Prof. univ. dr. Daniel Coriu: Sistemul medical trebuie să se adapteze la realitate

Mateescu Cristi
-
0
Prof. univ. dr. Daniel Coriu: Sistemul medical trebuie să se adapteze la realitate

Sistemul medical trebuie să se adapteze la realitate, a declarat, luni, prof. univ. dr. Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România (CMR), după întâlnire organizată de CMR cu autoritățile locale și comunitatea medicală a județului Buzău.

Colegiul Medicilor din România a organizat, luni, o dezbatere în județul Buzău, ce a vizat, între altele, dezvoltarea resursei umane.

”Am venit aici pentru a înțelege realitatea activității medicale în județul Buzău, pentru a ne convinge că actul medical în județul Buzău se defășoară echitabil, în mod corect și, mai ales, în deplină siguranță pentru pacient”, a declarat prof. univ. dr. Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România (CMR).

Prof. univ. dr. Daniel Coriu a atras atenția asupra repartizării dezechilibrate a resursei umane la nivel național.

”Există un mare dezechilibru în ceea ce privește repartizarea resursei umane la nivel național. Majoritatea medicilor sunt concentrați în centrele universitare. Noi trebuie să ne adaptăm la ceea ce avem, să ne adaptăm la resursa umană pe care o avem, pentru că, din nefericire, nu vedem o rezolvare în viitorul apropiat. Rezolvarea ar însemna să oferim medicului tânăr acele perspective, infrastructura pe care și-o dorește. Lucrurile acestea țin de progresul țării, în general. Până atunci, sistemul medical trebuie să se adapteze la realitate. Trebuie regândit sistemul medical, sistemul medical spitalicesc, ambulatoriu și spitalizare de zi  și medicina de familie. Totul trebuie regândit și adaptat la ceea ce avem acum: la resursa umană existentă și la posibilitățile financiare actuale”, a precizat prof. univ. dr. Daniel Coriu.

”Un tânăr medic în România are trei opțiuni. Prima este să plece din țară, găsește un sistem medical neatractiv și atunci va pleca din țară. A doua opțiue, își caută un loc în sistemul privat, unde are condiții și posibilitatea de a supraviețui. A treia opțiune este să muncească în sistemul de stat, unde trebuie să se obișnuiască cu anumite lipsuri. Un sistem medical nu este perfect nicăieri în lume, cu atât mai mult în România. Peste tot sunt probleme, depinde doar de gradul fiecăruia de rezistență. Medicii tineri sunt foarte obosiți de un sistem medical care nu le oferă ceea ce trebuie, nu de puține ori sunt obligați să își depășească competențele, ceea ce este foarte grav”, a subliniat președintele CMR.

Un centru de permanență ar putea fi deschis în municipiul Buzău, cel mai devreme la începutul anului viitor

Cel puțin un centru de permanență ar putea fi deschis în municipiul Buzău, cel mai devreme la începutul anului viitor. Anunțul a fost făcut după dezbaterea organizată de CMR în județul Buzău.

”Un centru de permanență reprezintă o asociere a minimum doi medici de familie, aflați în relație contractuală cu Casa de Asigurări de Sănătate și care pot să coopteze, ulterior alți medici de familie. Centrele de permanență reprezintă o formă prin care se asigură continuitatea acordării serviciilor medicale în afara programelor de lucru al cabinetelor de medicină de familie. Conform Legii 263/2004, în centrele de permanență se pot prezenta urgențele cod verde, de exmplu o colică abdominală, un sindrom febril la un copil sau un adult. Acele  urgențe care vor fi cod roșu de la bun început se vor prezenta direct în UPU, pentru că în centrele de permanență nu există nici dotarea necesară, nici competența necesară pentru a acorda aceste servicii medicale. Cu o singură excepție, în momentul în care se întâmplă un stop cardio-respirator pe stradă, oricare dintre noi va trebui să abordeze acel caz până la prezentarea serviciului de ambulanță”, a precizat dr. Gindrovel Dumitra, secretar general Colegiul Medicilor din România.

