Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) a anunțat că, în intervalul ianuarie – octombrie 2025, fondurile AOAM au înregistrat venituri totale de aproximativ 12,6 miliarde de lei, ceea ce marchează o majorare de 1,4 miliarde de lei sau 12,5% față de perioada similară a anului trecut.

Cea mai mare parte a veniturilor provine din primele de asigurare medicală calculate ca procent din salariu, care au însumat 7,7 miliarde de lei, în creștere cu circa 894 de milioane de lei față de perioada similară a anului 2024. Primele de asigurare medicală obligatorie în sumă fixă au atins aproximativ 353 de milioane de lei, cu 69 de milioane mai mult decât anul trecut.

Alte venituri înregistrate în fondurile AOAM, inclusiv primele plătite de rezidenții parcurilor pentru tehnologia informației, au depășit 242 de milioane de lei, cu 49 de milioane peste valoarea din ianuarie – octombrie 2024. Transferurile de la bugetul de stat au însumat aproximativ 4,3 miliarde de lei în aceeași perioadă.

În ceea ce privește cheltuielile, fondurile AOAM au fost utilizate în valoare totală de aproape 13,9 miliarde de lei. Dintre acestea, circa 13,7 miliarde de lei au fost virați prestatorilor de servicii medicale și farmaceutice contractați, sumă mai mare cu aproximativ 1,4 miliarde de lei față de perioada similară a anului precedent.

Reprezentanții unității medicale transmit că aceste analize pot ajuta la depistarea timpurie a unor afecțiuni aflate în stadii incipiente – de la inflamații ascunse și tulburări ale funcției hepatice sau renale, până la dezechilibre metabolice, carențe de vitamine și minerale.

„Analizele de rutină înseamnă prevenție. Cu cât sunt făcute mai devreme, cu atât cresc șansele unui tratament eficient. Este important să facem, cel puțin o dată pe an, analize de laborator, pentru a ști dacă organismul nostru funcționează corect și pentru a depista la timp eventualele dezechilibre”, a declarat conf. dr. Elena Hogea, medic șef al Laboratorului din cadrul spitalului.

Recoltările se efectuează de luni până vineri, între orele 8:00 și 10:00, în baza unei programări prealabile, în cabinetul situat în Ambulatoriul unității sanitare.

Pentru efectuarea analizelor, pacienții trebuie să prezinte:

• biletul de trimitere de la medicul de familie sau de la specialist,

• cartea de identitate,

• cardul de sănătate.

Prin această inițiativă, Spitalul „Victor Babeș” din Timișoara încurajează prevenția și depistarea precoce a bolilor, oferind timișenilor posibilitatea de a-și verifica gratuit starea de sănătate.

Spitalul Sf. Constantin din Brașov a efectuat pentru prima dată două transplanturi renale cu ajutorul tehnicii robotice, reluând astfel programul său de transplant renal robotic.

Primul transplant a avut loc în cazul unui cuplu din Zalău, în care o soră a donat rinichiul fratelui ei de 36 de ani, aflat pe dializă din 2024. Al doilea transplant a vizat un cuplu din județul Mureș, în care o soră de peste 50 de ani a donat rinichiul fratelui ei de 49 de ani, aflat pe dializă de 3 ani.

Astăzi, rinichii transplantați funcționează, iar ambii donatori sunt stabili și au fost transferați pe salon încă din ziua intervenției. Aceste reușite reprezintă un pas important pentru programul spitalului și demonstrează eficiența echipei medicale.

Intervențiile au fost supervizate de Prof. Angelo Territo (Barcelona), căruia personalul spitalului i-a mulțumit pentru expertiza oferită.

Reluarea programului de transplant renal robotic la Spitalul Sf. Constantin marchează primele intervenții efectuate de echipa autohtonă după transplantul din 2019 realizat de Prof. Decaestecker (Gent) și Dr. Bogdan Moldovan. În 2025, spitalul a fost reacreditat ca centru de transplant renal, reconfirmând standardele și maturitatea programului. În prezent, este singurul centru din România cu program activ de transplant renal robotic, oferind pacienților acces la soluții medicale moderne.

Adunarea Generală Națională a Colegiului Medicilor din România (CMR) a aprobat un nou Cod de Deontologie Medicală, document esențial pentru practicarea profesiei, care modernizează și aliniază normele etice și profesionale ale medicilor din România la standardele actuale.

