26 martie, Ziua internaţională a luptei împotriva epilepsiei

Anual, la 26 martie, este marcată Ziua internaţională a luptei împotriva epilepsiei (Purple Day).

Creşterea gradului de conştientizare a populaţiei cu privire la epilepsie, susţinerea pacienţilor şi a familiilor acestora rămân esenţiale pentru îmbunătăţirea calităţi vieţii persoanelor cu epilepsie. Societatea discriminează adesea sau creează obstacole pentru persoanele cu probleme medicale, lipsa de informaţii şi dezinformarea fiind frecvente în rândul populaţiei generale.

Sunt esenţiale măsuri precum cercetarea şi dezvoltarea de tratamente inovatoare, fondarea mai multor centre specializate, formarea unor echipe interdisciplinare (neurolog, pacient, psiholog şi familie), o mai bună informare a medicului de familie în ceea ce priveşte simptomatologia bolii şi o mai bună educare a pacienţilor cu privire la boala lor şi importanţa terapiilor.

Epilepsia este o tulburare a sistemului nervos central, în special a creierului. Se manifestă prin crize bruşte şi imprevizibile, de câteva secunde sau minute. Unele crize pot trece aproape neobservate, în timp ce altele pot fi dramatice. Liga Internaţională împotriva Epilepsiei a clasificat recent epilepsia ca o boală şi nu ca o tulburare, pentru a transmite mai eficient mesajul că epilepsia este o afecţiune gravă, după cum este susţinut pe site-ul menţionat.

Ce este epilepsia

Epilepsia este una dintre cele mai frecvente tulburări neurologice cronice. Se estimează că 65 de milioane de oameni din întreaga lume suferă de epilepsie, ceea ce echivaleză cu o persoană cu epilepsie la 100 de persoane sănătoase, potrivit www.purpleday.org.

Epilepsia poate fi prezentă la orice vârstă, deşi debutul ei este cel mai adesea în copilărie sau în ultimii ani de viaţă. Epilepsia este tratabilă, 70% dintre persoanele cu epilepsie putând scăpa de convulsii urmând un tratament cu medicamente. Restul, de 30% dintre oameni bolnavi, prezintă epilepsie rezistentă la medicamente, dar există tratamente suplimentare care pot îmbunătăţi controlul crizelor sau pot opri cu totul crizele. Există o varietate de opţiuni de tratament pentru convulsiile rezistente la medicamente, inclusiv intervenţia chirurgicală, terapia dietetică administrată medical şi stimularea nervilor, opţiuni care trebuie evaluate în cadrul unui program individual de urmărire a evoluţiei epilepsiei pentru fiecare persoană bolnavă.

Culoarea dedicată acestei zile fiind violet, oamenii din ţările de pe tot globul sunt invitaţi să poarte violet şi să găzduiască evenimente în sprijinul conştientizării epilepsiei, iar unele instituţii folosesc iluminatul colorat astfel, pentru a-şi manifesta solidaritatea cu cei care suferă de epilepsie.

În 2021, peste 85 de ţări de pe toate continentele au participat la Purple Day, găzduind şi organizând evenimente, pentru a susţine cunoaşterea şi informarea despre această boală. Canada este singura ţară din lume care recunoaşte în mod oficial ziua de 26 martie drept Purple Day, prin Legea implementată pe 28 iunie 2012, potrivit www.purpleday.org.

În România numărul persoanelor cu epilepsie aflate în evidența INSP în anul 2020 este de 124.326, în scădere cu 1% față de creșterea medie înregistrată în perioada 2017 – 2019, de 12%. Totalul deceselor în 2020 a fost de 349 persoane, în creștere cu 61 persoane față de anul precedent. Totodată, în anul pandemiei au fost 12.895 de cazuri de epilepsie nou diagnosticate, în scădere cu 2.409 persoane față de media înregistrată în perioada 2017 – 2019.

Un nou test de anticorpi dezvoltat pentru a diagnostica scleroza multiplă

Cercetătorii de la Mayo Clinic au validat un nou test de anticorpi pentru a diagnostica scleroza multiplă, o boală a creierului și a măduvei spinării potențial invalidantă.

