Pacienţii cu diabet refugiaţi din Ucraina pot beneficia de consultaţii medicale, medicamente şi teste de glicemie prin Federația Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice.

Astfel, cei care au nevoie de asistență medicală pot contacta Federația fie pe Facebook, Messenger sau pe adresa de mail oficială, iar reprezentanții desemnați ai Federației Române de Diabet îi vor pune în legătură cu cel mai apropiat medic diabetolog care îi poate ajuta.

”Consultaţii medicale, medicamente şi teste de glicemie pentru pacienţii cu diabet refugiaţi din Ucraina, prin Federatia Română de Diabet. Dacă aveţi diabet sau cunoaşteţi pe cineva cu diabet care are nevoie de medicamente (inclusiv insulină), teste de glicemie şi consultaţii de specialitate, ne puteţi contacta pe pagina de Facebook, pe Messenger sau pe email contact@federatiaromanadiabet. Vă vom pune în legătură cu cel mai apropiat medic diabetolog care vă poate ajuta!”, informează Federația pe pagina sa de socializare.

De asemenea, trebuie precizat că în data de 27 februarie Ordonanța de Urgență care prevede dreptul cetățenilor ucrainieni aflați pe teritoriul României ca urmare a conflictului din țara lor să beneficieze de medicație gratuită din programele de sănătate, inclusiv diabet, chiar dacă nu au statut oficial de refugiați, a fost publicată în Monitorul Oficial.

Și tot în data de 27 februarie, Federația Română de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice solicita sprijinul medicilor diabetologi în acordarea de asistență medicală pentru refugiații din Ucraina care au diabet și care ar putea avea nevoie de ajutor.

Solicitarea a venit ca urmare a cererilor persoanelor cu diabet sau a organizațiilor care asigură asistență medicală de urgență în zonă.

Prioritatea o reprezintă județele Satu-Mare, Maramureș, Suceava, Botoșani, Galați și Tulcea, unde se află cel mai mare număr de persoane refugiate.

Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie (FNPMF) a transmis ministrului Sănătății o sesizare privind solicitările DSP pentru prezența obligatorie a medicilor de familie în taberele de refugiați în vederea realizării triajului epidemiologic.

În acest document se precizează rolul medicului de familie și faptul că mii de medici de familie sunt deja implicați în activitatea de testare SARS-CoV-2, în imunizarea împotriva COVID, dar și în activitatea de vaccinare în cadrul Programului Național de Imunizare.

”Vă aducem la cunoștință pe această cale că medicii de familie sunt profesioniști în domeniul sănătății cu o înaltă calificare și o îndelungată experiență medicală, suprasolicitați de activitatea medicală curentă din asistența medicală primară – fie că vorbim despre cabinetele de medicina familiei sau centrele de permanență. Peste 4.000 de medici de familie sunt implicați și în activitatea de testare SARS-CoV-2 în cabinete, peste 3.000 în activitatea de vaccinare contra COVID-19 în cabinete și centre de vaccinare. Mai mult de două treimi din totalul medicilor de familie au și activitate de vaccinare în cadrul Programului Național de Imunizare. Un număr important de medici de familie sunt implicați și în programe de screening și alte programe și proiecte derulate de INSP, DSP județene și alte instituții medicale și universitare sau ONG-uri. Nu în ultimul rând, un număr important de medici de familie sunt cadre didactice sau instructori-formatori de medicina familiei și pregătesc studenți și medici rezidenți în cabinetele proprii, sau predau cursuri și supervizează stagiile de practică ale elevilor din școlile postliceale sanitare”, se arată în document.

Totodată, medicii de familie atrag atenția că triajul epidemiologic poate fi realizat și de alt personal medical specializat, nu doar de medicii de familie, și cer Ministerului Sănătății să transmită Direcțiilor de Sănătate Publică instrucțiuni adecvate privind personalul medical care poate fi desemnat pentru asigurarea triajului epidemiologic în taberele de refugiați.