Noul Cod a fost elaborat în concordanță cu standardele europene, legislația actuală și evoluția medicinei, pentru a răspunde noilor provocări din practica medicală și pentru a consolida respectul pentru pacienți, respectul pentru medici și încrederea publică în profesia medicală.

Prin acest demers, Colegiul Medicilor din România actualizează principiile care guvernează exercitarea profesiei, în contextul transformărilor majore din sistemul de sănătate și al provocărilor generate de digitalizare, comunicarea și publicitatea medicală, folosirea inteligenței artificiale în actul medical și necesitatea combaterii dezinformării în domeniul sănătății.

Scopul principal al noului Cod de Deontologie Medicală este de a consacra independența și demnitatea medicului, de a consolida încrederea publică în profesie și de a proteja pacientul, reafirmând valorile fundamentale ale medicinei: respectul pentru viață, respectarea științei, profesionalismul, competența, integritatea și solidaritatea profesională.

Noul Cod de Deontologie Medicală subliniază principiul medicinei bazate pe dovezi științifice, stabilind că „medicii au obligația de a respecta principiul medicinei bazate pe dovezi științifice, precum și de a promova opinii și mesaje medicale fundamentate pe dovezi științifice, pe adevăr științific verificabil, general acceptate și susținute de comunitatea medicală academică modernă, în conformitate cu legislația în vigoare, în limitele specialității și competențelor medicale deținute”.

Documentul aduce o nouă perspectivă asupra comportamentului profesional și etic al medicului, dar și principii clare pentru combaterea dezinformării medicale. Astfel, constituie fapte nedeontologice folosirea autorității profesionale a medicului pentru a acredita informații neverificate, pseudoștiințifice sau contrare cunoștințelor medicale actuale, cu potențial de a afecta sănătatea publică.

Noul Cod include și prevederi referitoare la medicina la sfârșitul vieții, precizând că „în cazul pacienților la finalul vieții, medicul, în limitele competențelor sale, are datoria de a asigura îngrijiri terminale și paliative fără discriminare pe criterii de vârstă, de diagnostic și prognostic infaust, în conformitate cu prevederile Ghidului Consiliului European privind îngrijirile la sfârșitul vieții și legislația în vigoare”.

De asemenea, sunt reglementate norme clare privind comunicarea publică și publicitatea medicală. Informațiile transmise în spațiul public trebuie să fie corecte, verificabile și neutre, evitând promisiunile, comparațiile sau orice formă de publicitate care ar putea afecta demnitatea profesiei. Codul clarifică și canalele de comunicare acceptate, stabilind norme de responsabilitate pentru utilizarea rețelelor sociale, pentru ca imaginea profesiei medicale să fie protejată și publicul să beneficieze de informații bazate pe dovezi științifice.

Totodată, Codul reafirmă principiile fundamentale ale profesiei medicale: prioritatea interesului pacientului, respectul pentru demnitatea umană, nediscriminarea, independența profesională și protejarea secretului medical în era digitalizării.

Relația medic–pacient este exclusiv profesională și se bazează pe competența medicului și consimțământul informat al pacientului, acesta având dreptul la o a doua opinie medicală. Codul interzice denigrarea colegilor, promovând respectul reciproc și colaborarea între medici. În cazul divergențelor profesionale, este obligatorie procedura de conciliere în cadrul Comisiilor de litigii organizate la Colegiile Medicilor teritoriale, înaintea oricărui demers public.

Printre elementele de modernizare, Codul reglementează clar telemedicina și definește modul etic în care aceasta poate fi utilizată, cu respectarea confidențialității și a consimțământului informat. Totodată, stabilește limitele și rolul inteligenței artificiale în actul medical, precizând că aceasta poate fi folosită doar ca instrument auxiliar, fără a substitui raționamentul clinic al medicului.

Codul reafirmă independența profesională a medicului, care are dreptul și obligația de a refuza orice dispoziție administrativă sau economică ce contravine standardelor medicale ori siguranței pacientului, fără teama de sancțiuni. De asemenea, apără caracterul liberal al profesiei medicale, prin care decizia clinică aparține exclusiv medicului.

