MS: 29 decese la pacienți cu COVID-19, de la ultima raportare. La ATI sunt internate 297 de persoane

Ministerul Sănătății informează că în ultimele 24 de ore au fost înregistrate 6.469 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID –19), cu 844 mai puține față de ziua anterioară. 1.273 din cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 303 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

În unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 este de 3.912 cu 77 mai puține față de ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 297 persoane, cu 5 mai puține față de ziua anterioară. Din cei 297 pacienți internați la ATI, 257 sunt nevaccinați.

Din totalul pacienților internați, 514 sunt minori, 511 fiind internați în secții, cu 35 mai puțini față de ziua anterioară și 3 la ATI, cu 1 mai puțin față de ziua anterioară.

Până astăzi, 66.291 persoane diagnosticate cu infecție cu SARS-CoV-2 au decedat.

În intervalul 10.08.2022 (10:00) – 11.08.2022 (10:00) au fost raportate de către INSP 29 decese (16 bărbați și 13 femei), dintre care 2 decese raportate anterior intervalului de referință.

Dintre cele 29 decese, 1 a fost înregistrat la categoria de vârstă 40-49 de ani, 4 au fost înregistrate la categoria de vârstă 60-69 de ani, 7 au fost înregistrate la categoria de vârstă 70-79 de ani și 17 la categoria de vârstă peste 80 de ani.

Toți pacienții decedați prezentau comorbidități și 8 erau vaccinați.

În ultimele 24 de ore au fost efectuate 4.210 teste RT-PCR ( 2.714 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 1.496 la cerere) și 19.763 teste rapide antigenice. Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 13.360.920 teste RT-PCR și 10.956.097 teste rapide antigenice.

SJU Suceava: Intervenţie chirurgicală în premieră – excizia unui carcinom scuamocelular de buză şi a ganglionilor santinelă din regiunea submandibulară

La Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) Suceava s-a efectuat o intervenţie chirurgicală în premieră, care a constat în excizia unui carcinom scuamocelular de buză şi a ganglionilor santinelă din regiunea submandibulară.

Dr. Dan Teodorovici, purtătorul de cuvânt al unităţii spitaliceşti, a precizat că pacientul, un bărbat în vârstă de 53 de ani, a dezvoltat o formaţiune tumorală agresivă la nivelul buzei inferioare, care a fost în prima fază excizată în urmă cu o lună.

În cadrul laboratorului de Anatomie Patologică, dr. Adelina Şerban a examinat formaţiunea şi a identificat un carcinom scuamos bine diferenţiat, potrivit Agerpres.

Deoarece probabilitatea de a trimite metastaze pe cale limfatică la un carcinom atât de agresiv este ridicată s-a decis, de comun acord cu pacientul şi în conformitate cu recomandările oncologice internaţionale, excizia ganglionilor santinelă.

Dr. Dan Teodorovici a explicat că ganglionii santinelă reprezintă primii ganglioni în care se drenează limfa provenită din zona corpului unde se află formaţiunea tumorală, iar prin identificarea lor se stabileşte dacă formaţiunea tumorală s-a extins la sistemul limfatic.

„Identificarea ganglionilor santinelă se poate efectua folosind injectarea de coloranţi sau printr-o metodă mai precisă, de ultimă generaţie, care utilizează injectarea unui izotop radioactiv inofensiv pentru pacient, care însă poate fi urmărit intraoperator cu ajutorul unui detector portabil de radiaţii gamma, Gamma probe. În acest caz a fost utilizată metoda de ultimă generaţie cu participarea colectivului Laboratorului de Medicină Nucleară din cadrul Spitalului Judeţean Suceava coordonat de dr. Guţu Mihai, medic primar Medicină Nucleară şi specialist în Radiologie şi Imagistică Medicală, şef de lucrări la UMF Iaşi. (…) Identificarea ganglionului santinelă cu ajutorul radioizotopilor este utilă şi în tratamentul altor cancere agresive precum cele de sân, piele”, a spus dr. Dan Teodorovici.

Până acum, pentru a beneficia de această intervenţie, era necesar că pacientul să se deplaseze la unul dintre institutele oncologice din Bucureşti, Iaşi sau Cluj.

„Cu susţinerea Consiliului Judeţean şi a conducerii spitalului, Laboratorul a fost dotat cu două astfel de dispozitive Gamma Probe, ceea ce face posibilă realizarea acestei tehnici de identificare şi evaluare a ganglionilor santinelă şi la Suceava. De asemenea, laboratorul deţine şi un dispozitiv hibrid SPECT/CT, în acest moment fiind singurul laborator din Moldova unde această tehnică se poate realiza 3D cu localizare anatomică foarte precisă”, a mai arătat dr. Dan Teodorovici.

Coronavirusuri înrudite cu SARS infectează anual peste 60.000 de persoane în Asia de Sud-Est, potrivit unui studiu

Aproximativ 66.000 de persoane din Asia de Sud-Est sunt infectate în fiecare an cu coronavirusuri înrudite cu SARS şi aproape 500 de milioane de locuitori trăiesc în apropierea habitatelor unde se găsesc lilieci gazde ale acestor virusuri, conform unui studiu publicat miercuri, informează Reuters.

Studiul, publicat în jurnalul ştiinţific Nature Communications, susţine că transmiterea virală de la lilieci la om ar fi putut fi „subestimată în mod substanţial”, adăugând că o evidenţă a speciilor de lilieci din regiune ar putea ajuta în cadrul demersurilor de stabilire a originilor COVID-19.

