aceea, alături de Comisia Europeană, identificăm și resursa de finanțare. În același tim,  în cadrul  Grupului de lucru, care își va începe funcționarea zilele acestea, vrem să vedem cum putem face în așa fel încât impactul asupra cetățenilor proveniți din zona de conflict să fie cât mai mic, dar să nu uităm cât de important este să asigurăm accesul la sănătate și la toate procedurile moderne de tratament  în primul rând cetățenilor români. Este un efort pe care statul român îl face, este un efort asumat și ne dorim ca toate aceste eforturi sa se vadă și în starea de bine a sănătății a populației care trăiește pe teritoriul României”, a mai adăugat dr. Brădățan.

Adriana Pistol: Ministerul Sănătăţii a finalizat procedura de achiziţie pentru 22 de medicamente antituberculoase

Ministerul Sănătăţii a finalizat procedura de achiziţie pentru 22 de medicamente antituberculoase, a informat, joi, secretarul de stat Adriana Pistol.

„Cred că tot ce s-a făcut în ultimii ani este foarte vizibil, în sensul că, în mod evident şi pe date concrete, progrese semnificative au fost înregistrate în controlul tuberculozei. Totuşi, România mai are multe de făcut. Încă este printre cele 18 ţări prioritare pentru stoparea tuberculozei în regiunea europeană a OMS şi este pe primul loc în Uniunea Europeană. (…) În prezent, Ministerul Sănătăţii a finalizat deja o procedură de achiziţie pentru un număr de 22 de medicamente antituberculoase acordate bolnavilor prin intermediul acestui program de sănătate publică, inclusiv pentru tuberculoza multidrog-rezistentă”, a precizat Adriana Pistol.

Potrivit secretarului de stat, a fost elaborată o strategie pentru controlul tuberculozei, care se află în procesul de avizare şi aprobare.

„A existat o strategie de luptă împotriva tuberculozei, până de curând. O strategie nouă a fost deja elaborată și se află în procesul de avizare și aprobare, o strategie pentru controlul tuberculozei, care are o perioadă de până în anul 2030. Această strategie a fost elaborată cu finanțare de la Fondul Global, împreună cu experți români și internaționali ai Organizației Mondiale a Sănătății”, a explicat secretarul de stat.

Tuberculoza, mai ales cea multidrog rezistentă, reprezintă o problemă importantă de sănătate publică,a a tras atenția Adriana Pistol.

„Este o problemă nu numai a pacientului, ci și a familiei acestuia, a comunității din care face parte și, evident, a sistemului de sănătate”, a subliniat secretarul de stat.

„Tuberculoza depistată la timp şi dacă ne acordăm răbdarea necesară este o boală vindecabilă 100%”, a mai spus Adriana Pistol.

Declarațiile au fost făcute într-o conferinţă de presă organizată de Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, în contextul Zilei Mondiale a Tuberculozei (TB).

Potrivit secretarului de stat, România a înregistrat progrese semnificative în controlul tuberculozei în ultimul deceniu.

„Ministerul Sănătății, prin Programul Național de Prevenire, Supraveghere și Control al Tuberculozei, derulat de colegii de la Institutul Marius Nasta, încearcă să accelereze lucrurile bune care s-au întâmplat în ultimul deceniu, astfel încât să vedem din ce în ce mai mult o reducere a prevalenței tuberculozei, să menținem o rată de depistare a cazurilor noi cât mai bună și, totodată, să asigurăm tratamentul corespunzător tuturor bolnavilor de tuberculoză cu rate de succes care să fie mulțumitoare și care să ne permită să ajungem la concluzia că România nu mai este pe locul întâi în România”, a declarat secretarul de stat.

Decesele asociate tuberculozei, în creştere în Europa pentru prima dată după două decenii

Numărul deceselor provocate de tuberculoză a crescut pentru prima dată în Europa după două decenii, ca urmare a întârzierii sau a lipsei de diagnosticare, determinate de blocarea serviciilor sanitare din cauza pandemiei de coronavirus, a avertizat joi Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), relatează EFE.