Potrivit Societății Naționale de Scleroză Multiplă, aproape 1 milion de oameni din SUA sunt afectați de această boală.

Potrivit cercetătorilor, un anticorp constă de obicei în două lanțuri grele de imunoglobuline și două lanțuri ușoare. Există două tipuri de lanțuri ușoare: kappa și lambda. Testul validat măsoară lanțurile uşoare libere de imunoglobuline kappa din lichidul cefalorahidian. Autorii concluzionează că testul este o alternativă validă la un test utilizat în mod obișnuit pentru a detecta benzile oligoclonale, acele proteine ​​care indică inflamația sistemului nervos central, în lichidul cefalorahidian, conform constatărilor publicate în Mayo Clinic Proceedings, informează sciencedaily.com.

”Descoperirile noastre reprezintă o economie de costuri, precum și o alternativă automată la arsenalul de teste folosite pentru a diagnostica scleroza multiplă”, a precizat Ruba Saadeh, cercetător în neuroimunologie în cadrul Departamentului de Medicină și Patologie de Laborator al Mayo Clinic și primul autor al studiului.

Scleroza multiplă este o boală care afectează creierul și măduva spinării și poate duce la lezarea și deteriorarea permanentă a nervilor. Deși cauza sa nu este cunoscută, boala face ca sistemul imunitar să atace învelișul protector al fibrelor nervoase. Acest lucru perturbă semnalele dintre creier și măduva spinării.

Simptomele variază foarte mult și depind de cantitatea de afectare a nervilor și de nervii afectați. Simptomele pot fi temporare sau de lungă durată.

Deși nu a fost găsit un remediu pentru scleroza multiplă, tratamentele pot accelera recuperarea după atacuri și pot gestiona simptomele.

Pentru diagnostic este necesar un test care detectează benzile oligoclonale în lichidul cefalorahidian. Studiul Mayo validează o valoare diagnostică de 0,1 miligrame per decilitru pentru a măsura lanțurile ușoare fără kappa. Rezultatele studiului sunt comparabile cu valorile de diagnostic din testele de măsurare a benzilor oligoclonale.

Studiul a analizat probe de ser dintr-o cohortă retrospectivă de 702 de pacienți în vederea determinării valorii diagnostice pentru măsurarea lanțurilor ușoare fără kappa. Au fost utilizate probe dintr-o cohortă prospectivă de 657 de pacienți pentru a valida această valoare. Din cei peste 1.300 de pacienți, 12% au fost diagnosticați cu scleroză multiplă.

”Măsurarea lanțului ușor kappa în lichidul cefalorahidian este relativ nouă și diverse studii publicate au încercat să stabilească care este cel mai bun punct de decizie medicală pentru performanța optimă a testului”, spune prof. dr. Maria Alice, autorul principal al studiului.

Studiul estimează o economie semnificativă de costuri pentru noul test, iar rezultatele sunt disponibile în aproximativ 20 de minute.

Studiul a fost finanțat parțial de Departamentul de Medicină și Patologie al Mayo Clinic Mayo și a fost susținut de un grant de la Centrul Național pentru Avansarea Științelor Translaționale, potrivit sursei citate.

Iași: A fost inaugurat Centrul de Screening şi Diagnostic în Boli Oncologice

sursa foto: Institutul Regional de Oncologie Iași/Facebook

Centrul de Screening şi Diagnostic în Boli Oncologice din Iaşi, prima instituţie medicală de acest fel din zona Moldovei, a fost inaugurat vineri.

Centrul funcţionează în cadrul Institutului Regional de Oncologie (IRO) Iaşi, care a împlinit un deceniu de activitate.