Cercetătorii şi-au îndreptat atenţia asupra a 26 de specii de lilieci despre care se ştie că sunt gazde ale coronavirusurilor asemănătoare SARS dintr-o regiune de 5,1 milioane de kilometri pătraţi, ce se întinde din China până în Asia de Sud-Est şi Asia de Sud. Ei au coroborat apoi date cu privire la nivelurile de anticorpi în rândul persoanelor care au raportat că au intrat în contact cu lilieci.

Sudul Chinei, nord-estul Myanmarului, Laos şi nordul Vietnam au fost identificate drept regiunile cu cea mai mare diversitate de specii de lilieci care găzduiesc coronavirusuri înrudite cu SARS (SARSr-CoVs).

„Estimarea noastră, conform căreia, în medie, 66.000 de persoane sunt infectate cu SARSr-CoVs în fiecare an în Asia de Sud-Est, sugerează că răspândirea SARS-CoV de la lilieci la om este comună în regiune şi, în majoritatea cazurilor, este nedetectată de programele de supraveghere şi studiile clinice”, au notat cercetătorii.

„Aceste date privind geografia şi amploarea răspândirii pot fi utilizate pentru a viza programe de supraveghere şi prevenţie pentru o potenţială viitoare emergenţă” a coronavirusurilor asociate liliecilor, se arată în studiu.

COVID-19 este cauzată de tulpina de coronavirus SARS-CoV-2.

Printre autorii studiului se numără Peter Daszak, membru al echipei Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) care a fost însărcinată cu investigarea originilor COVID-19 şi a vizitat la începutul anului trecut Wuhan, locul în care pandemia a fost identificată pentru prima dată, la sfârşitul anului 2019.

OMS a declarat în iunie că lipsa datelor din China a făcut dificilă determinarea momentului şi a modului în care coronavirusul a făcut trecerea la populaţia umană.

Potrivit unui studiu publicat în jurnalul Science la sfârşitul lunii iulie, comerţul cu animale sălbatice vii rămâne în continuare cea mai bună explicaţie pentru originile pandemiei, două răspândiri separate având probabil loc în piaţa de fructe de mare Huanan, unde au fost identificate multe dintre primele cazuri.

Coronavirus: EMA vizează aprobarea în toamnă a unui vaccin Pfizer care ţinteşte sub-variantele Omicron

Agenţia Europeană pentru Medicamente (EMA) a declarat, miercuri, că vizează aprobarea în toamnă a unui vaccin anti-COVID-19 de la Pfizer/BioNTech care ţinteşte două sub-variante ale tulpinii Omicron cu răspândire rapidă, informează AFP.

Sub-variantele Omicron BA.4 şi BA.5 alimentează o creştere a cazurilor de COVID-19 în Europa şi Statele Unite, ceea ce a determinat Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) să declare luna trecută că pandemia este ”este departe de a se fi terminat”.

Autoritatea de reglementare europeană a declarat că a lansat luni o examinare a unei versiuni adaptate a serului anti-COVID-19 de la Pfizer, care ţinteşte aceste două sub-variante mai transmisibile comparativ cu tulpinile anterioare.

„EMA se aşteaptă să primească o cerere pentru vaccinul adaptat BA.4/5 dezvoltat de Pfizer/BioNTech, care va fi evaluată pentru o potenţială aprobare rapidă la toamnă”, a declarat un purtător de cuvânt al EMA într-un e-mail, notează AFP.

Aceasta ar trebui să vină „la puţin timp după” aprobarea aşteptată a altor două vaccinuri adaptate de Pfizer şi rivala sa Moderna, care ţintesc tulpina originală de COVID-19 şi sub-varianta anterioară BA.1 a Omicron, a precizat purtătorul de cuvânt.

Pfizer şi Moderna au depus cereri separate de aprobare pentru aceste vaccinuri la 22 iulie, potrivit purtătorului de cuvânt.

EMA a declarat anterior că primele seruri care vizează Omicron ar putea fi aprobate încă din septembrie.

Comisia Europeană și Moderna, acord privind adaptarea calendarelor de livrare pentru sfârşitul verii şi al iernii a vaccinurilor împotriva COVID-19

Comisia Europeană și Moderna au ajuns la un acord pentru a răspunde mai bine necesităților statelor membre în materie de vaccinuri împotriva COVID-19 pentru sfârșitul verii și pentru perioada de iarnă.

Potrivit unui comunicat de presă, acordul va asigura accesul autorităților naționale la vaccinuri, inclusiv la vaccinuri adaptate variantelor, dacă sunt autorizate, în momentul în care au nevoie de ele pentru propriile campanii de vaccinare și pentru a-și sprijini partenerii mondiali.

Acest acord va adapta calendarele de livrări convenite inițial prin contract.

„Livrările de doze programate inițial pe parcursul verii vor fi, prin urmare, efectuate în septembrie și în toamna și iarna anului 2022, atunci când statele membre vor avea cel mai probabil nevoie de stocuri suplimentare de vaccinuri pentru campaniile naționale și pentru a-și îndeplini angajamentele internaționale în materie de solidaritate. De asemenea, acordul garantează că, în cazul în care unul sau mai multe vaccinuri adaptate primesc autorizație de introducere pe piață, statele membre pot alege să primească vaccinurile adaptate în temeiul contractului actual”, conform comunicatului citat.

În acest context, la cererea anumitor state membre, acordul garantează, de asemenea, 15 milioane de doze suplimentare de vaccinuri candidate de rapel împotriva variantei Omicron, furnizate de Moderna, cu condiția obținerii autorizației de introducere pe piață în termene care să permită utilizarea acestor doze în campaniile de vaccinare.