„Noul Cod de Deontologie Medicală este un cod al respectului – față de pacient, față de colegi și față de profesia medicală. Este un instrument modern, adaptat medicinei de astăzi, care, în același timp, apără demnitatea medicului și protejează pacientul. Prin acest Cod, Colegiul Medicilor din România reafirmă că etica este fundamentul încrederii dintre medic și societate. Adoptarea noului Cod de Deontologie Medicală reprezintă unul dintre pașii esențiali în modernizarea instituției Colegiului Medicilor din România, în reconsolidarea rolului CMR în cadrul sistemului de sănătate și în îmbunătățirea percepției publice asupra profesiei medicale, demers pe care l-am început cu noile organisme ale CMR încă de la preluarea mandatului de președinte al Colegiului Medicilor din România. Le mulțumesc tuturor colegilor care au lucrat intens la elaborarea acestui document”, a declarat prof. univ. dr. Cătălina Poiană, președintele Colegiului Medicilor din România.

Documentul mai pune accent pe transparență, raportarea conflictelor de interese și specializarea profesională.

Noul Cod de Deontologie Medicală al Colegiului Medicilor din România va fi transmis spre publicare în Monitorul Oficial și va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026. Prevederile sale sunt obligatorii pentru toți medicii membri ai CMR, precum și pentru medicii care au dreptul de a presta, temporar sau ocazional, servicii medicale pe teritoriul României.

Ministerul Sănătății subliniază că vaccinarea rămâne cea mai sigură și eficientă formă de prevenție, salvând vieți și protejând populația de boli și dizabilități severe. Vaccinurile incluse în Calendarul Național de Vaccinare oferă protecție copiilor împotriva unor boli precum hepatita B, tuberculoza, tetanosul, difteria, tusea convulsivă, poliomielita, infecțiile cu Haemophilus influenzae tip B, infecțiile pneumococice, rujeola, rubeola și oreionul.

„Ministerul Sănătății depune eforturi constante pentru finanțarea adecvată a Programului Național de Vaccinare și pentru achiziționarea vaccinurilor necesare imunizării copiilor.”, se arată în comunicatul de presă al Ministerului Sănătății.

La data de 13 octombrie 2025, stocurile disponibile pentru principalele vaccinuri sunt:

• BCG: 258.166 doze (12.425 doze utilizate în septembrie)

• Hepatita B: 136.100 doze (12.620 doze utilizate în septembrie)

• Hexacima: 387.544 doze (28.221 doze utilizate în septembrie)

• Pneumococic: 429.070 doze (28.326 doze utilizate în septembrie)

• ROR (rujeolă, oreion, rubeolă): 241.548 doze (23.297 doze utilizate în septembrie)

• Tetraxim: 187.139 doze (14.218 doze utilizate în septembrie)

• Adacel: 178.129 doze (11.636 doze utilizate în septembrie)

Ala Nemerenco își încheie mandatul de ministru al Sănătății al Republicii Moldova, după patru ani și trei luni de activitate intensă, marcată de provocări majore – pandemia COVID-19, războiul din Ucraina și diverse crize – dar și de progrese importante în modernizarea sistemului public de sănătate.

Într-un mesaj public, Ala Nemerenco a descris provocările majore cu care s-a confruntat la preluarea conducerii Ministerului Sănătății: un sistem de sănătate „învechit, rămas în urmă, distrus și furat, cu personal insuficient și demotivat, plin de corupție și total neprietenos cu pacienții”. În spitale, a relatat ministrul, șoarecii alergau sub paturi, se furau alimente din rația pacienților, iar conducerea instituțiilor era de multe ori alcătuită din rude sau persoane în funcții de decenii. Pacienții erau nevoiți să aducă medicamente, plapume și alimente proprii, iar lista medicamentelor compensate conținea medicamente învechite, în locul celor moderne și eficiente.

Pe parcursul mandatului, au fost înregistrate schimbări fundamentale în infrastructură și servicii:

• Echipamente medicale moderne: tomografe computerizate, rezonanțe magnetice și angiografe sunt acum disponibile nu doar în Chișinău sau în clinicile private, ci și în 8 spitale raionale. Operațiile se realizează sub ghidaj radiologic sau angiografic.

• Timp redus de așteptare: pacienții nu mai așteaptă ani de zile pentru investigații sau intervenții chirurgicale.