”Triajul epidemiologic, așa cum ne este tuturor bine cunoscut, este o metodă activă de supraveghere a stării de sănătate, care se efectuează prin: anamneză succinta, termometrizare, examen clinic al cavității bucofaringiene, examen clinic al tegumentelor şi mucoaselor. Această activitate poate fi realizată nu doar de medici și alt personal medical specializat, ci și de voluntari cu o minimă pregătire medicală, cum ar fi studenți la medicină, elevi din liceele sanitare și școlile postliceale sanitare, coordonat de personalul medical bugetar din sistemul medical civil și militar. Taberele de refugiați se află în coordonarea Ministerului Afacerilor Interne – Departamentul pentru Situații de Urgență și Inspectoratul General pentru Imigrări, și beneficiază de sprijin din partea unor organizații cum ar fi Societatea Națională de Cruce Roșie din România, Biroul Organizației Mondiale a Sănătății – România, UNICEF, UNHCR – Agenția ONU pentru Refugiați în România. Unii medici de familie români deja sunt voluntari în aceste organizații. Având în vedere toate cele de mai sus, vă solicităm să transmiteți Direcțiilor de Sănătate Publică instrucțiuni adecvate privind personalul medical care poate fi desemnat pentru asigurarea triajului epidemiologic în taberele de refugiați. Medicii de familie nu pot părăsi cabinetele și milioanele de pacienți bolnavi pentru care reprezintă singura sursă de servicii medicale pentru a face triaj în taberele de refugiați, însă cea mai mare parte a medicilor de familie oferă deja servicii medicale gratuite refugiaților în cabinete și s-au implicat în mod voluntar în eforturile umanitare pentru Ucraina”, mai scrie în sesizare.

Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă (SCJU) Târgu Mureş a semnat cu Institutul Naţional de Boli Infecţioase ”Prof. Dr. Matei Balş” București un protocol de colaborare privind limitarea fenomenului de rezistență la antimicrobiene.

Institutul Naţional de Boli Infecţioase ”Prof. Dr. Matei Balş” București este promotor al proiectului ”Întărirea capacității instituționale pentru controlul infecțiilor spitalicești și gestionarea consumului de antibiotice în România”, iar Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş este Spital Pilot în cadrul proiectului.

Acest proiect contribuie la consolidarea sistemului de sănătate prin propuneri de politici de sănătate publică și abordează integrat unele dintre cele mai serioase probleme din Europa și de la nivel global: infecţiile asociate asistenţei medicale şi rezistenţa la antimicrobiene, care au consecinţe severe nu numai pentru sănătatea umană şi animală, ci şi pentru întreaga societate, devenind o problemă de sănătate publică generală, care necesită acţiune urgentă şi coordonare intersectorială.

”Fenomenul rezistenței la antimicrobiene este un fenomen amplu și foarte grav. E foarte posibil ca în puțini ani, chiar în cursul vieții noastre, să asistăm la pierderea tuturor antibioticelor. Și, dacă pierdem antibioticele, pierdem nu doar tratamentul infecțiilor, ci pierdem o foarte mare parte din medicina modernă, pentru că, practic, antibioticele sunt temelia pe care s-a construit actuala medicină modernă.”, a declarat luni managerul Institutului Național de Boli Infecțioase ”Prof. Dr. Matei Balș” din București, dr. Cătălin Apostolescu, în cadrul unei conferințe de presă online organizată cu ocazia semnării protocolului de colaborare.

La rândul său, directorul medical al Institutului ”Matei Balș”, dr. Adrian Marinescu, a precizat: „Legat de infecţiile asociate asistenţei medicale, e clar că realitatea înseamnă un procent mult mai mare decât am avut în România. De exemplu, în secțiile de terapie intensivă din Europa, un procent de 8% se consideră că este un procent bun. Dacă ne gândim la faptul că în România, de multe ori, în terapie intensivă raportarea înseamnă sub 1%, este evident că ori nu avem infecții asociate asistenței medicale – lucru care categoric nu este real – ori suntem cu o subdiagnosticare evidentă. Cred că este important să avem mai întâi realitatea și de aici să plecăm.”

Totodată, managerul de proiect, prof. univ. dr. Sorin Aramă, a adus clarificări în ceea ce orivește noțiunea de infecție nosocomială.

”Timp de decade întregi, noțiunea de infecție nosocomială a fost asociată în mentalul colectiv cu noțiunea de malpraxis. Trebuie să schimbăm o paradigmă. Noi suntem înconjurați de bacterii, noi avem bacterii în corpul nostru, pe tegumentul nostru, noi nu putem fi sterili, nu există noțiunea de individ steril”, a explicat prof. univ. dr. Sorin Aramă.