„Creșterea ratelor de vaccinare și rapel împotriva COVID-19 este esențială în vederea pregătirii pentru lunile de toamnă și iarnă. Pentru a asigura cel mai bine pregătirea comună, statele membre trebuie să aibă la dispoziție instrumentele necesare. Acestea includ vaccinuri adaptate la variante în măsura și în momentul în care acestea sunt autorizate de Agenția Europeană pentru Medicamente. Acordul va asigura accesul statelor membre la dozele de vaccin de care au nevoie și la momentul potrivit pentru a-și proteja cetățenii”, a declarat Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate și siguranță alimentară, citată în comunicat.

În 2020, Uniunea Europeană a investit masiv în producția mondială a unei serii de vaccinuri împotriva COVID-19, arată sursa citată.

„A fost extrem de important să avem vaccinuri cât mai rapid și în cantitatea necesară, fapt care a implicat investiții importante înainte de a ști dacă vreunul dintre aceste vaccinuri va fi eficace.  Măsurile respective, care au implicat un risc în 2020, au avut în mod clar efectul scontat, dezvoltarea vaccinurilor dovedindu-se a fi un mare succes: Statele membre au avut în mod egal acces la vaccinuri sigure și eficace cât mai devreme posibil și în cantitatea necesară, ceea ce a permis tuturor cetățenilor UE să aibă acces la primovaccinare și la vaccinarea de rapel, salvându-se astfel vieți și reducându-se impactul pandemiei asupra vieții sociale și economice”, se arată în comunicat.

Potrtivit sursei citate, un număr mare din aceste vaccinuri au putut fi utilizate și în cadrul eforturilor de la nivel mondial de combatere a pandemiei.

„Până la sfârșitul lunii iulie 2022, UE a exportat peste 2,4 miliarde de doze de vaccin în 168 de țări. Statele membre au partajat peste 478 de milioane de doze, dintre care aproximativ 406 milioane au fost deja livrate țărilor beneficiare (circa 82 % dintre ele prin COVAX). În același timp, statele membre trebuie să se asigure în continuare că dețin stocurile strategice de vaccinuri care le sunt necesare pentru a face față evoluțiilor epidemiologice posibile ale virusului care provoacă COVID-19, având în vedere incertitudinile cu privire la evoluția și impactul său din viitor. Strategia UE privind vaccinurile oferă statelor membre certitudinea că vor dispune de stocurile de care au nevoie, inclusiv de vaccinuri adaptate”, potrivit comunicatului citat.

 

Au fost detectate 35 de infectări cu un nou virus de origine animală în China

Un studiu ştiinţific a relevat detectarea în două provincii chineze a 35 de contagieri la oameni cu un virus de origine animală de tip Henipavirus, a anunţat marţi presa de stat chineză, citată de agenţia EFE.

Cazurile descoperite – niciunul dintre ele nu este grav – sunt în provinciile Shandong (estul Chinei) şi Henan (centrul Chinei), scrie ziarul Global Times, făcând referire la un articol publicat de cercetători chinezi şi singaporezi în New England Journal of Medicine, una dintre publicaţiile medicale cele mai prestigioase.

Virusul, pentru care la ora actuală nu există vaccinuri sau tratamente, a fost detectat prin probe prelevate din gâtul pacienţilor care au avut contact recent cu animale şi este asociat cu simptome precum febră, oboseală, tuse, lipsa poftei de mâncare, greaţă, dureri de cap şi dureri musculare, potrivit Agerpres.

Cercetările ulterioare au arătat că 26 din cei 35 de pacienţi purtători ai Henipavirus au dezvoltat aceste simptome clinice, la care se adaugă iritabilitate şi stări de vomă.

Potrivit portalului public chinez de ştiri The Paper, Henipavirusul este una dintre principalele cauze emergente ale saltului bolilor de la animale la oameni (proces denumit zoonoză) în regiunea Asia-Pacific.

Unul dintre vectorii de transmitere a virusului sunt liliecii de fructe, consideraţi gazde naturale a două dintre Henipavirusurile cunoscute: virusul Hendra (HeV) şi virusul Nipah (NiV).

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) semnalează că virusul Hendra provoacă la om infecţii care merg de la cele asimptomatice până la infecţii respiratorii acute şi encefalite grave, cu o rată de deces estimată între 40% şi 75%, care ”poate varia în funcţie de capacităţile locale de cercetare epidemiologică şi gestionare clinică”.

Nu a fost dovedită deocamdată existenţa unei transmiteri de la om la om, deşi cercetări anterioare au semnalat că acest tip de contagiere nu este exclus.

”Coronavirusul nu va fi ultima boală contagioasă care să provoace o pandemie, întrucât noi boli vor avea un impact tot mai mare în viaţa omului”, a declarat directorul adjunct al departamentului de boli infecţioase al spitalului Huashan.

MS: 9.864 cazuri noi de persoane infectate cu SARS-CoV-2 și 43 decese, de la ultima raportare. 295 de pacienți, la ATI

Ministerul Sănătății informează că în ultimele 24 de ore au fost înregistrate 9.864 cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID –19), cu 5.175 mai multe față de ziua anterioară. 1.996 din cazurile noi din 24 de ore sunt ale unor pacienți reinfectați, testați pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare.

Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienților care erau deja pozitivi, 382 persoane au fost reconfirmate pozitiv.

În unitățile sanitare de profil, numărul de persoane internate în secții cu COVID-19 este de 4.077 cu 222 mai puține față de ziua anterioară. De asemenea, la ATI sunt internate 295 persoane, cu 21 mai multe față de ziua anterioară. Din cei 295 pacienți internați la ATI, 257 sunt nevaccinați.

Din totalul pacienților internați, 605 sunt minori, 601 fiind internați în secții, cu 53 mai puțini față de ziua anterioară și 4 la ATI, cu 1 mai mult față de ziua anterioară.

Până astăzi, 66.236 persoane diagnosticate cu infecție cu SARS-CoV-2 au decedat.