Regiunea europeană a OMS – care include 53 de ţări, între care Rusia şi fostele republici sovietice – a raportat 21.000 de decese de tuberculoză în 2020, în creştere cu 5 % faţă de anul precedent, în timp ce în ţările din Uniunea Europeană (UE) şi Spaţiul Economic European (EEE) creşterea a fost de 6,7 % (3.800 de decese).

Numărul cazurilor noi de tuberculoză a înregistrat totuşi o scădere uşoară, „accentuată probabil de pandemia de COVID-19, care a obstrucţionat detectarea şi notificarea” cazurilor, se arată în raportul elaborat de OMS şi de Centrul European de Prevenire şi Control al Bolilor (ECDC).

Astfel, în întreaga regiune s-au înregistrat peste 160.000 de cazuri, mai puţin cu 35 % la sută, iar în regiunea UE/EEE, aproximativ 33.000 de cazuri, (mai puţin cu 44 % media anuală).

„Tuberculoza rămâne una dintre bolile infecţioase cu cea mai mare mortalitate din lume, a doua după COVID-19, iar tuberculoza rezistentă la medicamente constituie o mare preocupare”, a avertizat OMS, care consideră necesară „o investiţie urgentă”, mai ales în actualul context al pandemiei.

Directorul OMS-Europa, Hans Kluge, notează într-un comunicat că reducerea numărului de cazuri depăşeşte aşteptările şi ilustrează progresele privind testele şi strategiile de tratament, dar a atras totodată atenţia asupra creşterii numărului de decese provocate de tuberculoză în perioada pandemiei.

„Pentru a asigura un progres continuu, trebuie să avem în vedere abordări inovatoare şi eficiente de diagnosticare şi de tratament al tuberculozei şi al variantelor sale rezistente la medicamente”, a subliniat Kluge de Ziua Mondială de Luptă împotriva Tuberculozei, marcată în data de 24 martie.

OMS: 64 de atacuri asupra instituțiilor medicale ucrainiene

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a confirmat joi un număr de 64 de atacuri asupra instituţiilor medicale din Ucraina de la debutul invaziei ruse în urmă cu un o lună.

Aceste atacuri, două până la trei în fiecare zi, au provocat 15 morţi şi 37 de răniţi, potrivit unui comunicat al OMS, în care aceste atacuri sunt condamnate „în cei mai fermi termeni posibil”, informează dpa, potrivit Agerpres.

”Atacurile asupra instituţiilor medicale sunt o încălcare a dreptului internaţional umanitar, dar o tactică de război tulburător de comună – distrug infrastructura critică, dar şi mai rău, distrug speranţa”, a spus Jarno Habicht, reprezentantul OMS în Ucraina.

De asemenea, la o lună de război în Ucraina, biroul OMS pentru Europa cu sediul la Copenhaga a declarat că accesul la serviciile de sănătate a fost sever restricţionat şi că nevoia de tratament pentru traume şi boli cronice este mare.

Potrivit sursei citate, infrastructura sanitară distrusă şi întreruperea lanţurilor de aprovizionare medicale reprezintă o ameninţare serioasă pentru milioane de oameni. Se estimează că aproximativ fiecare a doua farmacie din Ucraina este închisă.

OMS mai spune că aproape şapte milioane de persoane au fost strămutate în Ucraina, iar numărul celor care s-au refugiat în ţările vecine se apropie rapid de pragul de patru milioane. Mulţi lucrători din domeniul sănătăţii se numără printre persoanele strămutate sau nu pot lucra.

Ziua Mondială a Tuberculozei. OMS: 66 de milioane de vieți au fost salvate din 2000 prin eforturile globale de a stopa tuberculoza

Ziua Mondială a Tuberculozei (TB) este marcată anual, în întreaga lume, în data de 24 martie, cu scopul de a sensibiliza publicul cu privire la consecințele devastatoare asupra sănătății, dar și la cele sociale și economice ale tuberculozei.