• Autosanitare și generatoare de oxigen: vechile ambulanțe UAZ au fost înlocuite cu autosanitare moderne; toate spitalele au generatoare proprii de electricitate și oxigen distribuit prin sisteme de țevi, eliminând transportul manual periculos.

• Sterilizare modernă: instrumentarul medical este sterilizat prin metode moderne cu vacuumare fracționată și teste de verificare.

• Acces la medicamente și e-rețetă: pacienții au acces la medicamente moderne compensate și la dispozitive medicale, iar în satele izolate au fost deschise sute de farmacii.

• Tratament pentru boli rare și copii: mulți copii cu boli rare au obținut tratamente pentru prima dată, iar centre de intervenție timpurie au fost create în zeci de raioane, oferind condiții optime.

• Oncologie și AVC: au fost construite buncăre cu protecție radionucleară pentru radioterapie, iar accesul pacienților cu AVC la tratament este acum rapid și eficient.

• Debirocratizare și simplificarea procedurilor: sute de proceduri au fost simplificate, accesul la servicii medicale a fost facilitat, iar relația personal-pacient s-a îmbunătățit semnificativ.

• Personal și educație medicală: atitudinea cadrelor medicale s-a schimbat; pentru prima dată, locurile la rezidențiat au fost complet ocupate, inclusiv la medicina de familie. Ministerul echivalează acum diplomele medicilor emise în universități de renume internațional, facilitând întoarcerea acestora acasă și integrarea lor în sistem.

Ministrul a subliniat că realizările au fost obținute în ciuda atacurilor, scandalurilor și trădărilor la care a fost supusă, concentrându-se permanent pe muncă și reforme. „Criticilor și scepticilor le fac o invitație să viziteze o instituție medicală – multe au ajuns să întreacă spitale din țări foarte dezvoltate”, a afirmat Ala Nemerenco.

Ea a mulțumit colegilor și echipei ministerului pentru susținere și implicare: „Nu aș fi reușit atâtea dacă nu aș fi fost susținută de colegii din sistem și minister. Le spun un mare mulțumesc și le doresc să continue în același ritm și să creadă că e în puterea lor schimbarea, fiindcă sunt încă multe de făcut.”

În încheiere, Ala Nemerenco a transmis un mesaj de încurajare și încredere: „Schimbarea sistemului a fost declanșată și s-a produs. În urmă rămân rezultate și investiții de multe miliarde de lei și cu un impact enorm. Drum înapoi nu este. Avante, dragii mei colegi! Inima mea rămâne cu voi.”

Spitalul Județean de Urgență Miercurea Ciuc, împreună cu medicii secției de urologie și echipa laboratorului medical, sprijinit de Brutăria Bocskor, participă din nou la campania internațională dedicată prevenției și depistării timpurii a cancerului de prostată.

Pe tot parcursul lunii noiembrie, spitalul oferă screening gratuit pentru cancerul de prostată, fără a fi necesar un bilet de trimitere. Programul include două etape esențiale: testul de sânge PSA (antigen specific prostatic) și consultația urologică de specialitate. Ambele investigații sunt obligatorii pentru un screening complet și corect.

Pentru a beneficia de aceste controale, pacienții trebuie să urmeze două programări:

• Testul PSA: zilnic, între orele 8:00 și 10:00

• Consultația urologică: în zilele lucrătoare, între orele 9:00 și 14:00. Este necesar ca între testul de sânge și consultație să treacă cel puțin două zile.

Medicii urologi examinează zilnic câte șase pacienți în cadrul campaniei, astfel că peste 100 de bărbați pot beneficia de screening gratuit pe parcursul lunii noiembrie. Dacă cererea va fi mare, programul poate fi prelungit și în luna decembrie, în zilele de vineri.

„Cancerul de prostată este una dintre cele mai frecvente forme de cancer la bărbați, însă, depistat la timp, are șanse mari de vindecare. Un simplu control anual poate salva vieți,” subliniază dr. Albert Claudiu, șeful secției de urologie.

Screeningul este recomandat tuturor bărbaților cu vârsta peste 45 de ani. Factorii de risc includ obezitatea, sindroamele metabolice, consumul excesiv de alcool și antecedentele familiale de cancer de prostată. Simptomele apar de obicei în stadii avansate, însă urinările frecvente sau slăbirea jetului urinar pot constitui semne timpurii de avertizare.