În intervalul 08.08.2022 (10:00) – 09.08.2022 (10:00) au fost raportate de către INSP 43 decese (20 bărbați și 23 femei), dintre care 2 decese raportate anterior intervalului de referință.

Dintre cele 43 decese, 11 au fost înregistrate la categoria de vârstă 60-69 de ani, 14 au fost înregistrate la categoria de vârstă 70-79 de ani și 18 la categoria de vârstă peste 80 de ani.

Toți pacienții decedați prezentau comorbidități și 11 erau vaccinați.

În ultimele 24 de ore au fost efectuate 5.703 teste RT-PCR ( 3.492 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 2.211 la cerere) și 26.500 teste rapide antigenice. Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 13.351.483 teste RT-PCR și 10.915.766 teste rapide antigenice.

MO: Modificări și completări ale normelor metodologice privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist și de moașă

Ordinul pentru modificarea și completarea Normelor metodologice privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, de moașă și de asistent medical în regim independent, aprobate prin Ordinul ministrului sănătății nr. 1.454/2014 a fost publicat în Monitorul Oficial.

Vă prezentăm textul Ordinului publicat în Monitorul Oficial Nr. 784/8.VIII.2022:

Art. I. – Normele metodologice privind exercitarea profesiei de asistent medical generalist, de moaşă şi de asistent medical în regim independent, aprobate prin Ordinul ministrului sănătăţii nr. 1.454/2014, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 928 din 19 decembrie 2014, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 1, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:

„(5) Structura funcţională a cabinetelor de practică independentă este prevăzută în anexa nr. 8.”

2. La articolul 3, alineatul (2) se abrogă.

3. Articolul 5 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 5. – (1) Asistentul medical generalist, moaşa sau asistentul medical pot dobândi calitatea de persoană fizică independentă prin înregistrare la administraţia financiară în a cărei rază teritorială domiciliază, în baza certificatului de membru al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, care va fi însoţit de un aviz pentru înregistrarea ca persoană fizică independentă, conform anexei nr. 9.

(2) Cererea pentru eliberarea avizului pentru înregistrarea la administraţia financiară menţionată la alin. (1) se va depune la filiala Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România la care este înregistrat în calitate de membru, conform anexei nr. 10.

(3) După obţinerea codului de înregistrare fiscală (CIF), pentru a exercita profesia în calitate de persoană fizică independentă, asistenţii medicali generalişti, moaşele şi asistenţii medicali vor solicita Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România eliberarea avizului anual, în condiţiile prevăzute la alin. (4).

(4) Avizul anual pentru asistenţii medicali generalişti, asistenţi medicali şi moaşe care îşi exercită profesia ca persoană fizică independentă se eliberează numai persoanelor care fac dovada încheierii unor contracte de prestări servicii cu unităţi sanitare/instituţii/alţi furnizori de servicii de îngrijiri medicale autorizate conform legii, potrivit calificării profesionale dobândite.”

4. La articolul 13, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„(3) Direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti comunică Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, în termen de 30 de zile de la data înregistrării cabinetului de practică independentă, datele înscrise în registrul judeţean/al municipiului Bucureşti al cabinetelor de practică independentă a profesiei de asistent medical generalist, de moaşă şi de asistent medical, pentru a fi înregistrate şi în Registrul naţional unic al asistenţilor medicali generalişti, moaşelor şi asistenţilor medicali din România, într-o secţiune specială.”

5. La articolul 14 alineatul (1), literele b) -e) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„b) certificatul titularului de membru al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, însoţit de avizul anual, în copie;

c) dovada deţinerii legale a spaţiului în care urmează să funcţioneze cabinetul de practică independentă a profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moaşă sau a profesiei de asistent medical, declarat ca sediu al activităţii, în copie;

d) dovada dotării minime necesare funcţionării cabinetului de practică independentă a profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moaşă sau a profesiei de asistent medical, după caz, eliberată de direcţia de sănătate publică judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti pe teritoriul căreia se solicită înfiinţarea, în copie;

e) autorizaţia sanitară de funcţionare, în copie;”.

6. La articolul 14, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:

„(11) Documentele prevăzute la alin. (1) lit. b)-e) vor fi prezentate şi în original în vederea verificării conformităţii copiilor cu acestea.”

7. La articolul 14, după alineatul (3) se introduc trei noi alineate, alineatele (4)-(6), cu următorul cuprins:

„(4) În acelaşi spaţiu nu pot fi înfiinţate mai mult de două cabinete de practică independentă şi numai dacă au aceeaşi specialitate.

(5) În acelaşi spaţiu cu destinaţie de cabinet de practică independentă poate funcţiona şi o unitate de îngrijiri la domiciliu, dacă titularul este autorizat şi ca furnizor de îngrijiri la domiciliu, în condiţiile legii.

(6) Autorităţile administraţiei publice locale pot sprijini furnizorii de servicii de îngrijiri medicale, la nivelul comunităţilor locale, prin punerea la dispoziţie a spaţiilor cu destinaţia de cabinet de practică independentă, conform unor criterii obiective şi transparente aprobate prin hotărâre a consiliului local, în condiţiile legii.”

8. La articolul 15 alineatul (2), literele b), c) şi e) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„b) certificatul titularului de membru al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România, însoţit de avizul anual, în copie;

c) dovada deţinerii legale a spaţiului în care urmează să funcţioneze cabinetul de practică independentă a profesiei de asistent medical generalist, a profesiei de moaşă, a profesiei de asistent medical, declarat ca sediu profesional al activităţii, în copie;

. . . . . . . . . .

e) raportul întocmit de către reprezentanţii filialei Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România pe teritoriul căreia se solicită înfiinţarea cu privire la dotările minime corespunzătoare furnizării serviciilor de îngrijiri medicale menţionate în cererea de avizare, în copie;”.