Strategia propusă de proiect urmăreşte alinierea demersului țării noastre la cerinţele internaţionale privind IAAM şi utilizarea de antibiotice, prin adoptarea Strategiei OMS şi a recomandărilor europene. Principalele obiective ale proiectului sunt:

• Dezvoltarea cadrului juridic și organizatoric pentru controlul rezistenței la antimicrobiene (AMR) și al infecțiilor asociate asistenței medicale (IAAM);
• Elaborarea metodologiilor standardizate și a ghidurilor de bună practică pentru medicii de laborator/microbiologi, epidemiologi și medici de boli infecțioase în ceea ce privește diagnosticul și supravegherea infecțiilor provocate de bacteriile multirezistente și prescrierea rațională a antibioticelor;

• Dezvoltarea capacității de comunicare și educare a profesioniștilor și a publicului larg

În cadul proiectului s-au realizat următoarele:

• Raport de evaluare a legislației existente în domeniile cheie necesare pentru controlul rezistenței la antimicrobiene (AMR) și al infecțiilor asociate asistenței medicale (IAAM)
• Cadrul Strategic Național (CSN) pentru combaterea fenomenului de rezistență la antimicrobiene (AMR) și a infecțiilor asociate asistenței medicale (IAAM)
• Planul Național de Acțiune pentru combaterea fenomenului de rezistență la antimicrobiene în România (PNA)
• Ghidul pentru prevenirea și limitarea fenomenului de rezistență la antimicrobiene (AMR) și a infecțiilor asociate asistenței medicale (IAAM) – Microbiologie
• Ghidul pentru prevenirea și limitarea fenomenului de rezistență la antimicrobiene (AMR) și a infecțiilor asociate asistenței medicale (IAAM) – Epidemiologie
• Ghidul pentru prevenirea și limitarea fenomenului de rezistență la antimicrobiene (AMR) și a infecțiilor asociate asistenței medicale (IAAM) – Boli infecțioase
• Metodologie pentru testarea rezistenței la antimicrobiene, supraveghere a infecțiilor asociate asistenței medicale și de prescriere a antibioticelor

Toate documentele vor fi definitivate ca urmare a procesului de pilotare. Instrumentele de lucru dezvoltate în cadrul proiectului (ghiduri și protocoale) vor fi aplicate la nivelul Institutului ”Matei Balș” și în 5 Spitale Pilot, cu scopul de a fi îmbunătățite în urma experienței practice de utilizare a acestora. Documentele tehnice au fost elaborate de experți în microbiologie, epidemiologie, boli infecțioase și prescriere de antibiotice, angajați ai Institutului Național de Sănătate Publică, Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Prof. Dr. Matei Balş”, Bucureşti și ai altor spitale de prestigiu din țară, precum și prin contribuția experților Organizației Mondiale a Sănătății.

Ca urmare a semnării protocolului de colaborare, Institutul ”Matei Balș” va pune la dispoziție spitalelor colaboratoare kituri de laborator pentru diagnosticul infecțiilor cauzate de patogeni rezistenți, care vor fi achiziționate în cadrul proiectului. De asemenea, va asigura supravegherea și îndrumarea tehnică pentru Spitalele Pilot, prin intermediul experților tehnici medicali din cadrul proiectului, precum și cursuri de formare medicală acreditate, în domeniile microbiologie, epidemiologie, boli infecțioase/prescriere antibiotice.

Proiectul „Întărirea capacității instituționale pentru controlul infecțiilor spitalicești și gestionarea consumului de antibiotice în România” este realizat în parteneriat cu Institutul Norvegian de Sănătate Publică și are sprijinul Organizației Mondiale a Sănătății, de la care s-au achiziționat servicii de expertiză tehnică. Proiectul este finanțat prin Mecanismul Financiar SEE 2014-2021 – Provocări în sănătatea publică la nivel european. Bugetul proiectului este de 1,741,154 euro.

Șase oameni au primit o nouă șansă la viață prin transplant de ficat, rinichi şi cord. Trei vieți frânte pentru care medicii români şi bulgari nu au mai putut face nimic au adus viață altor semeni aflați în suferință. Trei familii au înțeles că durerea lor poate fi transformată într-un alt început pentru alți pacienți a căror unică șansă este un transplant, informează Agenția Națională de Transplant (ANT).