Totodată, obiectivul acestei inițiative este reprezentat de intensificarea eforturilor de a pune capăt epidemiei globale de TB.

De altfel, data de 24 martie marchează ziua din anul 1882 în care doctorul Robert Koch a anunțat că a descoperit bacteria care provoacă tuberculoza. Acest anunț a deschis calea către diagnosticarea și vindecarea acestei boli, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

Tuberculoza rămâne unul dintre cei mai mortali ucigași infecțioși din lume, atrage atenția OMS. În fiecare zi, peste 4.100 de oameni își pierd viața din cauza tuberculozei și aproape 28.000 de oameni se îmbolnăvesc de această boală, care poate fi prevenită și vindecabilă.

Numai în 2020, 9.900.000 de oameni s-au îmbolnăvit de TB, iar alți 1.500.000 au murit din cauza acestei afecțiuni, la nivel global.

Eforturile globale de combatere a tuberculozei au salvat aproximativ 66 de milioane de vieți, începând cu anul 2000. Cu toate acestea, pandemia de COVID-19 a inversat anii de progres înregistrat în lupta pentru a pune capăt tuberculozei. Pentru prima dată în peste un deceniu, decesele din cauza tuberculozei au crescut în 2020.

Tema Zilei Mondiale a TBC 2022 este „Investiți pentru a pune capăt tuberculozei. Salvați vieți”. Această temă a fost aleasă cu scopul de a transmite nevoia urgentă de a investi în resurse pentru a intensifica lupta împotriva TB și pentru a îndeplini angajamentele de a pune capăt TB de către liderii mondiali.

Potrivit OMS, acest lucru este esențial în special în contextul pandemiei de COVID-19, care a pus în pericol progresul în ceea ce privește stoparea tuberculozei, și pentru a asigura accesul echitabil la prevenție și îngrijire, în conformitate cu eforturile OMS.

La nivelul regiunii Europene a OMS, 20.000 de oameni încă mor din cauza bolii în fiecare an în regiune.

Cel mai recent raport de supraveghere și monitorizare a tuberculozei pentru regiune, care a fost emis în comun de OMS/Europa și Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor, a fost lansat pe 23 martie. Acesta arată că, deși Regiunea a îndeplinit obiectivul pentru 2020 de reducere a ratelor de incidență a TB cu 25%, nu a reușit să reducă însă decesele cauzate de TB, așa cum era planificat. În schimb, decesele cauzate de tuberculoză au crescut în regiune ca urmare a impactului pandemiei de COVID-19. În plus, fiecare al treilea pacient cu TBC are o formă multirezistentă a bolii pentru care ratele de succes ale tratamentului sunt suboptime.

Ministrul Sănătăţii, în vizită în judeţul Iaşi

Ministrul Sănătății, prof. dr. Alexandru Rafila, se află joi și vineri în vizită în județul Iași.

Joi, oficialul va participa la Consultarea regională despre Strategia Naţională de Sănătate 2022-2030, ulterior va vizita compania Antibiotice SA.

Ministrul Sănătății va efectua o vizită și la Spitalul Judeţean „Sfântul Spiridon” din Iaşi, după care, alături de managerul spitalului şi directorul general Antibiotice SA, va face câteva declarații de presă.

Vineri, ministrul Rafila va vizita Institutul Regional de Oncologie Iași.

Moderna va solicita aprobarea vaccinului său anti-COVID pentru copiii sub vârsta de șase ani

Compania farmaceutică americană Moderna a anunțat, miercuri, că va solicita aprobarea utilizării vaccinului său împotriva COVID-19 la copiii cu vârsta cuprinsă între şase luni şi şase ani, după ce studiile clinice au arătat că vaccinul său este sigur şi a produs un răspuns puternic imunitar la această grupă de vârstă, relatează AFP.