9. La articolul 15, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:

„(3) Documentele prevăzute la alin. (2) lit. b), c) şi e) vor fi prezentate şi în original în vederea verificării conformităţii copiilor cu acestea.”

10. La articolul 16, litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„b) certificatul de membru al Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România al titularului, însoţit de avizul anual şi, după caz, certificatele de membru ale asistenţilor medicali generalişti, moaşelor, asistenţilor medicali, salariaţilor, în copie;”.

11. Articolul 18 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 18. – (1) Cabinetele de practică independentă înfiinţate în temeiul altor acte normative au obligaţia să solicite avizul de înfiinţare al cabinetului Ordinului Asistenţilor Medicali Generalişti, Moaşelor şi Asistenţilor Medicali din România şi să se înregistreze în registrul judeţean/al municipiului Bucureşti al cabinetelor de practică independentă a profesiei de asistent medical generalist, de moaşă şi de asistent medical din cadrul direcţiei de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, în baza documentelor prevăzute la art. 14 alin. (1).

(2) Cabinetele de practică independentă care se înfiinţează potrivit prevederilor Legii societăţilor nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, vor funcţiona cu îndeplinirea următoarelor condiţii:

a) să aibă obiect de activitate unic, constând în furnizarea de servicii de îngrijiri medicale;

b) administratorul societăţii comerciale sau cel puţin o treime din numărul membrilor consiliului de administraţie să fie asistenţi medicali generalişti/moaşe/asistenţi medicali.

(3) Fundaţiile şi asociaţiile legal constituite pot înfiinţa şi organiza în structura lor, pe baza hotărârii organelor de conducere, cabinete de practică independente furnizoare de servicii de îngrijiri medicale.

(4) Dispoziţiile art. 1-3, art. 6 alin. (2), art. 7, 11, 13, 15, 16 şi 17 se aplică în mod corespunzător cabinetelor înfiinţate în condiţiile alin. (2) şi (3).”

12. La articolul 23, litera a) se abrogă.

13. La articolul 25, literele a) şi c) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

„a) la domiciliul pacienţilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare privind furnizarea de îngrijiri la domiciliu;

. . . . . . . . . .

c) în unităţi sanitare/instituţii/şi alţi furnizori de servicii de îngrijiri medicale autorizate conform legii, cu care asistentul medical generalist, moaşa sau asistentul medical a încheiat relaţii contractuale în vederea furnizării de servicii de îngrijiri medicale ca persoană fizică independentă.”

14. Articolul 28 se modifică şi va avea următorul cuprins:

„Art. 28. – Anexele nr. 1-10 fac parte integrantă din prezentele norme metodologice.”

15. În anexa nr. 2, la punctul 1 subpunctul 1.2 punctul 1.2.2, litera b) se modifică şi va avea următorul cuprins:

„b) trusa de prim ajutor:

– set căi orofaringiene;

– balon Ruben cu măşti de diferite mărimi;

– foarfeci cu vârfuri boante;

– garou 50 cm;

– trusă perfuzie, seringi de diferite mărimi;

– mănuşi de examinare;

– atele din material plastic;

– feşe din tifon;

– vată hidrofilă;

– leucoplast;

– alcool sanitar – 200 ml;

– comprese sterile;

– rivanol soluţie 1 la mie – 200 ml;

– apă oxigenată sau perogen;

– alcool iodat 200 – ml;”.

16. În anexa nr. 2, la punctul 1 subpunctul 1.2 punctul 1.2.2, după litera b) se introduce o nouă literă, litera b1), cu următorul cuprins:

„b1) medicaţia de urgenţă:*

  • – soluţii cristaloide (ser fiziologic, Ringer şi glucoză 5%, glucoză 10%);
  • – aspirină;
  • – algocalmin, paracetamol;
  • – adrenalină;
  • – atropină;
  • – hemisuccinat de hidrocortizon;
  • – beta_2 mimetice inhalatorii (salbutamol, ventolin);
  • – glucoză 33%;
  • – nitroglicerină spray sau tablete sublingual;
  • – captopril, furosemid;
  • – metoclopramid.

* Se administrează doar la indicaţia medicului.”

17. După anexa nr. 7 se introduc trei noi anexe, anexele nr. 8-10, al căror cuprins este prevăzut în anexele nr. 1-3, care fac parte integrantă din prezentul ordin.

Art. II. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

ANEXA Nr. 1
(Anexa nr. 8 la norme)
STRUCTURA FUNCŢIONALĂ a cabinetelor de practică independentă
Art. 1. -(1) În vederea funcţionării, cabinetele de practică independentă individuale, asociate, precum şi cele prevăzute la art. 18 din norme, înfiinţate şi organizate în condiţiile legii, trebuie să obţină autorizaţia sanitară de funcţionare.

(2) În cazul cabinetelor asociate şi punctelor de lucru aflate în locaţii diferite se eliberează câte o autorizaţie sanitară de funcţionare separată pentru fiecare punct de lucru.

Art. 2. – Autorizaţia sanitară de funcţionare se eliberează la cererea reprezentantului legal al cabinetului de practică independentă.

Art. 3. – Inspecţia sanitară de stat judeţeană, respectiv a municipiului Bucureşti verifică periodic respectarea condiţiilor igienico-sanitare şi a structurii spaţiilor funcţionale prevăzute, în funcţie de profilul de activitate.