Cursa contracronometru pentru viață a început vineri, 25 februarie, la Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Constanta, acolo unde familia unui pacient aflat în moarte cerebrală a fost de acord cu donarea de organe (ficat, rinichi).

Efortul echipei ATI şi de coordonare a spitalului constănţean a fost preluat de echipele de prelevare și, mai departe, de echipele de chirurgi și anesteziști din cadrul Institutul Clinic Fundeni.

”Astfel, viaţa unui pacient de 62 de ani a fost salvată prin transplantul hepatic realizat cu succes de echipa Centrului de Transplant Hepatic al IC Fundeni: Dr. Doina Hrehoreţ, Dr. Răzvan Grigorie, Dr. Luminiţa Stoica, ATI – Conf. Dr. Mihai Popescu, Dr. Mihai Simionescu. În cadrul Centrului de Transplant Renal al IC Fundeni, alţi doi pacienţi, o femeie de 47 de ani şi un bărbat de 36 ani, erau salvaţi de coşmarul anilor îndelungaţi de dializă datorită intervenţiei de transplant renal realizat de echipele chirurgicale conduse de Dr. Cătălin Baston şi Dr. Ionuţ Manea, ATI – Dr. Liliana Domnisor, nefrolog – Dr. Corina Tincu”, se arată într-un comunicat al ANT.

Câteva ore mai târziu, la Spitalul “Dr. Stephen Cherkezov” Veliko Tarnovo, Bulgaria, familia îndurerată a unui pacient bulgar, diagnosticat în moarte cerebrală, găsea puterea de a ajuta alți oameni, de a oferi altor familii șansa de a-i avea pe cei dragi alături, fiind de acord cu donarea de organe.

”Când vorbim de a salva o viaţă, nu există graniţe sau constrângeri de naţionalitate, iar transplantul este activitatea care ne demonstrează cel mai bine acest deziderat. Datorită acordului de colaborare dintre ANT şi Agenţia de Supervizare Medicală a Republicii Bulgaria, fiind îndeplinite toate condiţiile legale, echipa de chirurgi a Clinicii de Chirurgie cardiovasculară Floreasca, formată din de Prof. Dr. Horaţiu Moldovan, Dr. Marian Broască, Dr. Sorin Mitroi, As. Mihaela Buşilă, As. Gabriela Smeu – s-a deplasat sâmbătă noaptea la Spitalul ”Dr Stefan Cherkezov” Veliko Tarnovo pentru prelevarea cordului de la un donator bulgar aflat în moarte cerebrală. Mulţumită gestului plin de umanitate al familiei şi eforturilor susţinute ale echipelor medicale din cele două ţări, viaţa a fost predată, precum o ştafetă, de la un cetăţean bulgar către un cetăţean român. Astfel, La Spitalul Clinic de Urgență București , echipa coordonată de Prof. Dr. Horaţiu Moldovan, cu sprijnul Prof. Dr. Horaţiu Suciu de la IuBCvT Târgu Mureș , a realizat cel de-al doilea transplant cardiac din acest an. Trebuie subliniat faptul că a fost pentru prima dată când în România s-a realizat un transplant de cord cu un organ provenit din străinătate”, se mai arată în comunicat.

De asemenea, duminică dimineață, la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Oradea, o altă familie lua decizia de a oferi altor semeni necunoscuţi o şansă la viaţă şi astfel se realiza cea de-a doua intervenţie de prelevare organe (rinichi) din acest an la spitalul orădean.

”Având în vedere anumite caracteristici medicale ale organelor oferite, singurul centru care putea realiza transplantul renal a fost centrul de excelenţă al Spitalul Clinic Dr. C I Parhon, Iași. Ţinând cont de dificultăţile logistice privind transportul echipelor medicale de la Iaşi la Oradea, a fost depus un efort deosebit al echipei ATI şi de coordonare a spitalului din Oradea pentru menţinerea donatorului, astfel încât gestul familiei să nu fi fost în zadar. Intervenţia de prelevare a fost realizată de echipa chirurgicală formată din Dr. Cătălin Costandache, Dr. Daniel Andone, Dr. Mihai Savin, as. Nicoleta Onofrei, aducând speranţa la o viaţă fără chin pentru alţi doi pacienţi”, potrivit ANT.