Ministrul Rafila: 3.000 de cabinete sau asocieri de cabinete de asistenţă medicală primară vor fi renovate şi dotate cu echipamente

Mateescu Cristi
-
0
Ministrul Rafila: 3.000 de cabinete sau asocieri de cabinete de asistenţă medicală primară vor fi renovate şi dotate cu echipamente

Trei mii de cabinete sau asocieri de cabinete de asistenţă medicală primară vor fi modernizate, renovate și dotate cu echipamente medicale prin fonduri din PNRR, bugetul total al acestui proiect fiind de peste 180 de milioane de euro, a anunțat, joi, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila.

„Proiectul se referă la dezvoltarea infrastructurii asistenţei medicale prespitaliceşti şi de data aceasta discutăm despre cabinetele medicilor de familie. Programul înlesnește investiții în 3.000 de cabinete medicale de familie din România, un proiect care în momentul de față este operațional. Este foarte importantă participarea medicilor de familie la acest efort de modernizare, pentru că acest proiect asigură anumite resurse care pot să îmbunătățească foarte mult calitatea serviciilor de sănătate pentru populația din România, mai ales din zonele defavorizate, zone rurale. Sunt 3.000 de cabinete sau asocieri de cabinete de asistență medicală primară care vor fi renovate, modernizate și dotate cu echipamente. Bugetul total al acestui proiect este de circa 180 milioane de euro. Există, conform prevederilor din PNRR, două liste: o listă preselectată – 135 milioane de euro şi 45 de milioane de euro pentru alte 750 de cabinete de medicină de familie care se înscriu pe o platformă pe care o au la dispoziţie. 750 de cabinete dintr-un total mai mare care vor fi alese pe baza îndeplinirii criteriilor minimale de eligibilitate”, a explicat ministrul într-o conferinţă de presă”, a declarat ministrul Sănătății, într-o conferință de presă.

Fiecare cabinet poate primi până la 60.000 de euro pentru echipamente şi reabilitare, renovare.

„Prima, în valoare de 45.000 euro, cea de-a doua, de renovare, în valoare de maximum 15.000 de euro, decontabili direct celor care aplică pentru renovare. (…) Sunt eligibile echipamente IT sau programe informatice, mobilier, instrumentar medical, sisteme de dezinfecţie, analizoare rapide de biochimie, hematologie, EKG digital, ecograf portabil, spirometru digital, holter pentru monitorizare tensiunii arteriale, monitor pentru funcţiile vitale, defribrilator automat. Dotarea cabinetelor de medicină de familie este esenţială pentru transformarea cabinetelor de medicină de familie şi a medicilor de familie în furnizori de servicii medicale de complexitate de care oamenii au nevoie în sistem ambulatoriu”, a afirmat Alexandru Rafila.

Ministrul a precizat că finanţarea va fi acordată cu prioritate cabinetelor medicale din zone defavorizate, mediul rural şi zonele din oraşele mici.

„În ceea ce priveşte elaborarea listei preselectate, au fost utilizate datele obţinute de la CNAS, respectiv lista medicilor de familie. S-a ţinut cont de dispersia populaţiei din zona în care se desfăşoară activitatea medicală, distanţa faţă de o unitate medicală care are UPU sau CTU şi un anumit spor legat de sporul care se acordă în contract acestor cabinete de medicină de familie, iar acest spor este acordat proporţional cu gradul de izolare. Cu cât localitatea este mai izolată, cu atât scorul este mai mare. (…) Au fost selectate 2.250 de cabinete de medicină de familie iar în rezervă, pentru că nu este sigur că toţi vor îndeplini criteriile necesare, există şi o listă de completare cu alte 1.100 de cabinete de medicină de familie. În cadrul apelului pe care l-am lansat în cursul acestei dimineţi, 750 de cabinete de familie au fost selectate”, a explicat ministrul.

Dosarele de finanţare se încarcă direct pe un site dedicat, iar pe site-ul ministerului există Ghidul beneficiarului, anexele aferente şi exemple de completare, a subliniat ministrul.