Art. 4. – Spaţiile destinate activităţii cabinetelor de practică independentă pot suferi modificări structurale, de circuite şi acces la utilităţi, în vederea asigurării unei cât mai bune adaptări funcţionale, cu respectarea prevederilor legale privind siguranţa în construcţii şi în măsura posibilităţilor tehnico-constructive oferite de spaţiu. Autorităţile de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti consiliază reprezentanţii legali ai cabinetelor privind circuitele funcţionale şi avizează proiectele de modificări.

Art. 5. – Cabinetul de practică independentă va avea în componenţă minimă spaţiile prevăzute în art. 10-17, în funcţie de profilul de activitate. Aceste spaţii cuprind încăperi unde se desfăşoară activitatea medicală şi încăperi anexă necesare desfăşurării activităţii (sală de aşteptare, grupuri sanitare, vestiare, spaţii de depozitare a materialelor, boxă de materiale de curăţenie, boxă de deşeuri etc.).

Art. 6. – Amenajarea încăperilor în care se desfăşoară activităţi medicale se va face cu respectarea următoarelor cerinţe:

a) pavimentele, pereţii, tavanele şi suprafeţele de lucru vor fi lavabile, rezistente la dezinfectante, rezistente la decontaminări radioactive (după caz), rezistente la acţiunea acizilor (în săli de tratamente, după caz), negeneratoare de fibre sau particule care pot rămâne suspendate în aer, fără asperităţi care să reţină praful; îmbinările dintre pereţi şi podea trebuie să fie concave, rotunjite;

b) este interzisă amenajarea de tavane false casetate din materiale microporoase şi cu asperităţi;

c) este interzisă mochetarea pardoselilor.

Art. 7. – Amenajarea încăperilor anexă se va face cu îndeplinirea următoarelor cerinţe:

a) sala de aşteptare – fiecare loc de şedere să beneficieze de o suprafaţă minimă de 1/1,5 mp/persoană;

b) grupul sanitar pentru pacienţi să fie cu acces din sala de aşteptare, separat de cel destinat personalului sanitar. În cazul cabinetelor de practică independentă din mediul rural, acolo unde nu există posibilitatea racordării la reţeaua publică de canalizare, grupul sanitar va fi racordat la o fosă septică de beton vidanjabilă;

c) pentru personalul medico-sanitar va fi asigurat un spaţiu cu destinaţie de vestiar; numărul vestiarelor şi desemnarea spaţiului destinat acestora vor fi în funcţie de numărul personalului care desfăşoară activitate concomitentă;

d) încăperile cu profil administrativ vor fi separate de cele în care se desfăşoară activităţi medicale.

Art. 8. – Cabinetele de practică independentă vor asigura accesul în incinta lor pentru persoanele cu handicap motor, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Art. 9. – Următoarele norme igienico-sanitare sunt obligatorii pentru cabinetele de practică independentă, indiferent de profil:

a) asigurarea cu apă potabilă;

b) racordarea la reţeaua de canalizare a localităţii, astfel încât apele uzate să nu producă poluarea apei, aerului şi solului. Dotarea cabinetelor, în localităţile în care nu există sisteme publice de canalizare, cu instalaţii proprii de colectare a apelor uzate (fose septice de beton vidanjabile);

c) deşeurile rezultate în urma activităţilor medicale vor fi colectate, depozitate, evacuate şi neutralizate conform prevederilor legale în vigoare;

d) asigurarea unui microclimat corespunzător;

e) asigurarea iluminării naturale şi artificiale necesare desfăşurării în condiţii optime a activităţii medicale şi de medicină dentară;

f) asigurarea limitării zgomotului sub normele admise şi/sau asigurarea protecţiei antifonice eficiente în interiorul şi în afara cabinetelor de practică independentă;

g) asigurarea cu materiale pentru efectuarea curăţeniei;

h) asigurarea cu dezinfectante, antiseptice şi decontaminante autorizate/înregistrate de Comisia Naţională pentru Produse Biocide. Folosirea acestora se va face în funcţie de instrucţiunile de utilizare, la concentraţiile şi timpii de utilizare specificaţi de producător;

i) asigurarea de echipament de protecţie specific pentru întregul personal, în conformitate cu legislaţia în vigoare;

j) asigurarea instruirii permanente a personalului medicosanitar privind prevenirea infecţiilor asociate asistenţei medicale.

Art. 10. – (1) Cabinetul de practică independentă pentru profesia de asistent medical generalist/moaşă va avea în componenţa minimă sală de aşteptare, sală de tratamente, grup sanitar pentru pacienţi, grup sanitar pentru personal şi spaţii de depozitare.

(2) Sala de tratamente, cu o suprafaţă minimă de 9 mp, va fi special amenajată şi dotată cu o chiuvetă racordată la apă curentă rece şi caldă.

Art. 11. – (1) În cabinetele de practică independentă în care au loc prelevări de produse biologice în vederea diagnosticului de laborator va fi desemnată o încăpere subcompartimentată în spaţiu pentru recoltarea sângelui şi spaţiu pentru recoltarea produselor patologice pentru microbiologie.

(2) Aceste spaţii vor fi dotate cu mobilier adecvat prelevării de probe (canapea sau scaun cu spătar extensibil, cu accesorii pentru susţinerea antebraţului sau, după caz, alt mobilier specific specialităţii medicale şi tipului de prelevare, dulap pentru instrumentarul steril, măsuţă pentru pregătirea prelevării probei, măsuţă pentru depozitarea temporară a fluidelor prelevate), sursă de apă şi racord la sistemul de canalizare.

(3) Transportul în siguranţă al probelor recoltate se va face la o unitate autorizată, în containere speciale, închise, cu pereţi impermeabili, uşor transportabile, din materiale care să permită decontaminarea, curăţarea şi dezinfecţia.