Ca și în anii precedenți, în a doua jumătate a lunii noiembrie, spitalul va efectua testul PSA și pentru pacienții internați cu vârsta de peste 45 de ani.

Consumul de tutun reprezintă una dintre principalele amenințări pentru sănătatea publică la nivel global, fiind responsabil pentru milioane de decese prevenibile. Potrivit datelor internaționale, peste 8,7 milioane de persoane mor anual din cauza tutunului, dintre care 7,4 milioane ca urmare a consumului direct și peste 1,3 milioane din expunerea la fumatul pasiv. În Uniunea Europeană, tutunul cauzează peste un sfert din decesele provocate de cancer.

Europa se situează pe locul al doilea în cadrul OMS privind prevalența consumului de tutun, cu 25,3% dintre adulți și 10,8% dintre adolescenți fumători. În România, 18,7% dintre persoanele cu vârsta de peste 15 ani fumează zilnic, situând țara pe locul 15 în rândul statelor OECD, ușor peste media UE de 18,4%. Diferențele de gen sunt semnificative: 30,6% dintre bărbați fumează zilnic, comparativ cu 22,3% în UE, iar 7,5% dintre femei, sub media europeană de 14,8%.

În ceea ce privește noile produse, România înregistrează o utilizare a țigărilor electronice mai scăzută decât media europeană. Doar 1,7% dintre adulți folosesc aceste produse în mod regulat, iar în rândul tinerilor (15–24 ani) prevalența este tot de 1,7%, sub media UE de 2,7%.

Adolescenții români se află într-o situație îngrijorătoare: 23% dintre cei de 15 ani fumează, peste media europeană de 17%. Studiile recente arată că, în România, prevalența fumatului și a utilizării țigărilor electronice este mai mare în rândul fetelor decât al băieților. În plus, utilizarea țigărilor electronice crește odată cu vârsta: la 15 ani, 28% dintre fete și 23% dintre băieți au folosit astfel de produse în ultimele 30 de zile, depășind mediile internaționale.

Tendința de migrare către produse alternative, cum sunt țigările electronice și dispozitivele de încălzire a tutunului, este în creștere, iar mulți utilizatori devin „dual users”, consumând atât tutun tradițional, cât și alternative. Această evoluție este vizibilă mai ales în rândul tinerilor nefumători.

România a obținut progrese importante în controlul tutunului: în 2021, țara a urcat pe locul 8 în Europa Centrală privind aplicarea politicilor de prevenire a consumului de tutun, față de locul 12 în 2019. Legislația recentă (Legea nr. 64/2024) interzice fumatul și utilizarea tuturor produselor din tutun și a țigaretelor electronice în școli, iar pentru adulți, serviciile medicale primare includ consiliere și intervenții pentru renunțarea la fumat.

Campania „România respiră curat!” subliniază necesitatea implicării părinților, cadrelor didactice, profesioniștilor din sănătate și autorităților locale în educația și sprijinul adolescenților, pentru prevenirea consumului de tutun și promovarea unui stil de viață sănătos.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a prezentat noi recomandări destinate țărilor pentru a le sprijini în gestionarea impactului imediat și pe termen lung al scăderilor drastice ale finanțării externe în sănătate, care pun în pericol accesul la servicii esențiale în multe state.

Îndrumările, intitulată „Răspuns la criza financiară în domeniul sănătății: măsuri imediate și schimbări pe termen lung”, oferă opțiuni de politici pentru consolidarea mobilizării și alocării de fonduri sustenabile, astfel încât sistemele naționale de sănătate să poată face față șocurilor financiare.

OMS avertizează că ajutorul extern pentru sănătate va scădea în 2025 cu 30–40% față de 2023, ceea ce va provoca perturbări majore ale serviciilor medicale în țările cu venituri mici și medii (LMIC). Un sondaj realizat în martie 2025 în 108 țări a arătat că reducerile de finanțare au diminuat serviciile critice — cum ar fi îngrijirea maternă, vaccinarea, pregătirea pentru urgențe și supravegherea bolilor — cu până la 70% în anumite state. Peste 50 de țări au raportat pierderi de locuri de muncă în rândul personalului medical și perturbări ale programelor de formare a lucrătorilor din sănătate.