Două doze a 25 de micrograme administrate copiilor din această grupă de vârstă au generat niveluri de anticorpi similare cu nivelurile atinse în urma administrării a două doze de 100 de micrograme la tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 25 de ani.

Pe baza acestor date, Moderna a declarat că va depune cereri de autorizare la Administraţia pentru Alimente şi Medicamente din SUA (FDA), Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) şi la alte autorităţi de reglementare în săptămânile următoare.

Rezultatele „sunt o veste bună pentru părinţii copiilor cu vârsta sub şase ani”, a declarat directorul general al Moderna, Stephane Bancel, într-un comunicat. „Acum avem date clinice despre performanţa vaccinului nostru la copiii de şase luni până la adulţii mai în vârstă”, a mai spus el.

Moderna a constatat însă o eficacitate relativ scăzută a vaccinului său împotriva infecţiilor, în condiţiile în care studiile sale clinice au fost realizate în timpul valului de cazuri provocat de varianta Omicron de coronavirus.

Eficacitatea vaccinului la copiii cu vârsta cuprinsă între şase luni şi doi ani a fost de 43,7% şi de 37,5% la cei cu vârsta cuprinsă între doi şi şase ani.

Moderna, care afirmă că aceste niveluri sunt similare cu cele observate la adulţi, evaluează administrarea unei a treia doze pentru a creşte aceste niveluri.

La studiu au participat 11.700 de copii din Statele Unite şi Canada, dintre care 4.200 cu vârsta între doi şi şase ani şi 2.500 cu vârsta între şase luni şi doi ani.

Moderna a precizat că, după consultări cu FDA, va solicita, de asemenea, aprobarea a două doze de 50 de micrograme pentru copiii cu vârsta cuprinsă între şase şi 11 ani, şi îşi va actualiza cererea de aprobare pentru copiii între 12 şi 17 ani.

Legea asistenței medicale mobile, publicată în Monitorul Oficial. Ce prevede

Legea  care reglementează asistența medicală mobilă în România a fost publicată, miercuri, în Monitorul Oficial. Actul normativ completează Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății.

Potrivit actului normativ, asistența medicală mobilă are ca scop furnizarea de servicii medicale, în regim mobil, în zone cu acoperire deficitară a serviciilor de sănătate, pentru prevenție și profilaxie, screeningul afecțiunilor medicale prevalente, control medical periodic, general și de specialitate, precum și livrarea medicamentelor din programele naționale de sănătate, la domiciliu, atât pentru bolnavii cronici, cât și pentru pacienții cu patologii acute, beneficiari ai asistenței medicale în regim mobil.

Vă prezentăm textul actului normativ publicat în Monitorul Oficial:

LEGE pentru completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății Parlamentul României adoptă prezenta lege.

Art. I. — După articolul 140 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 28 august 2015, cu modificările și completările ulterioare, se introduce un nou titlu, titlul V1 „Asistența medicală mobilă”, cuprinzând articolele 1401—14020, cu următorul cuprins:

„TITLUL V1 Asistența medicală mobilă

CAPITOLUL I

Dispoziții generale

Art. 1401. — (1) Obiectul prezentului titlu îl constituie reglementarea domeniului asistenței medicale mobile.

(2) Asistența medicală mobilă are ca scop furnizarea de servicii medicale, în regim mobil, în zone cu acoperire deficitară a serviciilor de sănătate, pentru prevenție și profilaxie, screeningul afecțiunilor medicale prevalente, control medical periodic, general și de specialitate, precum și livrarea medicamentelor din programele naționale de sănătate, la domiciliu, atât pentru bolnavii cronici, cât și pentru pacienții cu patologii acute, beneficiari ai asistenței medicale în regim mobil.

(3) Serviciile de asistență medicală mobilă se acordă cu prioritate gravidelor, copiilor și altor categorii de persoane vulnerabile din zonele defavorizate care se confruntă cu lipsa cabinetelor de medicină de familie, a medicilor de familie sau a asistenților medicali comunitari.