La nivelul județului Buzău funcționează deja trei centre de permanență, unde își desfășoară activitatea 17 medici.

”Activitățile medicale pe care medicii le desfășoară în astfel de centre sunt, practic, continuarea activității de cabinet de medicină primară, astfel încât populația din zonă să poată beneficia pe un timp cât mai mare de serivicii medicale, bineînțeles cu excepția consultațiilor de cronici, pentru că acelea suportă amânare. Astfel, în centre de permanență ar fi asigurate servicii de urgență, pentru copii și adulți, boli acute. Bineînțeles, sunt și urgențe medicale, care pot fi rezolvate în aceste centre, cu atât mai mult cu cât am putea degreva activitatea serviciului de urgență al orașului. La fel de bine, pot fi chemate și ambulanțele, atunci când cazuistica o cere”, a explicat dr. Laura Ciuntu, reprezentantul medicilor de familie din Municipiul Buzău.

Centrele de permanență funcționează în relație contractuală cu Casa de Asigurări de Sănătate, a subliniat directorul Casei Județene de Asigurări de Sănătate Buzău.

”Finanțarea centrelor de permanență este asigurată prin contractul pe care îl încheie medicii cu Casa de Asigurări de Sănătate. Medicii raportează orele pe care le prestează în gărzile respective. Sunt ore de gardă raportate în afara programului și în afara contractului de prestări servicii pentru medicina de familie”, a explicat ec. Eliza Roxana Oncel, directorul CJAS Buzău.

Centrul de permanență din municipiul Buzău ar putea fi deschis, cel mai devreme, în prima parte a anului viitor, a declarat viceprimarul municipiului Buzău, Ionuț Apostu.

”Vom analiza împreună cu Direcția de Sănătate Publică ce dotări trebuie să existe în acest centru de permanență. Probabil că în bugetul pentru anul 2023 vom aloca fondurile necesare, astfel încât în prima parte a anului viitor să funcționeze. Este vorba și de asigurarea personalului medical. Trebuie să asigurăm dotările necesare, paza, plata utilităților”, a afirmat Ionuț Apostu.

Plata utilităților pentru centrul de permanență va fi finanțată de primăria municipiului Buzău.

Despre organizarea și funcționarea centrelor de permanență puteți afla mai multe AICI 

Organizarea și funcționarea centrelor de permanență

Mateescu Cristi
-
0
Organizarea și funcționarea centrelor de permanență

Centrele de permanență sunt forme de organizare a activității medicale în sistemul sanitar, fixe, fără personalitate juridică, care funcționează în afara programului de activitate al cabinetului de medicină de familie stabilit și prevăzut în contractul de furnizare de servicii medicale în asistența medicală primară încheiat cu casa de asigurări de sănătate, care sunt organizate în condițiile prevăzute de lege și care asigură continuitatea asistenței medicale primare.

Conform legislației, pentru asigurarea continuității asistenței medicale primare, cabinetele de medicină de familie pot angaja medici de medicină generală și asistenți medicali care au autorizată exercitarea profesiei în conformitate cu prevederile legale în vigoare, în limita fondurilor contractate cu casele de asigurări de sănătate cu această destinație.

Asistenții medicali necesari pentru activitatea centrelor de permanență pot fi repartizați de medicii de familie asociați conform unui grafic stabilit de comun acord între medicii care asigură continuitatea asistenței medicale și asistenții medicali angajați, cu respectarea dispozițiilor legale în vigoare.

Activitatea asistenților medicali se plătește de către medicul de familie, cu tariful orar stabilit în funcție de salariul negociat pentru orele efectiv prestate în afara programului de lucru stabilit, și se suportă din sumele decontate de către casele de asigurări de sănătate cabinetelor medicale cu care au încheiat contract distinct pentru asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență.

Centrele de permanență fixe sunt unități sanitare cu sediu stabil, fără personalitate juridică, care pot avea în dotare autospeciale pentru efectuarea consultațiilor la domiciliul pacienților.