„În ceea ce priveşte apelul necompetitiv, noi l-am deschis astăzi dimineaţă (joi – n.r.), la ora 10,00. Data limită a închiderii acestui apel este 30 decembrie 2022 sau după atingerea plafonului de buget. Data limită de implementare a proiectelor este 15 mai 2023. Acest pachet de 60.000 de euro nu este obligatoriu să fie utilizat în integralitatea lui, poate unii au aplicaţie care valorează 47.000 de euro şi se fac astfel de economii. Lista se va completa, sunt alte cabinete care pot apela la acest apel necompetitiv, se pot înscrie pe platformă. Platforma rămâne deschisă atât timp cât nu există o listă finală de 750 de cabinete sau cât timp mai este buget disponibil”, a afirmat ministrul Sănătăţii.

„Noi trebuie să asigurăm durabilitatea acestui proiect până la 30 iunie 2026 – aşa a fost scris PNRR- , inclusiv spitalele care se vor construi din PNRR trebuie să fie gata tot până la 30 iunie 2026”, a adăugat ministrul.

 

Ministrul Sănătății anunță formarea unui grup de lucru privind reforma asistenţei medicale primare

Mateescu Cristi
-
0
Ministrul Sănătății anunță formarea unui grup de lucru privind reforma asistenţei medicale primare

​Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a anunțat, joi, formarea unui grup de lucru privind reforma asistenţei medicale primare, în contextul în care câteva sute de localităţi din România nu au medic de familie.

„Mâine (vineri – n.r.) avem o întâlnire foarte importantă şi vă anunţ în premieră acest lucru. Ministerul Sănătăţii a organizat un grup de lucru privind reforma asistenţei medicale primare. Din acest grup de lucru fac parte reprezentanţi ai asociaţiilor profesionale ale medicilor de familie, reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii, ai Casei de Asigurări, ai organizaţiilor de pacienţi, pentru că tot timpul trebuie să discutăm despre beneficiarii serviciilor medicale. Este o încercare importantă, încât în cadrul acestui grup pe care l-am organizat să putem să venim cu o soluţie referitoare la rezolvarea problemei asistenţei medicale primare din mai multe puncte de vedere”, a declarat Alexandru Rafila, într-o conferință de presă.

Ministrul a subliniat că, în România, câteva sute de localități nu au medic de familie.

„Una dintre probleme era legată şi de îmbătrânirea medicilor de familie. În curând vor ieşi la pensie sau unii sunt deja la vârsta pensionării şi mai profesează încă. Să facem această specialitate atractivă, medicul de familie să se transforme dintr-un medic care nu are posibilitatea să facă decât câteva manopere medicale să facă mult mai multe. Dotarea este una dintre ele. Sigur că trebuie să găsim soluţii, stimulente, pentru îndeplinirea unui pachet de servicii medicale preventive. Este un lucru foarte important şi să încurajăm tinerii medici să poată să îşi deschidă noi cabinete de medicină de familie. Există în momentul de față o prevedere legată de un număr minim de pacienți pe care trebuie să îl ai pe listă ca să poți să închei un contract cu Casa de Asigurări. Ne dorim să stimulăm această activitate, care trebuie să îndeplinească două deziderate: în primul rând, să avem servicii de asistență primară în toate localitățile din țară sau cât mai aproape de pacienți și al doilea deziderat, medicul de familie să aibă un anumit confort, să mai eliminăm din barierele birocratice și să poată fi remunerat astfel încât această activitate să fie atractivă pentru tinerii medici”, a precizat ministrul Sănătății.

Rafila: În ultimii ani, pregătirea profesională în domeniul medicinei de urgenţă a fost în altă parte. Este clar o atribuție a Ministerului Sănătății

Mateescu Cristi
-
0
Rafila: În ultimii ani, pregătirea profesională în domeniul medicinei de urgenţă a fost în altă parte. Este clar o atribuție a Ministerului Sănătății

Decizia în ceea ce priveşte modul de pregătire profesională a celor care lucrează în sistemul de urgenţă, fie că este vorba despre ambulanţă, fie de unităţile de primiri urgenţe, trebuie să revină Ministerului Sănătăţii, a declarat, joi, ministrul Alexandru Rafila. „Este clar o atribuţie a Ministerului Sănătăţi. Ne-o asumăm, dar trebuie să facem, probabil, şi anumite modificări legislative, încât să putem să ne asumăm acest lucru”, a subliniat ministrul.