(4) Serviciile de asistență medicală mobilă sunt furnizate și persoanelor care nu sunt înscrise la medicul de familie, celor care nu au documente de identitate, copiilor, adolescentelor însărcinate și mamelor adolescente care nu au reprezentant legal, precum și persoanelor care nu au card de sănătate.

Art. 1402. — În înțelesul prezentului titlu, expresiile de mai jos au următoarele semnificații:
a) ambulatoriu mobil — unitate sanitară cu caracter temporar, ce presupune transformarea unui spațiu aflat la distanță față de sediul ambulatoriului propriu-zis într-un spațiu adecvat pentru a furniza servicii medicale în regim mobil pacienților;
b) caravană medicală — ansamblul personalului medical care se deplasează cu echipamente medicale în zone cu acoperire deficitară a serviciilor de sănătate pentru a furniza servicii medicale;
c) zonă cu acoperire deficitară cu servicii medicale — localitate sau zonă compactă dintr-o localitate unde accesul la serviciile de sănătate de orice tip este dificil din rațiuni sociale — zone cu un capital uman scăzut și condiții improprii de locuit, teritoriale — situate la peste 20 km de cel mai apropiat spital public sau ca urmare a lipsei furnizării unei anumite categorii de servicii medicale.

CAPITOLUL II

Metodologia de funcționare a asistenței medicale mobile

Art. 1403. — Asistența medicală mobilă se asigură de către medicii de specialitate împreună cu alt personal specializat și autorizat potrivit prevederilor art. 653 alin. (1) lit. a), cu sprijinul lucrătorilor sociali și asistenților medico-sociali ai organizațiilor neguvernamentale care desfășoară activități în domeniul sănătății.

Art. 1404. — În cadrul asistenței medicale mobile se acordă servicii medicale prin următoarele structuri:
a) cabinete și unități medicale mobile organizate potrivit normelor de aplicare a prezentului titlu, aprobate prin ordin al ministrului sănătății;
b) caravane medicale, organizate în clădiri cu autorizație sanitară de funcționare sau în corturi medicale special amenajate, conform normelor de aplicare a prezentului titlu, aprobate prin ordin al ministrului sănătății.

Art. 1405. — Caravanele medicale pot fi organizate temporar și în:
a) unități medicale ambulatorii de specialitate, potrivit art. 135 alin. (1);
b) cabinete de medicină de familie;
c) centre comunitare integrate;
d) corturi special amenajate;
e) rulote sau vehicule echipate corespunzător furnizării de servicii medicale mobile;
f) construcții modulare;
g) școli;
h) cabinete școlare;
i) săli de sport.

CAPITOLUL III

Coordonarea activității din ambulatoriile de specialitate mobile

Art. 1406. — În structurile prevăzute la art. 1404 și 1405 se pot desfășura următoarele activități:
a) activități de medicină preventivă;
b) activități medicale curative;
c) activități de investigații și diagnostic;
d) activități de investigații clinice și paraclinice;
e) asistență medicală prin telemedicină;
f) activități de reabilitare medicală;
g) servicii de screening pentru depistarea precoce a bolilor;
h) activități conexe actului medical;
i) educație pentru sănătate.

Art. 1407. — În structurile prevăzute la art. 1404 și 1405, medicii specialiști pot avea în coordonare medici rezidenți și studenți din domeniul sănătății. Medicii specialiști pot colabora
și cu alte categorii de personal medical, potrivit prevederilor art. 653 alin. (1) lit. a), precum și cu asistenți medicali comunitari, mediatori sanitari, lucrători sociali și asistenți medico-sociali ai organizațiilor neguvernamentale care desfășoară activități în domeniul sănătății.

Art. 1408. — Activitatea desfășurată de către studenții facultăților de medicină generală, stomatologie și medicină și farmacie în cadrul caravanelor medicale se poate asimila practicii medicale obligatorii desfășurate pe perioada vacanțelor.