„Acest centru, dincolo de un pachet de servicii preventive în domeniul oncologic oferă şi alte servicii de sănătate în regim ambulatoriu, ceea ce este foarte bine pentru că creşte adresabilitatea în zona de screening, pe de o parte, iar pe de alta, poate să completeze veniturile acestei unităţi care este funcţională. S-a reuşit pentru că s-au realizat mai multe proiecte iar această finalizare a proiectelor care duce la realizarea unui obiectiv trebuie să devină obişnuinţă. Ideea de a finanţa exclusiv un proiect încet, încet este depăşită şi trebuie găsite soluţii de integrare a diverselor surse de finanţare care să poată face posibilă finanţarea şi mai ales finalizarea unor astfel de instituţii medicale”, a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, prezent la eveniment.

Noul centru va asigura servicii de screening pentru depistarea cancerului de col uterin, de sân, de prostată, de piele şi a cancerului colorectal. Centrul va face parte dintr-un campus medical cu profil oncologic.

„Acest centru va avea o mare importanţă în Iaşi. Este un centru pentru omul sănătos. Nu e un centru în umbra cancerului, ci un centru care previne cancerul. Suntem convinşi că pentru ieşeni va fi un loc extraordinar în care să facem programe de screening astfel încât să nu ne mai întâlnim în zece ani cu forme de cancer în stadii depăşite. E un proiect foarte important pentru noi, este un punct de lansare pentru un campus medical care se va face aici şi care sperăm că va aduce Iaşiul pe o poziţiei şi mai bună decât cea de acum”, a afirmat prof. univ. dr. Gabriel Dimofte, directorul medical al IRO Iaşi.

Imobilul în care funcţionează Centrul de Screening şi Diagnostic în Boli Oncologice este construit cu fonduri asigurate prin Compania Naţională de Investiţii. Valoarea investiţiei este de peste 32 de milioane de lei.

„Clădirea are şase niveluri, este dotată cu aparatură de ultimă generaţie, asigurată prin fonduri nerambursabile şi de la bugetul de stat, având în structură laboratoare şi cabinete medicale moderne. Nu vrem să ne oprim aici. În prezent, cancerul este tratat atunci când este diagnosticat sau atunci când o persoană vine la medic. Noi suntem foarte aglomeraţi la Institut. Avem foarte mulţi pacienţi. De aceea ne-am dorit să facem o clădire pentru screening, să „rupem” cumva populaţia sănătoasă de pacientul care vine la IRO pentru control, pentru tratament. Serviciile din cadrul Centrului se acordă persoanelor sănătoase, iar finanţarea pentru screeningul la col şi sân este asigurată din fonduri nerambursabile”, a declarat managerul IRO Iaşi, Ec. Mihaela Grosu.

Conform managerului, femeile cu vârste între 25 şi 30 de ani vor face testare Babeş-Papanicolau, iar cele între 30 şi 64 de ani vor face genotipare HPV. Pentru screening de cancer la sân sunt eligibile femeile cu vârste cuprinse între 50 şi 69 de ani fără o zi. Persoanele pot fi asigurate sau neasigurate, ele având nevoie doar de buletin pentru testare.

„În afara acestor grupe de vârstă, beneficiarele trebuie să se prezinte cu recomandare de la medicul specialist şi bilet de trimitere. Pentru celelalte tipuri de screening, serviciile vor fi acordate doar persoanelor asigurate, iar decontarea se va face din contractul cu Casa de Asigurări de Sănătate”, a precizat managerul IRO Iaşi.

CNAS: Serviciile medicale acordate de medicii de familie vor fi extinse, prin introducerea de noi servicii de diagnostic și tratament

Serviciile medicale acordate de medicii de familie vor fi extinse, conform curriculei de pregătire, prin introducerea de noi servicii de diagnostic și tratament, care vor putea fi acordate atât în cadrul cabinetelor medicilor de familie cât și la domiciliul pacientului sau la locul solicitării, a transmis, vineri, Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).

“În scopul asigurării accesului permanent la serviciile acordate de medicii de familie, pentru a determina diminuarea perioadei de recuperare a sănătății și reducerea numărului de internări evitabile, vor fi extinse serviciile medicale acordate de medicii de familie conform curriculei de pregătire, prin introducerea de noi servicii de diagnostic și tratament, care vor putea fi acordate atât în cadrul cabinetelor medicilor de familie cât și la domiciliul pacientului sau la locul solicitării. Medicul de familie va putea efectua și la domiciliu sau în afara programului de lucru orice tratament injectabil sau perfuzabil necesar, în urma consultației pe care acesta o acordă pacienților din lista proprie“, potrivit unui comunicat CNAS.