Activitatea în cadrul centrelor de permanență fixe se desfășoară în regim de gardă, la sediul acestora, precum și în zona arondată centrului, în cazul în care centrul dispune de autospecială pentru efectuarea consultațiilor la domiciliul pacienților.

Centrele de permanență se înființează și se desființează pe baza deciziei emise de către directorul executiv al direcției de sănătate publică județene și a municipiului București, după caz.

Asocierea medicilor în vederea participării la asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență se realizează pe baza unei convenții de asociere, în condițiile prevăzute în normele metodologice cu privire la asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență.

Centrele de permanență se organizează în zone izolate sau greu accesibile ori în localități din mediul urban sau rural în care direcțiile de sănătate publică, respectiv direcțiile medicale din ministerele și instituțiile cu rețea sanitară proprie, consideră că este necesară asigurarea continuității asistenței medicale primare.

Zonele și criteriile în baza cărora se înființează centrele de permanență sunt stabilite prin ordin al ministrului Sănătății, la propunerea direcțiilor de sănătate publică și cu acordul prealabil al consiliilor locale.

În mediul rural, în situația în care în zonă nu există alte unități de primire a urgențelor medicale, se înființează câte un centru de permanență la o populație de minimum 5.000 de locuitori.

În localitățile rurale izolate, greu accesibile, în care nu există acces la servicii de asistență medicală pentru populația din zonă, se pot înființa centre de permanență fără respectarea prevederilor privind populația minimă de 5.000 de locuitori.

În mediul urban, în localitățile cu o populație de sub 25.000 de locuitori, se înființează un centru de permanență, iar în localitățile cu o populație mai mare de 25.000 de locuitori, câte un centru de permanență la 25.000 de locuitori.

Organizarea și funcționarea centrelor de permanență

Potrivit legislației în vigoare, continuitatea asistenței medicale primare este asigurată prin centrele de permanență de medici de familie, medici de medicină generală și asistenți medicali care își exercită profesia în condițiile legii.

Medicii care își desfășoară activitatea în localitățile arondate teritorial la centrele de permanență, aflați în relație contractuală cu casele de asigurări de sănătate, asigură continuitatea asistenței medicale primare prin centrele de permanență, în condițiile legislației în vigoare.

Activitatea medicului se desfășoară la sediul centrului de permanență. Prin excepție, medicul se poate deplasa la urgențe majore pe raza localității unde se găsește situat centrul de permanență.

Prin centrele de permanență organizate în condițiile legii se acordă serviciile medicale prevăzute în normele metodologice cu privire la asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență. Serviciile medicale se acordă tuturor persoanelor care le solicită, indiferent de calitatea de asigurat sau neasigurat al acestora.

În situația în care nu pot să participe la asigurarea continuității asistenței medicale primare prin centrele de permanență, în condițiile prezentei legi, sau nu pot respecta programarea avizată de către direcțiile de sănătate publică ori direcțiile medicale din structura ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie, după caz, medicii asigură înlocuirea lor de către un alt medic, cu informarea, în scris, a direcțiilor de sănătate publică sau a direcțiilor medicale din structura ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie, după caz.

Centrele de permanență funcționează cu un număr de minimum 7 posturi de medic și cu minimum 5 posturi de asistent medical. Prin excepție, în zonele din mediul rural izolate, greu accesibile și fără alte structuri de asistență medicală, în care este înregistrat un deficit de medici de familie, se pot înființa și centre de permanență cu minimum 5 posturi de medic, în condițiile asigurării funcționării centrului de permanență.

În situația în care medicii de familie nu pot fi asigurați din unitățile administrativ-teritoriale respective sau din unitățile sanitare aparținând ministerelor și instituțiilor cu rețea sanitară proprie, pot participa la asociere medici din unitățile administrativ-teritoriale, altele decât cele arondate centrului.

Direcțiile de sănătate publică, respectiv direcțiile medicale din ministerele și instituțiile cu rețea sanitară proprie, numesc pentru fiecare centru de permanență un medic coordonator dintre medicii de familie asociați.

Pe lângă centrele de permanență care asigură asistență medicală pentru cel puțin 10 localități, se înființează o substație de ambulanță sau SMURD.