CAPITOLUL IV

Personalul care acordă servicii de asistență medicală mobilă

Art. 1409. — Medicii specialiști desfășoară activități de asistență medicală mobilă astfel:

a) ca persoană fizică independentă/autorizată potrivit prevederilor legale;
b) ca angajați ai uneia dintre structurile prevăzute la art. 135 sau ai unităților sanitare cu personalitate juridică în structura cărora funcționează entitatea ambulatorie de specialitate.

Art. 14010. — (1) Alături de medicii care acordă servicii medicale specializate își desfășoară activitatea și următoarele categorii de personal:
a) medici stomatologi;
b) farmaciști, cu respectarea competențelor descrise la art. 568 alin. (1) și (2);
c) asistenți medicali, cu respectarea competențelor prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 144/2008 privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moașă și a profesiei de asistent medical, precum și organizarea și funcționarea Ordinului Asistenților Medicali Generaliști, Moașelor și Asistenților Medicali din România, aprobată cu modificări prin Legea nr. 53/2014, cu modificările și completările ulterioare, asistenți de farmacie;
d) moașe, care își desfășoară activitatea în regim salarial și/sau independent, aflate în colaborare cu medicul specialist în medicină de familie sau cu medicul specialist în obstetricăginecologie, conform competențelor prevăzute la art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 144/2008, aprobată cu modificări prin Legea nr. 53/2014, cu modificările și completările ulterioare;
e) lucrători sociali și asistenți medico-sociali ai organizațiilor neguvernamentale care desfășoară activități în domeniul sănătății.

(2) În realizarea activităților de asistență medicală mobilă poate fi implicat atât personalul medical, definit la art. 653 alin. (1) lit. a), cât și furnizorii de servicii conexe actului medical — tehnician dentar, biolog, biochimist, chimist, fizician, fiziokinetoterapeut, moașă, psiholog, logoped, sociolog, profesor de cultură fizică medicală, opticianoptometrist, tehnician de proteze și orteze, tehnician de proteze auditive, tehnician de aparatură medicală, astfel cum sunt prevăzuți la art. 1 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2000 privind organizarea și funcționarea cabinetelor de liberă practică pentru servicii publice conexe actului medical, aprobată cu modificări prin Legea nr. 598/2001.

(3) În realizarea activităților de asistență medicală mobilă mai pot fi implicați: asistenți medicali comunitari, mediatori sanitari, paramedici, voluntari ai ONG-urilor de profil, asistenți sociali, consilieri din programele medicale.

Art. 14011. — (1) Asistenții medicali comunitari identifică persoanele vulnerabile din punct de vedere medical și/sau medico-social care necesită servicii de sănătate preventive și curative și le facilitează accesul la serviciile medicale de specialitate desfășurate prin intermediul furnizorilor de servicii medicale din cadrul ambulatoriilor mobile, al cabinetelor medicale, unităților mobile și al caravanelor medicale. Asistenții medicali comunitari colaborează cu organizatorii activităților de asistență medicală mobilă prin informarea și mobilizarea pacienților care necesită intervenția din cadrul acestor activități, dar și la monitorizarea lor prin asigurarea consilierii, cât și monitorizarea tratamentului la recomandarea medicului specialist și/sau a medicului de familie.

(2) În comunitățile lipsite de medic de familie sau cu un număr insuficient de medici de familie, autoritățile locale asigură prezența cel puțin a unui asistent medical comunitar.

Art. 14012. — Moașele identifică în comunitate copiii, gravidele, lăuzele și femeile de vârstă fertilă cuprinsă între 15 și 45 de ani, vulnerabile din punct de vedere medical și/sau medicosocial, care necesită servicii de sănătate preventive și curative și le facilitează accesul la serviciile medicale de specialitate desfășurate prin intermediul furnizorilor de servicii medicale din cadrul ambulatoriilor mobile, al cabinetelor medicale, unităților mobile și al caravanelor medicale. Moașele colaborează cu organizatorii activităților de asistență medicală mobilă prin informarea și mobilizarea pacienților care necesită intervenția din cadrul acestor activități, dar și la monitorizarea lor prin asigurarea consilierii, cât și monitorizarea tratamentului la recomandarea medicului specialist și/sau a medicului de familie.