Art. 12. – În scopul efectuării sterilizării şi păstrării sterilităţii instrumentarului, dispozitivelor şi materialelor sanitare, la organizarea activităţilor propriu-zise de sterilizare, precum şi a activităţilor conexe (spălare, decontaminare, împachetare şi stocare) se vor avea în vedere:

a) respectarea circuitelor funcţionale şi utilizarea spaţiilor anume desemnate;

b) amplasarea punctului de sterilizare într-un spaţiu adecvat organizării activităţii de curăţare şi pregătire pentru sterilizare a instrumentarului şi/sau a materialului moale, sterilizării propriu-zise şi depozitării temporare a materialului sterilizat, respectându-se principiul separării materialelor sterile de cele nesterile;

c) utilizarea aparaturii de sterilizare va trebui să respecte prevederile legale în vigoare privind punerea în funcţiune a dispozitivelor medicale;

d) în locul de amplasare a aparaturii de sterilizare se vor afişa ciclul de sterilizare, precum şi instrucţiunile de lucru specifice aparatului cu care se face sterilizarea;

e) caietul de sterilizare care atestă efectuarea sterilizării cuprinde:

– numărul şarjei şi conţinutul pachetelor;

– data şi ora de debut şi de sfârşit ale ciclului;

– temperatura la care s-a efectuat sterilizarea;

– rezultatele indicatorilor fizico-chimici şi biologici;

– numele şi semnătura persoanei responsabile cu sterilizarea;

f) cabinetele de practică independentă asigură sterilizarea instrumentarului, dispozitivelor şi materialelor sanitare şi pe baza contractelor încheiate cu unităţi specializate şi autorizate în acest sens.

Art. 13. – Cabinetul de practică independentă a profesiei de asistent medical specialitatea Igienă va avea în structură: spaţiul de aşteptare prevăzut cu: 1-2 birouri conexate între ele şi prevăzute cu amenajări pentru relaţia cu publicul, grupuri sanitare, spaţiu de depozitare, după caz.

Art. 14. – (1) În funcţie de specificul serviciilor şi de activităţile efectuate, spaţiul cabinetului de practică independentă a profesiei de asistent medical specialitatea Laborator trebuie compartimentat astfel:

a) după caz, pentru punctul de recoltări probe biologice:

(i) sală de aşteptare;

(ii) cameră pentru recoltare;

(iii) grup sanitar destinat pacienţilor;

b) pentru laboratorul de analize:

(i) încăpere pentru recepţia probelor;

(ii) încăpere pentru eliberarea buletinelor de analize. Dacă nu există o încăpere disponibilă, eliberarea rezultatelor poate fi făcută în camera de recepţie a probelor, dar în alt interval orar, afişat la sediul laboratorului de analize medicale şi disponibil pentru pacienţi;

(iii) încăpere de lucru pentru laborator unde pot coexista hematologia, biochimia şi imunologia;

(iv) încăpere pentru examenul de urină;

(v) încăpere pentru microscopie;

(vi) spaţii anexe:

1. spaţiu pentru depozitarea separată a materialelor sanitare, consumabilelor, reactivilor, substanţelor toxice şi precursorilor de droguri; se vor depozita separat materialele sterile de cele nesterile;

2. spaţiu pentru depozitarea deşeurilor;

3. vestiar şi sală de repaus pentru personal;

4. grup sanitar destinat personalului, separat de grupul sanitar destinat pacienţilor.

(2) Laboratorul de analize medicale trebuie să dispună de intrare separată, cu acces direct şi controlat. Intrarea în spaţiile în care se manipulează materiale cu potenţial infecţios sau microorganisme trebuie marcată cu indicatorul de „Pericol biologic”.

(3) Laboratorul de analize medicale trebuie să dispună de spaţiu cu suprafaţă suficientă şi să fie astfel dimensionat încât să permită dispunerea ergonomică a mobilierului şi echipamentelor, derularea fluentă a fluxurilor de probe, materiale şi personal şi desfăşurarea în condiţii de siguranţă şi calitate a activităţilor.

(4) Mobilierul trebuie să fie de tip modular, confecţionat din materiale rezistente la dezinfectante. Dulapurile vor fi dispuse de preferinţă suspendate sau pe suporţi cu o înălţime de circa 15 cm, astfel încât să permită curăţarea cu uşurinţă a podelei. Scaunele vor fi de preferinţă rotative, confecţionate din materiale lavabile, rezistente la agenţi de curăţare şi dezinfecţie.

(5) Laboratorul de analize medicale trebuie să dispună de instalaţii de alimentare cu energie electrică dimensionate corespunzător sarcinii impuse funcţionării concomitente a aparaturii din laborator şi a celorlalţi consumatori din clădire, precum şi de sursă neîntreruptibilă de alimentare cu energie electrică pentru echipamentele la care întreruperea funcţionării poate influenţa calitatea rezultatelor, prelucrarea, transmisia şi stocarea datelor.

(6) Laboratorul de analize medicale trebuie să dispună de instalaţii de alimentare cu apă rece şi caldă. Fiecare încăpere de lucru va fi prevăzută cu chiuvetă, cu baterie acţionată de preferinţă cu pedală.

(7) Spaţiul laboratorului de analize medicale trebuie să fie ventilat corespunzător, natural sau artificial, prin folosirea instalaţiei de aer condiţionat, cu respectarea condiţiilor pentru reducerea riscului de contaminare, iar acolo unde temperatura şi umiditatea influenţează calitatea analizelor, acestea trebuie să fie controlate şi înregistrate. Când spaţiul este ventilat natural, ferestrele trebuie prevăzute cu plase pentru împiedicarea pătrunderii insectelor.

(8) În spaţiile de lucru sunt interzise perdele, draperii şi ghivece cu flori.