Potrivit sursei citate, de la 1 aprilie 2022 vor intra în vigoare modificările și completările la Hotărârea Guvernului nr. 696/2021 (pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale, a medicamentelor și a dispozitivelor medicale, tehnologiilor și dispozitivelor asistive în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2021 – 2022), aprobate, vineri, de Executiv.

“Prin actul normativ aprobat azi de Guvern vom asigura armonizarea, în mod nediscriminatoriu, a modalităților de plată pentru toate specialitățile clinice pentru care se decontează servicii realizate de medicii cu specialități clinice, deci și a medicilor de familie, în sistemul asigurărilor sociale de sănătate. Aceste reglementări permit utilizarea în totalitate, pe parcursul unui an, a fondurilor alocate asistenței medicale primare prin legile bugetare anuale, cu destinația pentru care au fost alocate pentru serviciile efectiv realizate de către medicii de familie”, a declarat conf. dr. Adela Cojan, președintele interimar al CNAS, citată în comunicat.

De asemenea, anunță CNAS, pachetul de servicii medicale de bază acordat în asistența medicală ambulatorie de specialitate pentru specialitățile clinice cuprinde și consultațiile și serviciile acordate de medicii de specialitate cu specialitatea clinică medicină fizică și de reabilitare în cabinetul medical.

“A fost reglementat programul de activitate zilnic al bazelor de tratament, astfel încât să asigure accesul asiguraților pe o durată de minimum 35 de ore pe săptămână și minimum 5 zile pe săptămână, repartizarea acestuia pe zile fiind stabilită prin negociere cu casele de asigurări de sănătate. Pentru asigurarea individualizării serviciilor acordate în funcție de necesitățile fiecărui pacient, serviciile medicale de medicină fizică și de reabilitare în bazele de tratament se acordă numai pe baza planurilor eliberate de medicii de medicină fizică și de reabilitare aflați în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate“, informează sursa citată.

O serie de reglementări aprobate prin actul normativ vizează derularea relațiilor contractuale între casele de asigurări de sănătate și furnizori. Astfel, a fost prevăzută posibilitatea majorării programului de lucru cu maximum 17,5 ore pe săptămână pentru fiecare medic de specialitate paraclinică, în situația în care necesarul de servicii medicale presupune prelungirea programului de lucru.

“De asemenea, pentru îmbunătățirea gestionării eficiente a FNUASS au fost reglementate valorile garantate ale punctelor per capita și pe serviciu medical în asistența medicală primară și a valorii garantate a punctului pe serviciu medical în asistența medicală ambulatorie de specialitate pentru specialitățile clinice. Pentru un acces cât mai bun al asiguraților la serviciile medicale prespitalicești, fondurile neconsumate până în luna decembrie a anului curent vor fi utilizate pentru plata serviciilor medicale realizate care depășesc limitele stabilite conform programului de lucru, în mod proporțional cu numărul de puncte realizat, până la consumarea acestor sume“, mai transmite CNAS.

Potrivit președintelui interimar al CNAS, în acest mod se va asigura optimizarea accesului asiguraților la serviciile medicale în asistența medicală ambulatorie de specialitate și utilizarea eficientă a fondului alocat cu această destinație, “sumele neconsumate până în luna decembrie a anului curent urmând a fi utilizate pentru plata serviciilor medicale realizate de medicii de specialitate din ambulatoriu care depășesc limitele stabilite conform programului de lucru, în mod proporțional cu numărul de puncte realizat de fiecare medic, până la consumarea acestor sume“.

Prin Ordin al ministrului Sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, până la data de 1 aprilie 2022 vor fi aprobate noile norme de aplicare a pachetelor de servicii și a Contractului-cadru.

11 ambulanțe de tip A și B, donate Ucrainei

România donează 11 ambulanțe de tip A și B Ucrainei, ca răspuns la solicitările autorităților din Ucraina de a acorda asistență internațională în contextul gestionării situației generate de agresiunea militară rusă.