Art. 14013. — (1) Gravidele și lăuzele care nu au împlinit 18 ani beneficiază de asigurarea cu prioritate a serviciilor de sănătate preventive sau curative și a consulturilor medicale de specialitate desfășurate prin intermediul ambulatoriilor mobile, al cabinetelor, unităților mobile și al caravanelor medicale.

(2) În cazul identificării gravidelor și a lăuzelor care nu au împlinit 16 ani, asistenții medicali comunitari și moașele vor sesiza serviciile sociale locale și unitățile de învățământ pentru aplicarea măsurilor de protecție socială necesare, susținerea continuării participării școlare, inclusiv protecția împotriva oricărei forme de abuz sexual.

CAPITOLUL V
Educație pentru sănătate

Art. 14014. — Complementar activităților de asistență medicală mobilă se pot desfășura activități de educație pentru sănătate. Acestea constau în promovarea cunoștințelor corecte privind diferite aspecte ale sănătății și totodată de formare a atitudinilor și deprinderilor favorabile unui comportament responsabil și sănătos, inclusiv informare cu privire la sănătatea reproducerii, sănătatea în timpul sarcinii și îngrijirea nou-născutului.

Art. 14015. — Educația pentru sănătate poate fi susținută de către medici specialiști, medici specialiști în medicina de familie, medici rezidenți, asistente medicale, moașe, asistenți medicali comunitari și reprezentanți ai instituțiilor și organizațiilor care au ca obiect de activitate furnizarea de servicii educaționale în domeniul sănătății. Aceștia vor folosi, în vederea informării, materiale educative alcătuite pe nivelul de înțelegere al persoanelor vulnerabile și adaptate în funcție de vârstă.

Art. 14016. — Prin educația pentru sănătate se urmărește informarea și educarea populației în domeniul medical pentru a cunoaște manifestările bolilor și prevenirea lor, dobândirea unor atitudini și deprinderi care să fie favorabile sănătății și să conducă la diminuarea numărului de îmbolnăviri ori la reducerea comportamentelor cu risc pentru sănătate.

Art. 14017. — Activitățile de educație pentru sănătate desfășurate în cadrul asistenței medicale mobile pot include și informații ori ghidare în cariera medicală, precum și promovarea domeniilor medicale deficitare din punctul de vedere al personalului calificat.

CAPITOLUL VI
Finanțarea

Art. 14018. — (1) Personalului medical menționat la art. 1407 i se recunoaște serviciul prestat în cadrul activităților de asistență medicală mobilă ca program normal de lucru în cadrul unităților
medicale în care profesează.

(2) La indicația medicului de familie, gravidei aflate în situație de vulnerabilitate socială i se asigură decontarea transportului intrajudețean sau interjudețean, pentru deplasarea la spital, în vederea urmăririi sarcinii.

Art. 14019. — Pentru furnizarea serviciilor medicale prin asistența medicală mobilă și decontarea transportului gravidelor vulnerabile, Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate prevăd anual fonduri din bugetul repartizat.

Art. 14020. — Pentru încurajarea organizării de activități de asistență medicală mobilă, autoritățile centrale sau locale pot acorda facilități și stimulente financiare furnizorilor de servicii medicale din zonele cu acces deficitar la servicii de sănătate, inclusiv organizațiilor neguvernamentale care desfășoară activități în domeniul sănătății.”

Art. II. — În termen de 45 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi se elaborează normele de aplicare a dispozițiilor titlului V1, prevăzute la art. 1404 lit. b) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum a fost completată prin prezenta lege, și se aprobă prin ordin al ministrului sănătății, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. III. — Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 28 august 2015, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu completările aduse prin prezenta lege, va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

 

 

OMS: Numărul deceselor asociate COVID-19 la nivel global, cel mai scăzut din ultimii doi ani

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a informat, miercuri, că în întreaga lume s-a înregistrat în ultima săptămână o scădere cu 23% a deceselor asociate COVID-19 (32.959), reprezentând cel mai scăzut număr de la sfârşitul lunii martie 2020, în pofida unei creşteri globale a contagierilor.