„Reducerile bruște și neplanificate ale ajutorului financiar au afectat puternic multe țări, costând vieți și punând în pericol progresele în domeniul sănătății”, a declarat Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS. „Totuși, această criză oferă o oportunitate de a trece de la dependența de ajutor extern la o autosuficiență durabilă, bazată pe resurse interne. Noile noastre îndrumări vor ajuta țările să mobilizeze, să aloce și să prioritizeze fondurile pentru a proteja persoanele cele mai vulnerabile.”

Reducerile financiare vin pe fondul unor provocări persistente, precum creșterea poverii datoriilor, inflația, incertitudinea economică, cheltuielile directe mari suportate de populație, subfinanțarea bugetară și dependența de ajutor extern.

Recomandări OMS: acțiune rapidă și eficientă

Îndrumările OMS subliniază necesitatea ca sănătatea să devină o prioritate politică și fiscală, chiar în perioadele de criză, considerând cheltuielile pentru sănătate o investiție strategică, nu un cost de controlat. Printre recomandările principale se numără:

• Prioritizarea serviciilor pentru cei mai săraci;

• Protejarea bugetelor și serviciilor esențiale de sănătate;

• Îmbunătățirea eficienței prin gestionarea achizițiilor, reducerea cheltuielilor generale și achiziții strategice;

• Integrarea serviciilor finanțate extern în structuri cuprinzătoare de servicii primare;

• Utilizarea evaluărilor tehnologiilor medicale pentru a selecta serviciile și produsele cu cel mai mare impact per dolar cheltuit.

Exemple de reacție națională

Mai multe țări au adoptat deja măsuri pentru a-și consolida sistemele de sănătate:

• Kenya, Nigeria și Africa de Sud au alocat fonduri suplimentare sau așteaptă aprobarea parlamentară pentru creșteri bugetare;

• Nigeria a majorat bugetul pentru sănătate cu 200 de milioane USD pentru imunizare, răspuns la epidemii și programe prioritare;

• Ghana a crescut plafonul accizelor pentru agenția națională de asigurări de sănătate, sporind bugetul cu 60% și lansând cadrul „Accra Reset” pentru guvernanța și finanțarea sănătății;

• Uganda și-a definit o agendă clară pentru integrarea serviciilor și eficientizarea furnizării de servicii.

Noile ghiduri OMS sprijină țările în construirea de sisteme de sănătate robuste, bazate pe acoperire medicală universală și servicii primare solide, și se aliniază cu rezoluțiile Adunării Mondiale a Sănătății privind consolidarea finanțării și economia sănătății pentru toți.

Organizația și partenerii săi vor continua să ofere asistență tehnică, analize și schimb de experiență pentru a gestiona crizele de finanțare și pentru a sprijini tranziția către un sistem de sănătate sustenabil, inclusiv prin noul Centru de cunoștințe UHC, un parteneriat cu Guvernul Japoniei și Banca Mondială, care va fi lansat în decembrie 2025.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a informat că noul corp al Ambulatoriului integrat al Spitalului Clinic Județean de Urgență Oradea urmează să fie inaugurat săptămâna viitoare. Investiția, în valoare totală de 10 milioane de euro, a fost realizată printr-un parteneriat de finanțare ce reunește fonduri europene, resurse de la bugetul de stat și sprijinul autorităților locale.

Noua clădire, cu o suprafață de peste 30.000 de metri pătrați, reunește peste 20 de specialități medicale, printre care cardiologie, ortopedie, gastroenterologie, neurologie și chirurgie plastică.

La ultimul etaj se află o secție de terapie intensivă modernă, dotată cu 22 de boxe individuale din sticlă, ce asigură pacienților critici siguranță, intimitate și monitorizare permanentă.

Ambulatoriul va fi deschis zilnic până la ora 20:00, oferind astfel pacienților un acces extins la servicii medicale ambulatorii în sistemul public.

Ministrul Sănătății a subliniat că acest proiect reprezintă un exemplu de colaborare eficientă între autoritățile centrale și cele locale și a adresat felicitări managerului spitalului, dr. Gheorghe Carp, precum și întregii echipe de conducere pentru modul exemplar în care au coordonat lucrările.

Alexandru Rogobete a transmis totodată recunoștința sa medicilor, asistenților și personalului sanitar, subliniind că „dincolo de investiții, echipamente sau clădiri moderne, adevărata valoare a sistemului de sănătate stă în oameni”.