Activitatea în afara centrului de permanență este coordonată de dispeceratul medical al serviciului public de ambulanță sau, după caz, de dispeceratul integrat de urgență.

Programul de funcționare a centrelor de permanență se stabilește între orele 15,00-8,00 în zilele lucrătoare și permanent, în zilele nelucrătoare.

Centrele de permanenţă pentru asistenţa medicală primară din zone rurale sau orașe mici vor putea funcţiona şi cu 5 sau 6 medici

Centrele de permanenţă pentru asigurarea asistenţei medicale primare din zonele rurale, zonele izolate şi oraşele mici vor putea funcţiona şi cu 5 sau 6 medici, acolo unde este imposibilă constituirea unei echipe complete de 7 medici, potrivit unei ordonanţe pentru modificarea Legii nr.263/2004, aprobată de Guvern, la începutul lunii august.

De asemenea, ţinând cont că în centrele de permanenţă activitatea este desfăşurată preponderent de medici de familie, personalul medico-sanitar poate realiza şi vaccinare împotriva COVID-19, preciza, la acel moment, un comunicat al Guvernului.

„Noile reglementări vizează îndeosebi procedura şi criteriile care stau la baza înfiinţării şi desfiinţării centrelor de permanenţă, astfel încât activitatea acestora să se desfăşoare exclusiv în locaţii fixe, cu anunţarea datelor de contact, astfel încât populaţia din localităţile arondate fiecărui centru să fie informată privind locaţia, programul şi serviciile oferite prin centrul de permanenţă. Pentru înfiinţarea centrelor de permanenţă a fost eliminată obligativitatea acordului consiliilor locale în cazul în care spaţiul şi dotarea centrelor respective sunt asigurate de către echipa medicală”, se preciza în comunicatul citat.

De asemenea, ţinând cont că zonele rurale, zonele izolate şi oraşele mici se confruntă cu un deficit de personal medical, actul normativ permite funcţionarea centrelor de permanenţă şi cu 5 sau 6 medici acolo unde este imposibilă constituirea unei echipe complete de 7 medici, cât este prevăzut în textul iniţial al Legii nr. 263/2004, şi a fost redus şi numărul de posturi de asistenţi medicali din aceste centre, de la 7 la 5.

O altă modificare adusă legii constă în diferenţierea criteriilor de înfiinţare a centrelor de permanenţă în mediul urban faţă de cele aplicabile în mediul rural.

„Astfel, în mediul rural este prevăzută înfiinţarea unui centru de permanenţă la o populaţie de minim 5 mii de locuitori dacă în zonă nu există alte servicii de primire a urgenţelor. Prin excepţie, se pot înfiinţa centre de permanenţă cu prioritate în orice localitate rurală izolată, greu accesibilă, în care nu există acces la servicii de asistenţă medicală pentru populaţia din zonă. În mediul urban, noile reglementări prevăd existenţa unui centru de permanenţă în oraşele cu o populaţie sub 25 de mii de locuitori, iar în oraşele cu populaţie mai mare de 25 de mii de locuitori este prevăzută înfiinţarea câte unui centru de permanenţă la 25 de mii de locuitori”, se mai arăta în comunicat.

Potrivit noilor reglementări, anual, comisii mixte formate din reprezentanţi ai direcţiilor de sănătate publică şi ai casei de asigurări de sănătate, în funcţie de domeniul de competenţă, vor face verificări cu privire la respectarea obligaţiilor de asigurare a continuităţii asistenţei medicale, respectarea obligaţiilor de către personalul medical şi la eventuale disfuncţionalităţi în activitatea centrului de permanenţă.

Bacilul Koch care determină tuberculoza, depistat rapid printr-o tehnică moleculară modernă

Mateescu Cristi
-
0
Bacilul Koch care determină tuberculoza, depistat rapid printr-o tehnică moleculară modernă

sursa foto: Spitalul Victor Babeș Timișoara/Facebook

Bacilul Koch, care determină tuberculoză, poate fi depistatat în mai puțin de două ore, printr-o tehnică moleculară modernă, folosind sistemul GeneXpert, în timp ce, prin metodele tradiţionale, rezultatul era obţinut după două luni, iar pentru a determina multidrog-rezistența la cele două luni se mai adăuga încă o lună pentru antibiogramă, prin metode clasice. Astfel, timpul total de la recoltarea probelor și până la obținerea antibiogramei în laborator era de trei luni.