„11 ambulanțe de tip A și B din serviciile județene de Ambulanță și din cadrul Inspectoratelor  Județene pentru Situații de Urgență vor fi donate, în urma deciziei de astăzi a Guvernului, intrând din domeniul privat al statului român în Liov Regional Base of Special Medicals Blind din Ucraina. Este o donație făcută către autoritățile din Ucraina, potrivit unui memorandum pe care Guvernul l-a aprobat și a răspuns în acest fel solicitărilor autorităților din Ucraina de a acorda asistență internațională în contextul gestionării situației generate de agresiunea militară rusă”, a anunțat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, în cadrul unui briefing de presă de după ședința de Guvern de vineri.

 

Lista medicamentelor gratuite și compensate, estinsă cu 34 de molecule noi. Decontarea triplei terapii pentru fibroza chistică, aprobată

Ministerul Sănătății extinde lista de medicamente gratuite și compensate prin introducerea a 34 de noi molecule, destinate tratamentului afecțiunilor pulmonare cronice, oncologice, sclerozei multiple, diabetului, bolilor rare. De asemenea, a fost aprobată decontarea triplei terapii pentru tratarea pacienților cu fibroză chistică.

“La propunerea Ministerului Sănătății, Guvernul României a aprobat astăzi, 25 martie 2022, proiectul de Hotărâre privind modificarea și completarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 720/2008 pentru aprobarea Listei cuprinzând medicamentele de care beneficiază asigurații, cu sau fără contribuție personală, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate, precum şi a medicamentelor care se acordă în cadrul programelor naționale de sănătate“ , potrivit unui comunicat al Ministerului Sănătății.

Sursa citată anunță că a fost aprobată decontarea triplei terapii pentru tratarea pacienților cu fibroză chistică.

Actualizarea listei de medicamente gratuite și compensate prevede introducerea unui număr de 34 molecule noi destinate pacienților cu afecțiuni neurologice și Parkinson, ciroză biliară, boli endocrine și metabolice, boli cronice ale rinichiului, boli degenerative ale ochiului (glaucom).

De asemenea, sunt medicamente destinate pacienților cu afecțiuni oncologice, molecule noi pentru pacienții cu diabet zaharat, molecule pentru tratarea bolilor rare -hemofilie/talasemie, pentru hipertensiune pulmonară, amiotrofie spinală, amiloidoză și angioedem ereditar.

“Este a doua actualizare a listei de medicamente compensate și gratuite din acest an pentru pacienții cu boli cronice grave “ a declarat prof.dr. Alexandru Rafila, ministrul Sănătății, citat în comunicat.

Actualizarea listei de medicamente compensate și gratuite intră în vigoare de la 1 aprilie 2022.

Un nou program național de screening va fi implementat. Acesta se referă la bolile cronice prioritare

Un program național de screening pentru boli cronice prioritare urmează să fie implementat în țara noastră. Potrivit conf. dr. Adriana Pistol, secretar de stat în Ministerul Sănătății (MS), acest program vine ca un element de sustenabilitate a programelor de screening pilot.

”Ca elemente de noutate în programele de sănătate pe care le derulăm de foarte mult timp este implementare unui nou program național de screening organizat pentru boli cronice prioritare care vine ca element de sustenabilitate a programelor de screening pilot care au fost finanțate din fonduri externe nerambursabile. Iar pe domeniul curativ este vorba despre implementarea Programului Național de PET-CT care oferă pentru mai multe categorii de pacienți posibilitatea acordării acestui serviciu imagistic și nu numai pentru cei cu afecțiuni onco-hematologice”, a declarat secretarul de stat în MS în cadrul unui briefing de presă după ședința de Guvern de vineri.