De doi ani încoace, puţin după ce OMS a declarat pandemia de COVID-19, doar o singură dată (în a treia săptămână a lunii mai 2020) s-au înregistrat sub 33.000 de cazuri globale şi cifre de contagieri similare celor din actualul raportul epidemiologic săptămânal al OMS.

Pe continentul american numărul deceselor a scăzut cu 42% săptămâna trecută (8.800), în timp ce în Europa, Africa şi Asiea de Sud-Est scăderea a fost de 20% (14.000 de morţi în toate cele trei regiuni), în Orientul Mijlociu 38% (1.000 de morţi), singura creştere a numărului de decese (5%), fiind raportată în Asia de Est cu aproape 7.000 de morţi.

Ţările cele mai afectate de mortalitate în perioada 14 – 20 martie au fost Rusia şi Statele Unite (3.600 de decese fiecare), urmate de Brazilia (2.200), Coreea de Sud (2.000) şi China (1.900).

În contrast cu descreşterea cazurilor grave şi a deceselor, contagierile la nivel global au crescut pentru a doua săptămâna consecutiv şi au ajuns la 12,3 milioane, reprezentând o creştere cu 7% faţă de săptămâna precedentă.

Escaladarea contagierilor este asociată răspândirii variantei Omicron în Asia de Sud-Est şi în Pacific, unde infectările au crescut cu 21% în săptămâna precedentă, depăşind 6 milioane de cazuri, în timp ce în Europa au fost raportate 5,2 milioane de cazuri, cifre similare săptămânii precedente.

OMS notează, totodată, că sub-varianta Omicron BA.2 a devenit deja predominantă, fiind detectată în aproape 86% din cazurile analizate în laborator, cu o prezenţă preponderentă în actualul val de contagieri ce afectează Asia de Est şi Pacificul.

Organizaţia a contabilizat şi mai multe cazuri care combină varianta Delta cu Omicron (aşa-numită „Deltacron”), subliniind însă că este vorba de un fenomen „natural” şi că nimic nu sugerează că ar fi asociată în forme mai grave de COVID-19.

Ministrul Rafila, despre comprimatele de iodură de potasiu: Trebuie luate în cazul unei recomandări exprese

Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a anunțat, miercuri, că 20 din cele 30 de milioane de comprimate de iodură de potasiu produse la Iaşi au fost deja distribuite DSP-urilor din țară, urmând ca până la sfârșitul săptămânii întreaga cantitate să ajungă în județe.

„Între timp, împreună cu CNAS facem o evaluare şi o catagrafie a persoanelor din grupe de vârste. O avem la nivel naţional şi judeţean, dar acuma mergem puţin mai în profunzime şi aşteptăm cifrele referitoare la numărul de persoane de pe lista fiecărui medic de familie, pentru că intenţionăm să găsim o formulă care să implice medicii de familie către distruibuirea acestor comprimate la pacienţii de pe propriile liste”, a spus Alexandru Rafila.

Campania de distribuire a comprimatelor de iodură de potasiu va fi dublată în perioada imediat următoare de o campanie de informare.

Aceasta ar urma să explice modul de utilizare a acestor comprimate, „care nu trebuie în niciun caz luate de către persoane decât în cazul unei recomandări exprese într-un anumit moment, în cazul unui incident nuclear”.

De asemenea, ministrul Sănătăţii a precizat că aceste recomandări vor conţine şi detalii despre modul de păstrare a acestor comprimate.

”Ele au o valabilitate de câţiva ani şi e bine să fie păstrate în condiţii corespunzătoare”, a mai declarat Alexandru Rafila.