Art. 15. – (1) Cabinetul de practică independentă a profesiei de asistent medical specialitatea Balneofizioterapie (BFT) este prevăzut cu vestiar şi grup sanitar pentru personal, depozit pentru lenjerie murdară, depozit pentru lenjerie curată, boxă pentru materiale de curăţenie.

(2) În vederea aplicării procedurilor specifice, pentru procedurile de electroterapie, spaţiile necesare sunt: o sală compartimentată în boxe de câte un pat. Procedurile cu curenţi de înaltă frecvenţă se izolează în încăperi distincte de celelalte proceduri; de asemenea, procedurile bazate pe câmpuri electromagnetice vor avea aparatele instalate în camere individualizate protejate corespunzător.

(3) Unităţile de hidrokinetoterapie se amplasează împreună într-o sală mare, încălzită şi ventilată corespunzător, prevăzută la intrare cu filtre-vestiar, grup sanitar şi duşuri pentru pacienţi. Bazinele mari vor avea scări şi rampe comode pentru acces, balustrade de protecţie la exterior, balustrade de susţinere la interior.

(4) Celelalte unităţi de hidroterapie se amplasează în spaţii compartimentate în boxe şi aranjate în serie, accesibile pe o parte pentru pacienţi (prin intermediul boxelor de dezbrăcare) şi deservite pe cealaltă parte de personalul specializat.

(5) Compartimentul de masoterapie se divizează în unitate pentru proceduri umede (duş-masaj, masaj subacval) şi unitate pentru proceduri uscate, astfel:

a) unitatea pentru proceduri umede se amplasează separat sau poate fi cuplată cu celelalte unităţi de hidroterapie;

b) unitatea pentru masaj uscat se execută în boxe individuale înseriate, pe lângă care se prevede o cameră de odihnă pentru maseuri, cu grup sanitar şi duş.

(6) Unitatea de aerosoli se organizează fie într-o încăpere compartimentată în boxe pentru proceduri individuale, fie într-o sală comună pentru mai mulţi pacienţi, dacă se fac tratamente cu ultrasonoaerosoli.

Art. 16. – (1) Cabinetul de practică independentă a profesiei de asistent medical specialitatea Radiologie va avea în componenţa minimă: sală de aşteptare, cameră RX, grup sanitar pentru pacienţi, grup sanitar pentru personal.

(2) Camera RX destinată unei instalaţii de radiologie dentară intraorală, cu tensiune de maximum 70 kV, va avea o suprafaţă de cel puţin 10,5 m2.

(3) Camera RX destinată unei instalaţii de radiologie dentară panoramică, cu tensiune de maximum 90 kV, va avea o suprafaţă de cel puţin 16 m2.

(4) În cabinetele de practică independentă cu profil radiologic sunt obligatorii solicitarea şi obţinerea de avize speciale, de amplasare şi funcţionare, din partea autorităţilor responsabile cu controlul activităţilor ce folosesc radiaţii nucleare. În aceste cabinete medicale se vor respecta normele de radioprotecţie şi control individual al expunerii prevăzute de legislaţia în vigoare.

Art. 17. – Cabinetul de practică independentă a profesiei de asistent medical specialitatea Nutriţie şi dietetică va avea în structură: sală de aşteptare, cabinet de consiliere, grup sanitar pentru pacienţi şi grup sanitar pentru personal.

Ministerul Sănătății, precizări despre distribuirea pastilelor de iodură de potasiu

Ministerul Sănătăţii a transmis că distribuirea de pastile de iodură de potasiu se face în scopul administrării la populaţia de până în 40 de ani numai în caz de expunere după un incident nuclear.

Sursa citată subliniază că este contraindicată administrarea preventivă a comprimatelor.

„Încă de la începutul conflictului din Ucraina, Ministerul Sănătăţii s-a preocupat de procurarea pastilelor de iod şi a iniţiat o campanie de informare a populaţiei referitoare la modul de utilizare a acestora. Distribuţia către populaţie se face în mod gratuit pe baza prescripţiei eliberată de către medicul de familie. Aceasta nu este o noutate, ordinul de ministru care reglementează activitatea este în vigoare încă din 23 iunie 2022”, arată Ministerul Sănătății.

Pastilele de iod se eliberează în peste 2.500 de farmacii, lista acestora regăsindu-se pe site-ul Ministerului Sănătăţii.

Prima ședință a grupului tehnic de lucru pentru elaborarea planului de măsuri necesare reformării asistenței medicale primare

sursa foto: Ministerul Sănătății/Facebook

Ministerul Sănătății informează că luni a avut loc prima ședință a grupului tehnic de lucru pentru elaborarea planului de măsuri necesare reformării asistenței medicale primare.

Potrivit sursei citate, dezvoltarea serviciilor de asistență medicală primară, atât preventive cât și curative, creșterea accesului populației la acest tip de servicii, reducerea birocrației și o politică pe termen mediu privind dezvoltarea resurselor umane în asistența medicală primară reprezintă condiția esențială pentru asigurarea accesului universal la servicii de sănătate.

”Prima ședință a fost condusă de ministrul Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, iar grupul tehnic este coordonat de doamna secretar de stat conf. dr. Adriana Pistol și include, alături de reprezentanții Ministerului Sănătății și ai Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, reprezentanți ai Societății Naționale de Medicină de Familie, ai comisiei consultative de medicină de familie a Ministerului Sănătății, reprezentanți ai organizațiilor pacienților cu boli cronice sau cu activitate relevantă în activitățile de prevenție”, potrivit unei informări a Ministerului Sănătății.

Grupul de lucru se va întruni săptămânal pentru a analiza documentele realizate pentru fiecare din obiectivele menționate și va apela în funcție de necesități și la alte organizații sau persoane cu expertiză în domeniu, arată sursa citată.