„Chestiunile acestea trebuie lămurite şi sunt de acord să îmi asum şi Ministerul Sănătăţii să îşi asume pregătirea profesională a tuturor categoriilor de profesionişti din sănătate, nu numai medicina de urgenţă. Lucrul acesta este clar, trebuie să se întâmple pregătirea în domeniul medicinei de urgenţă. Este clar o atribuţie a Ministerului Sănătăţi. Ne-o asumăm, dar trebuie să facem – probabil – şi anumite modificări legislative, încât să putem să ne asumăm acest lucru. (…) Decizia în ceea ce priveşte modul de pregătire profesională a oamenilor care lucrează în sistemul de urgenţă – fie că discutăm de ambulanţă, fie că discutăm de unităţile de primiri urgenţe – trebuie să revină Ministerului Sănătăţii. În momentul de faţă nu este la Ministerul Sănătăţii”, a afirmat ministrul Sănătăţii, într-o conferință de presă.

Ministrul a subliniat că în ultimii opt ani pregătirea profesională în domeniul medicinei de urgenţă „a fost în altă parte”.

„În ultimii opt ani, din păcate, pregătirea profesională în domeniul medicinei de urgenţă a fost în altă parte. Mie mi se pare foarte ciudat, încât cineva care a coordonat de opt ani de zile pregătirea profesională în domeniul medicinei de urgenţă să vină după opt ani şi să spună că sunt probleme extrem de mari în pregătirea profesională de medicină de urgenţă”, a precizat Alexandru Rafila.

Replica ministrului vine după ce, miercuri, Raed Arafat a afirmat că sistemul medical de urgenţă din România dispune, în prezent, de 978 de medici specializaţi în medicina de urgenţă, în timp ce nevoile reale ale acestuia ar fi de peste 2.000 de astfel de medici.

Ministrul Sănătății, despre deschiderea centrelor de vaccinare și în unități medicale

Mateescu Cristi
-
0
Ministrul Sănătății, despre deschiderea centrelor de vaccinare și în unități medicale

Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a declarat, joi, că din toamnă, în cazul în care va exista interes, se vor putea deschide centre de vaccinare anti-COVID-19 şi în unităţi medicale.

„Sunt convins că în această toamnă, mai ales dacă va veni vaccinul cu noua formulă şi va exista interes pentru vaccinare, acest inconvenient va fi depăşit, noi ne organizăm ca să putem să facem vaccinare şi în alte instituţii medicale cu excepţia medicilor de familie. O să promovăm acte normative în acest sens, încât toate unităţile medicale să poată să organizeze centre de vaccinare şi împotriva COVID, ca să nu existe, ştiu eu, limitarea accesului oamenilor la vaccinare, să trebuiască să meargă la 50 de km să se vaccineze, să se poată vaccina mult mai aproape de domiciliu. (…) Suntem medici, avem pacienţi pe listă şi măcar pacienţii de pe listă ar trebuie să îi vaccinăm dacă ei doresc. Aşa cred eu. (…) Ca să putem să controlăm această campanie de vaccinare, nu în sensul controlului, ci în sensul oferirii accesului la vaccinare pentru pacienţi vom deschide centre de vaccinare în unităţi medicale. Dar vă aduc aminte că şi cabinetul medicului de familie este totuşi o unitate medicală”, a susţinut ministrul Sănătăţii, într-o conferinţă de presă.

Vrancea: Screening pentru depistarea precoce a tuberculozei în 13 comune din judeţ

Mateescu Cristi
-
0
Vrancea: Screening pentru depistarea precoce a tuberculozei în 13 comune din judeţ

Populaţia din treisprezece comune ale judeţului Vrancea va putea beneficia de o activitate de screening pentru depistarea precoce a tuberculozei.

„Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”, împreună cu Fundaţia Centru pentru Politici şi Servicii de Sănătate, anunţă desfăşurarea activităţii de screening TB la nivelul judeţului Vrancea, în perioada 16 august – 30 septembrie, fiind derulat în cadrul proiectului POCU „Organizarea de programe de depistare precoce (screening), diagnostic şi tratament precoce a tuberculozei, inclusiv a tuberculozei latente”, se arată într-un comunicat de presă al Prefecturii Vrancea.