Sistemul GeneXpert permite diagnosticarea rapidă şi precisă a diferitelor tipuri de infecţii, printre care se numără complexul MTB (Mycobacterium tuberculosis), microorganismul care provoacă tuberculoza, dar şi încărcăturile virale în cazul infecţiilor cu virusurile hepatice B, C şi HIV sau a infecției SARS-CoV-2.

„Aparatele GeneXpert sunt dispozitive extrem de performante, care permit evidențierea nu doar a Bacilului Koch, dar și a altor tipuri de infecții virale sau bacteriene, dacă dispozitivele sau cartușele care sunt utilizate sunt special concepute pentru acele microorganisme. Există acum acest tip de diagnostic și pentru infecția SARS-CoV-2, dar și pentru alte tipuri de infecții bacteriene, nu doar virale sau bacilare. Dacă vorbim de infecția tuberculoasă, aparatele GeneXpert sunt standard GOLD de diagnostic în evaluarea de laborator a pacientului cu suspiciune de tuberculoză, întrucât creează posibilitatea inițierii unui tratament individualizat, la pacienții care au rezistență depistată în timpul examinării la rifampicină, unul dintre tuberculostaticele majore. Prin urmare, atunci când evaluăm sputa unui pacient cu suspiciune de tuberculoză și depistăm că el este pozitiv la testul GeneXpert, aparatul ne aduce o informație suplimentară de existență sau nu a rezistenței la rifampicină. În 90 la sută din cazuri, rezistența la rifampicină este însoțită și de rezistență la hidrazidă. Astfel, de la începutul tratamentului, pacientul va intra într-o schemă de tratament individualizată de pacient cu multidrog rezistență la tuberculostaticele majore, ceea ce scutește mai mult de trei luni de tratament inutil, care se făcea înainte de folosirea acestor aparate pentru tratamentul pacientului cu tuberculoză”, a declarat, pentru Sănătatea. Tv și RoHealth Review, șef. lucr. dr. Beatrice Mahler, managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”.

Avantajele acestui aparat sunt legate de timpul mic de procesare până la obţinerea rezultatului, posibilitatea testării în apropierea punctului de îngrijire, sensibilitatea crescută, dar şi specificitate ridicată şi un risc scăzut de contaminare. Mai mult, sistemul este foarte uşor de utilizat.

„În toate statele lumii, aceste aparate fac parte din dotarea unui cabinet sau a unei camere de gardă. După colectare, sputa se pune direct în acel cartuș care se introduce în aparat, nu prezintă risc de infecție pentru personalul care lucrează cu aparatul respectiv. Pentru tuberculoză, procedura durează în jur de două ore și mai puțin de oră pentru infecția cu SARS-CoV-2. Astfel, într-o perioadă scurtă de timp, poți face un triaj foarte eficient al pacienților, să  nu amesteci pacienți cu infecții diferite sau cu rezistențe diferite, chiar dacă au același tip de infecție. Spre exemplu, pacienții cu tuberculoză sensibilă să nu stea în aceeași încăpere cu pacienții cu tuberculoză rezistentă. De asemenea, această tehnică de diagnostic permite un management extrem de eficient al cazurilor de infecții multidrog-rezistente”, a explicat șef. lucr. dr. Beatrice Mahler.

Această tehnică este folosită de mai mult de cinci ani pe scară largă, la nivel național, a afirmat managerul Institutului „Marius Nasta”.