În cadrul programelor nationale de sănătate derulate de Ministerul Sănătății s-a introdus Programul naţional de screening organizat pe baze populaționale pentru boli cronice cu impact asupra sănătății publice cu:

a) Subprogramul de screening pentru cancerul de col uterin;

b) Subprogramul de screening pentru cancerul de sân;

c) Subprogramul de screening pentru cancerul colorectal;

d) Subprogramul de screening pentru depistarea infecțiilor cronice cu virusuri hepatitice B/C/D care se desfășoară în regim pilot finanțat din fonduri externe nerambursabile.

Acest demers este motivat de asigurarea implementării obiectivelor prioritare ale Planului European, transpus în România prin Planul Național de combatere a Cancerului.

Programul naţional de management al registrelor naţionale a încetat fiind înlocuit cu proiectul “Sistem Informatic pentru registrele de sănătate- RegIntermed” finanțat din fonduri externe nerambursabile.

Oficialul a vorbit și despre reorganizarea Programului Național de Boli Endocrine.

”În același timp, are loc reorganizarea Programului Național de Boli Endocrine în două subprograme: unul pentru tratamentul bolnavilor cu osteoporoză și unul pentru tratamentul bolnavilor cu gușă cauzată de carența de iod sau de proliferarea malignă”, a mai precizat conf. dr. Pistol.

În ședința de Guvern de vineri a fost aprobată și Hotărârea de Guvern privind  programele naționale de sănătate, act legislativ care permite derularea a 13 programe naționale de sănătate publică finanțate de la bugetul Ministerului Sănătății și 15 programe de sănătate curative finanțate de la Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS).

Pentru implementarea programelor naționale de sănătate publică, în anul 2022, bugetul aprobat este în sumă de 5.952.000 mii lei, iar creditele de angajament aprobate prin Legea bugetului de stat pe anul 2022 nr. 317/2021 pentru implementarea programelor naționale de sănătate curative sunt în sumă de 8.592.881,00 mii lei.

MS: 3.725 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 și 41 decese, de la ultima raportare. 415 pacienți, la ATI

Ministerul Sănătății informează că, în ultimele 24 de ore, au fost înregistrate 3.725 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), cu 363 mai puține față de ziua anterioară. 405 dintre cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 278 de persoane au fost reconfirmate pozitiv.

În unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 este de 2.771 cu 46 mai mult față de ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 415 persoane, cu 13 mai puțin decât în ziua anterioară. Dintre cei 415 de pacienți internați la ATI, 368 sunt nevaccinați.

Din totalul pacienților internați, 210 sunt minori, 208 fiind internați în secții, cu 1 mai mult decât în ziua anterioară și 2 la ATI, la fel ca în ziua anterioară.

Până astăzi, 64.867 de persoane diagnosticate cu infecție cu SarsCov-2 au decedat.

În intervalul 24.03.2022 (10:00) – 25.03.2022 (10:00) au fost raportate de către INSP 41 decese (24 bărbați și 17 femei), dintre care 9 anterioare intervalului de referință.

Dintre cele 41 decese, 2 la categoria de vârstă 40-49 de ani, 2 la categoria de vârstă 50-59 de ani, 9 la categoria de vârstă 60-69 de ani, 14 la categoria de vârstă 70-79 de ani și 14 la categoria de vârstă peste 80 de ani.

39 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, iar 2 pacienți nu au prezentat comorbidități.

Din totalul de 41 pacienți decedați, 30 au fost nevaccinați, 10 vaccinați cu schemă completă si 1 pacient cu schemă incompletă. Dintre pacienții vaccinați care au decedat 1 avea vârsta între 40-49 de ani, 5 aveau vârsta între 60-69 de ani, 4 aveau vârsta între 70-79 de ani, iar 1 pacient avea vârsta peste 80 de ani.

În ultimele 24 de ore au fost efectuate 10.594 teste RT-PCR (6.185 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 4.409 la cerere) și 21.150 de teste rapide antigenice. Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 12.730.877 teste RT-PCR și 9.193.464 teste rapide antigenice.

Studiu: Microparticule de plastic, descoperite în sângele uman. Bebeluşii şi copiii mici, cei mai vulnerabili

Poluarea cu microparticule de plastic a fost detectată pentru prima dată în sângele uman, oamenii de ştiinţă identificând asemenea particule minuscule la aproape 80% dintre persoanele testate.