Potrivit sursei citate, activitatea de screening se va desfăşura prin deplasarea unei caravane mobile, un cabinet mobil dotat cu aparatură modernă de radiologie, instrumente de analiză şi depistare precoce a microbului tuberculozei, dar şi a altor 14 patologii.

În judeţul Vrancea, 13 comunităţi au fost selectate pentru a face parte diun acest program, în funcţie de numărul de cazuri înregistrate. Astfel, caravana mobilă va ajunge la Slobozia Bradului, Sihlea, Tâmboeşti, Chiojdeni, Gugeşti, Coteşti, Vânători, Reghiu, Ţifeşti, Vidra, Pufeşti, Păuneşti şi Homocea.

MS: 8.617 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2. La ATI sunt internați 283 de pacienți

Mateescu Cristi
-
0
MS: 8.617 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2. La ATI sunt internați 283 de pacienți

Ministerul Sănătății informează că în ultimele 24 de ore au fost înregistrate 8.617 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID –19), cu 489 mai puține față de ziua anterioară. 1.624 din cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 352 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

În unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 este de 4.007 cu 12 mai multe față de ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 283 persoane, cu 1 mai putine față de ziua anterioară. Din cei 283 pacienți internați la ATI, 241 sunt nevaccinați.

Din totalul pacienților internați, 539 sunt minori, 534 fiind internați în secții, cu 13 mai puțini față de ziua anterioară și 5 la ATI, la fel ca în ziua anterioară.

Până astăzi, 66.117 persoane diagnosticate cu infecție cu SARS-CoV-2 au decedat.

În intervalul 03.08.2022 (10:00) – 04.08.2022 (10:00) au fost raportate de către INSP 27 decese ( 11 bărbați și 16 femei), 1 deces fiind raportat anterior intervalului de referință.

Dintre cele 27 decese, 3 au fost înregistrate la categoria de vârstă 50-59 de ani, 3 la categoria de vârstă 60-69 de ani, 8 la categoria de vârstă 70-79 de ani și 13 la categoria de vârstă peste 80 de ani.

25 dintre pacienții decedați prezentau comorbidități și 11 erau vaccinați.

În ultimele 24 de ore au fost efectuate 5.085 teste RT-PCR ( 3.277 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 1.808 la cerere) și 22.328 teste rapide antigenice. Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 13.332.446 teste RT-PCR și 10.828.897 teste rapide antigenice.

Raed Arafat, despre numărul medicilor specializați în medicină de urgenţă: Încă este nevoie de generaţii

Mateescu Cristi
-
0
Raed Arafat, despre numărul medicilor specializați în medicină de urgenţă: Încă este nevoie de generaţii

Sistemul medical de urgenţă din România dispune, în prezent, de 978 de medici specializaţi în medicina de urgenţă, în timp ce nevoile reale ar fi de peste 2.000 de astfel de medici, a declarat, miercuri, şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă (DSU), Raed Arafat. „Încă este nevoie de generaţii. Şi mai e un aspect: generaţiile care s-au angajat acum 20 – 30 de ani deja ajung la pensie. Noi acum nu trebuie nu doar să suplimentăm, ci să înlocuim pe cei care ies la pensie”, a subliniat șeful DSU.

Potrivit șefului DSU, programul de lucru al cadrelor medicale cu studii superioare din unităţile de primiri urgenţe (UPU) este supraîncărcat din cauza deficitului de personal, care determină personalul actual să efectueze un număr foarte mare de ore suplimentare.

„Dacă am avea destul de mulţi medici în UPU, nu s-ar mai plânge nimeni că UPU este o unitate grea, pentru că atunci ar face doar programul lor de lucru, poate o gardă sau două în plus şi gata. Lipsa de medici face ca cei care există să facă ore suplimentare sau gărzi, cum spunem noi, în plus. Soluţia ca să ai o UPU atractivă este să ai destul personal şi acest lucru consider că este un aspect la care trebuie să ţinem. Trebuie să înţelegem că unităţile de urgenţe sunt locul în care trebuie să lucreze medicii care termină cu rezidenţiat medicina de urgenţă, în faza asta trebuie să îi concentrăm acolo şi încă mai avem nevoie mare. Acum avem 978 şi nevoia reală poate chiar depăşeşte 2.000 de medici. Încă este nevoie de generaţii. Şi mai e un aspect: generaţiile care s-au angajat acum 20 – 30 de ani deja ajung la pensie. Noi acum nu trebuie nu doar să suplimentăm, ci să înlocuim pe cei care ies la pensie”, a explicat Raed Arafat, potrivit Agerpres.