„Prin cele două proiecte care sunt acum în desfășurare – proiectul norvegian, desfășurat de Institutul „Marius Nasta” și proiectul de Fond Global al Ministerului Sănătății – în următoarea perioadă, toate laboratoarele din reședințele de județ vor avea astfel de aparate , care pot fi utilizate nu doar în diagnosticul tuberculozei sensibile, ci și pentru un screening eficient al multidrog-rezistenței. Aparatele variază ca și capacitate. Sunt aparate care pot face simultan două probe sau 16 probe. Numărul de aparate diferă, pentru că și adresabilitatea în laboratoare diferă. Institutul „Marius Nasta”, fiind laborator național de referință, face screening pentru mai multe zone și pentru o mare parte dintre spitalele din București care au nevoie de acest gen de teste”, a precizat șef lucr. dr. Beatrice Mahler.

Testarea cu sistemul GeneXpert este gratuită pentru pacienții cu suspiciune de tuberculoză, la recomandarea medicului pneumolog.

„Testarea GeneXpert este decontată din programul național de control al tuberculozei, adică se face gratuit, nu costă nimic pentru pacient, însă recomandarea o face numai un medic pneumolog, în cazul pacientului care are suspiciune de tuberculoză. De ce este important acest aparat? Pentru că, printr-o procedură de laborator specifică, poate să îți pună în evidență Mycobacterium tuberculosis nu doar în spută, ci și în alte produse. Putem să avem tuberculoză urinară, tuberculoză pleurală, iar produsele patologice recoltate de la pacient pot fi prelucrate cu ajutorul acestor aparate, care generează un diagnostic cu sensibilitate și specificitate cel puțin dublă față de metodele convenționale”, a mai spus managerul Institutului „Marius Nasta”.

Și Spitalul de Boli Infecţioase şi Pneumoftiziologie „Dr. Victor Babeş” din Timişoara are în dotare patru asemenea aparate ultramoderne.

„Aparatul poate fi utilizat şi pentru determinarea rapidă a încărcăturilor virale. De exemplu, pentru HIV, aparatul are nevoie de 90 de minute, iar pentru virusurile hepatice B şi C, aproximativ o oră”, a precizat dr. Elena Hogea, șef laborator de analize medicale al Spitalului „Dr. Victor Babeş” Timişoara.

Potrivit OMS, în fiecare an sunt diagnosticate peste nouă milioane de cazuri noi de tuberculoză, iar numărul deceselor se ridică la aproximativ două milioane.

CMR cere suplimentarea locurilor la Rezidențiat pentru Medicina de familie. În următorii 5 ani, 3.000 de medici de familie vor atinge vârsta de pensionare

Mateescu Cristi
-
0
CMR cere suplimentarea locurilor la Rezidențiat pentru Medicina de familie. În următorii 5 ani, 3.000 de medici de familie vor atinge vârsta de pensionare

Colegiul Medicilor din România (CMR) solicită suplimentarea numărului de locuri la Rezidenţiat pentru Medicina de familie.

Colegiul Medicilor din România atrage atenţia că anul acesta au fost scoase la Rezidenţiat doar 321 de locuri pentru Medicina de familie, iar acest număr este insuficient având în vedere datele ce arată necesarul efectiv pentru această specializare la nivel naţional.

Reprezentanţii CMR precizează că în următorii 5 ani aproximativ 3.000 de medici de familie vor atinge vârsta de pensionare.

„Este extrem de important să se identifice şi să se pună în practică rapid soluţii pentru acoperirea deficitului de medici implicaţi în asistenţa medicală primară. Sunt previzionări că în România vor exista unele dintre cele mai mari deficite în resursa umană implicată în acordarea asistenţei medicale primare la nivel european. Această situaţie pe care nimeni nu şi-o doreşte va reduce accesul pacienţilor la asistenţa medicală de prim contact, cu impact ulterior inclusiv pe creşterea costurilor aferente sistemului de sănătate, dar şi o presiune în plus pe celelalte specialităţi medicale”, a declarat prof. univ. dr. Daniel Coriu, preşedintele Colegiului Medicilor din România.