Descoperirea demonstrează că particulele pot călători în corp şi se pot depozita în organe. Impactul asupra sănătăţii este încă necunoscut. Însă, cercetătorii sunt îngrijoraţi deoarece microparticulele de plastic provoacă daune celulelor umane în laborator şi se ştie deja că, în cazul poluării atmosferice, particulele din aer pătrund în organism şi provoacă anual milioane de decese premature.

Cantităţi uriaşe de deşeuri de plastic sunt aruncate în mediu, iar microplasticele contaminează în prezent întreaga planetă. Se cunoştea deja că oamenii ingerează particulele minuscule prin hrană şi apă, şi le inspiră din aer şi au fost găsite dovezi ale prezenţei acestora în probe de fecale prelevate de la bebeluşi şi adulţi.

Oamenii de ştiinţă au analizat probe de sânge de la 22 de donatori anonimi, toţi adulţi sănătoşi şi au identificat particule de plastic la 17 dintre aceştia. Jumătate dintre probe conţineau tereftalat de polietilenă (PET), utilizat în mod obişnuit pentru sticlele de băuturi, în timp ce o treime conţinea polistiren, folosit pentru ambalarea alimentelor şi a altor produse. Un sfert din probele de sânge conţineau polietilenă, din care sunt fabricate pungile de plastic.

„Studiul nostru reprezintă primul indiciu că avem particule de polimer în sânge – este un rezultat major”, a declarat profesorul Dick Vethaak, ecotoxicolog la Vrije Universiteit din Amsterdam, Ţările de Jos. „Însă, trebuie să extindem cercetarea şi să creştem dimensiunile eşantioanelor, numărul de polimeri evaluaţi etc.”, a precizat profesorul, adăugând că sunt deja în curs studii suplimentare efectuate pe mai multe grupuri.

„Este, cu siguranţă, de înţeles să fim îngrijoraţi”, a declarat Vethaak pentru The Guardian. „Particulele sunt acolo şi sunt transportate în tot corpul”, a notat profesorul.

Bebeluşii şi copiii mici, mai vulnerabili la expunerea la substanţe chimice şi la particule

Cercetătorul a spus că studii anterioare au constatat că microplasticele sunt de zece ori mai prezente în fecalele bebeluşilor comparativ cu persoanele adulte şi că sugarii hrăniţi cu biberoane de plastic înghit milioane de microparticule de plastic pe zi.

„Mai ştim, în general, că bebeluşii şi copiii mici sunt mai vulnerabili la expunerea la substanţe chimice şi la particule”, a spus acesta. „Asta mă îngrijorează foarte mult”, a adăugat cercetătorul.

Noul studiu, publicat în jurnalul Environment International, a adaptat tehnicile existente pentru a se putea detecta şi analiza particule mici, de până la 0,0007 mm. Unele dintre probele de sânge au prezentat două sau trei tipuri de plastic. Echipa a utilizat ace de seringă din oţel şi tuburi de sticlă pentru a evita contaminarea şi a testat nivelurile de microparticule de plastic folosind probe martor.

Vethaak a precizat că tipul şi cantitatea de particule de plastic au variat considerabil între probele de sânge. „Acesta este, însă, un studiu de pionierat”, a spus el, adăugând că este nevoie acum de cercetări suplimentare. Cercetătorul a spus că diferenţele ar putea reflecta expunerea pe termen scurt înainte de recoltarea probelor de sânge, cum ar fi consumul unei băuturi dintr-un pahar de cafea căptuşit cu plastic sau purtarea unei măşti faciale din plastic.

„Marea întrebare este ce se întâmplă în corpul nostru”, a spus Vethaak. „Sunt aceste particule reţinute în organism? Sunt transportate către anumite organe, trec de bariera hematoencefalică? Şi sunt aceste niveluri suficient de ridicate pentru a declanşa o afecţiune? Trebuie urgent să finanţăm cercetări suplimentare pentru a putea afla”, a precizat cercetătorul.