Şeful DSU a efectuat, miercuri, o vizită la UPU a Spitalului Judeţean de Urgenţă „Mavromati” Botoşani, care a fost modernizată şi extinsă în baza unui proiect cofinanţat din fonduri europene în valoare de 12,5 milioane de lei.

Raed Arafat a afirmat şi că a discutat cu autorităţile din Botoşani despre posibilitatea deschiderii unui Compartiment de Primiri Urgenţe la Spitalul Municipal Dorohoi, care ar putea degreva activitatea UPU a Spitalului Judeţean de Urgenţă „Mavromati”.

MApN: Trei spitale militare redeschid sectoare pentru tratarea pacienţilor cu COVID

Mateescu Cristi
-
0
MApN: Trei spitale militare redeschid sectoare pentru tratarea pacienţilor cu COVID

Trei spitale militare redeschid sectoare pentru tratarea pacienţilor cu COVID – la Sibiu, Cluj-Napoca şi Timişoara, a anunţat miercuri Ministerul Apărării Naţionale (MApN).

Astfel, la solicitarea Direcţiei de Sănătate Publică a judeţului Sibiu, Spitalul Militar de Urgenţă „Dr. Alexandru Augustin” va redeschide, joi, sectorul pentru tratarea pacienţilor infectaţi cu virusul SARS-CoV-2, având la dispoziţie cinci paturi.

Spitalul Clinic Militar de Urgenţă „Dr. Constantin Papilian” din Cluj-Napoca a redeschis, din data de 23 iulie, la solicitarea DSP Cluj, sectorul COVID-19 cu cinci paturi, care în prezent sunt ocupate în totalitate.

La solicitarea prefecturii şi a DSP Timiş, Spitalul Clinic Militar de Urgenţă „Dr. Victor Popescu” din Timişoara a redeschis Sistemul Modular Medical de Izolare şi Tratament (SMMIT) Timişoara din data de 22 iulie, numărul de pacienţi internaţi crescând progresiv până la 19 pacienţi internaţi în prezent.

„Având în vedere creşterea numărului de infectări cu virusul SARS-CoV-2 la nivel naţional, Direcţia medicală a MApN a dispus unităţilor sanitare din subordine verificarea capabilităţilor de suport COVID-19 pentru a permite reoperaţionalizarea promptă a acestora în termen de maximum 72 de ore de la solicitare şi obţinerea autorizaţiilor necesare pentru sprijinirea eforturilor autorităţilor locale şi centrale de limitare a răspândirii infectării cu virusul SARS-CoV-2”, precizează MApN, într-un comunicat de prersă.

Noi reglementări privind procedura şi criteriile care stau la baza înfiinţării şi desfiinţării centrelor de permanenţă

Mateescu Cristi
-
0
Noi reglementări privind procedura şi criteriile care stau la baza înfiinţării şi desfiinţării centrelor de permanenţă

Centrele de permanenţă pentru asigurarea asistenţei medicale primare din zonele rurale, zonele izolate şi oraşele mici vor putea funcţiona şi cu 5 sau 6 medici acolo unde este imposibilă constituirea unei echipe complete de 7 medici, potrivit unei ordonanţe pentru modificarea Legii nr.263/2004, aprobată miercuri de Guvern.

De asemenea, ţinând cont că în centrele de permanenţă activitatea este desfăşurată preponderent de medici de familie, personalul medico-sanitar poate realiza şi vaccinare împotriva COVID-19, se arată într-un comunicat al Guvernului.

„Noile reglementări vizează îndeosebi procedura şi criteriile care stau la baza înfiinţării şi desfiinţării centrelor de permanenţă, astfel încât activitatea acestora să se desfăşoare exclusiv în locaţii fixe, cu anunţarea datelor de contact, astfel încât populaţia din localităţile arondate fiecărui centru să fie informată privind locaţia, programul şi serviciile oferite prin centrul de permanenţă. Pentru înfiinţarea centrelor de permanenţă a fost eliminată obligativitatea acordului consiliilor locale în cazul în care spaţiul şi dotarea centrelor respective sunt asigurate de către echipa medicală”, se precizează în comunicatul citat.

De asemenea, ţinând cont că zonele rurale, zonele izolate şi oraşele mici se confruntă cu un deficit de personal medical, actul normativ permite funcţionarea centrelor de permanenţă şi cu 5 sau 6 medici acolo unde este imposibilă constituirea unei echipe complete de 7 medici, cât este prevăzut în textul iniţial al Legii nr. 263/2004, şi a fost redus şi numărul de posturi de asistenţi medicali din aceste centre, de la 7 la 5.

O altă modificare adusă legii constă în diferenţierea criteriilor de înfiinţare a centrelor de permanenţă în mediul urban faţă de cele aplicabile în mediul rural.

„Astfel, în mediul rural este prevăzută înfiinţarea unui centru de permanenţă la o populaţie de minim 5 mii de locuitori dacă în zonă nu există alte servicii de primire a urgenţelor. Prin excepţie, se pot înfiinţa centre de permanenţă cu prioritate în orice localitate rurală izolată, greu accesibilă, în care nu există acces la servicii de asistenţă medicală pentru populaţia din zonă. În mediul urban, noile reglementări prevăd existenţa unui centru de permanenţă în oraşele cu o populaţie sub 25 de mii de locuitori, iar în oraşele cu populaţie mai mare de 25 de mii de locuitori este prevăzută înfiinţarea câte unui centru de permanenţă la 25 de mii de locuitori”, se mai arată în comunicat.

Potrivit noilor reglementări, anual, comisii mixte formate din reprezentanţi ai direcţiilor de sănătate publică şi ai casei de asigurări de sănătate, în funcţie de domeniul de competenţă, vor face verificări cu privire la respectarea obligaţiilor de asigurare a continuităţii asistenţei medicale, respectarea obligaţiilor de către personalul medical şi la eventuale disfuncţionalităţi în activitatea centrului de permanenţă.

MS: 41 decese la pacienți cu COVID-19, în ultimele 24 de ore. La ATI sunt internate 284 de persoane

Mateescu Cristi
-
0
MS: 41 decese la pacienți cu COVID-19, în ultimele 24 de ore. La ATI sunt internate 284 de persoane

Ministerul Sănătății informează că în ultimele 24 de ore au fost înregistrate 9.106 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19), cu 2.590 mai puține față de ziua anterioară. 1.757 din cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 372 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

În unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 este de 3.995 cu 37 mai puține față de ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 284 persoane, cu 7 mai multe față de ziua anterioară. Din cei 284 pacienți internați la ATI, 247 sunt nevaccinați.

Din totalul pacienților internați, 552 sunt minori, 547 fiind internați în secții, cu 31 mai puțini față de ziua anterioară și 5 la ATI, cu 1 mai puțin față de ziua anterioară.

Până astăzi, 66.090 persoane diagnosticate cu infecție cu SARS-CoV-2 au decedat.

În intervalul 02.08.2022 (10:00) – 03.08.2022 (10:00) au fost raportate de către INSP 41 decese ( 20 bărbați și 21 femei), 1 deces fiind raportat anterior intervalului de referință.

Dintre cele 41 decese, 3 au fost înregistrate la categoria de vârstă 50-59 de ani, 6 la categoria de vârstă 60-69 de ani, 12 la categoria de vârstă 70-79 de ani și 20 la categoria de vârstă peste 80 de ani.

40 dintre pacienții decedați prezentau comorbidități și 14 erau vaccinați.

În ultimele 24 de ore au fost efectuate 5.643 teste RT-PCR ( 3.480 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 2.163 la cerere) și 23.090 teste rapide antigenice. Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 13.327.361 teste RT-PCR și 10.806.569 teste rapide antigenice.

1...570571572...3.333Pagina 571 din 3.333