Noul studiu a fost finanţat de Organizaţia Naţională Olandeză pentru Cercetare şi Dezvoltare în Sănătate.

Un studiu recent a constatat că microparticulele de plastic se pot fixa pe membranele exterioare ale globulelor roşii şi pot limita capacitatea acestora de a transporta oxigen. Astfel de particule au fost găsite şi în placenta femeilor însărcinate, iar la exemplare gestante de şobolan s-a observat că trec rapid prin plămâni şi ajung în inimile, creierul şi alte organe ale fetuşilor.

O nouă cercetare la care Dick Vethaak a fost coautor, revizuită de alţi oameni de ştiinţă şi publicată marţi, a evaluat riscul de cancer şi a concluzionat: „Cercetări mai detaliate asupra modului în care micro şi nano plasticele afectează structurile şi procesele corpului uman şi dacă şi cum pot transforma ele celulele inducând carcinogeneza (proces de formare a tumorilor canceroase – n.a.), sunt necesare urgent, în special în contextul creşterii exponenţiale a producţiei de plastic. Problema devine din ce în ce mai urgentă cu fiecare zi”.

Operațiile pe cord la copii, reluate la IBC Timișoara. Au avut loc deja primle două intervenții

Compartimentul de Chirurgie Cardiovasculară Pediatrică de la Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara a devenit funcțional. Astfel, după o pauză de aproape 20 de ani, au avut loc primele intervenții pe inimă, iar pacienți au fost o fetiţă de 7 ani şi un băieţel de 8 ani.

„Ce era imposibil în anii trecuți a devenit posibil când am avut parte de primele intervenții chirurgicale pediatrice la noi în spital. A fost un drum dificil, însă la Timișoara am demarat ieri activitatea. Suntem singurul astfel de institut din zona de vest. Am fi început mai repede dacă nu era pandemia”, a declarat Conf. Dr. Constantin Luca, managerul Institutului de Cardiologie Timișoara.

Cele două operaţii au fost făcute de un medic venit din Italia, de la Clinica San Donato, care a oferit asistenţă medicilor din Timişoara, pentru amenajarea, dotarea Compartimentului şi specializarea personalului medical. Primii pacienţi sunt din Timişoara şi sufereau de malformaţii congenitale la inimă.

Pentru realizarea unor asemenea intervenţii chirurgicale, a fost amenajată o sală specială de operaţii, în care se folosesc echipamente de ultimă generaţie. Aceasta este dotată cu cea mai nouă tehnologie, cu lămpi moderne şi camere video care transmit intervenţiile live pe monitoare, cu aparate de anestezie şi patru pompe de circulaţie extracorporală.

Pregătirile pentru reînceperea operaţiilor de chirurgie cardiacă pediatrică au durat aproape trei ani, timp în care au fost realizate amenajările, iar medicii au fost pregătiţi în clinici din Italia, dar şi din România, la Târgu Mureş şi Bucureşti.

În noua secţie lucrează 22 de medici, asistente şi infirmiere. Operaţiile vor fi realizate de trei medici specializaţi în chirurgia cardiacă pediatrică.

„Am reuşit să creăm o secţie separată, cu Terapie Intensivă, cu 12 paturi pe secţie, cu o sterilizare nouă, cu bloc operator, inclusiv cu ambulator de specialitate, ceea ce ne dă mari speranţe pentru viitor”, a declarat managerul Institutului de Boli Cardiovasculare Timişoara.

Malformatia congenitală de cord este a treia cauză de deces în rândul copiilor, în România. Iar numărul celor care au nevoie de o asemenea operaţie, pentru a putea duce o viaţă normală, este foarte mare.

În urmă cu 20 de ani, la Timişoara s-au efectuat aproape 900 de intervenţii chirurgicale pe cord la copii şi tineri în cadrul Institutului de Boli Cardiovasculare. A fost înregistrată şi o premieră: cel mai mic copil operat avea doar 3 zile. Şi tot în unitatea medicală a fost făcut în urmă cu 19 ani şi primul şi singurul transplant de inimă unui băiat de 16 ani. Intervenţiile pentru copii au fost sistate în 2004.