Reprezentanţii CMR mai precizează că pentru a preîntâmpina o acutizare a lipsei de medici, mai ales în specialităţile deficitare, din perspectiva actuală a resursei umane, ce ar avea efecte negative atât asupra sistemului de sănătate, cât şi a populaţiei, trebuie realizată o analiză riguroasă a necesarului de medici pe fiecare specialitate şi suplimentarea locurilor la Rezidenţiat în special pentru Medicina de familie, se mai arată în comunicat.

Acord de cooperare între Institutul Oncologic Bucureşti și Istituto Nazionale dei Tumori Milano

Mateescu Cristi
-
0
Acord de cooperare între Institutul Oncologic Bucureşti și Istituto Nazionale dei Tumori Milano

sursa foto: Institutul Oncologic Bucureşti

Institutul Oncologic „Prof. Dr. Al. Trestioreanu” Bucureşti (IOB) şi Istituto Nazionale dei Tumori Milano – Fondazione IRCCS au semnat vineri, la sediul Rectoratului Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila”, un acord care urmăreşte să promoveze şi să susţină activităţi de cooperare în domeniul oncologic, clinic, ştiinţific, tehnic şi umanitar, precum şi al prevenţiei oncologice.

Potrivit unui comunicat de presă al IOB, în cadrul aceluiaşi eveniment s-a semnat şi un acord-cadru de colaborare între Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române şi Associazione Salute Donna, având ca obiect organizarea de activităţi filantropice adresate pacienţilor oncologici, conform Agerpres.

„Această iniţiativă va avea un efect pozitiv pe termen lung, dezvoltând acţiuni care vizează modalităţi de îmbunătăţire a serviciilor medicale, furnizarea cunoştinţelor corespunzătoare pentru îmbunătăţirea şi modernizarea serviciilor de prevenire, diagnosticare şi tratare ale cancerului. In acest sens, se va asigura o înaltă calitate a serviciilor medicale oferite populaţiei, răspunzând adecvat provocărilor, problemelor si inegalităţilor curente, ce reprezintă factori agravanţi ai mortalităţii, sărăciei şi excluziunii sociale”, se arată în comunicat.

Monitorul Oficial: Planul de acțiune pentru eliminarea rujeolei, rubeolei și de prevenire a infecției rubeolice congenitale/sindromului rubeolic congenital

Mateescu Cristi
-
0
Monitorul Oficial: Planul de acțiune pentru eliminarea rujeolei, rubeolei și de prevenire a infecției rubeolice congenitale/sindromului rubeolic congenital

Monitorul Oficial a publicat, joi, Planul de acțiune pentru eliminarea rujeolei, rubeolei și de prevenire a infecției rubeolice congenitale/sindromului rubeolic congenital.

Planul de acțiune are ca obiective eliminarea rujeolei endemice și a rubeolei endemice și prevenirea infecției rubeolice congenitale (IRC) și a sindromului rubeolic congenital (SRC), astfel încât să se mențină o incidență de sub 1 caz de SRC la 100.000 de născuți vii.

Infecția rubeolică congenitală poate duce la avort, nașteri premature, decese in utero sau nașterea unui copil normal sau a unui copil cu una sau mai multe manifestări ale SRC.

Proiectul de ordin cuprinde și o instrucțiune privind vaccinarea cu ROR în cadrul asistenței medicale primare, elaborată de experții din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică (INSP).

Scopul acestui document este ca echipa de profesioniști din asistența medicală primară să asigure implementarea Planului Național de Vaccinare (PNV), cu atingerea acoperirii vaccinale optime de peste 95%.

Strategii cheie

Pentru realizarea acestor obiective, strategiile cheie au fost revizuite pentru a lua în considerație ținta de eliminare a rubeolei la nivel European. Acestea sunt:

1. Atingerea și susținerea unei înalte acoperiri vaccinale (≥95%) cu două doze de vaccin rujeolic și cel puțin o doză de vaccin rubeolic prin serviciile de imunizare de rutină de înaltă calitate.
2. Oferirea unei a doua oportunități pentru imunizarea antirujeolică prin activități suplimentare de imunizare la populațiile susceptibile la rujeolă.
3. Oferirea oportunităților de vaccinare antirubeolică, inclusiv prin activități suplimentare de imunizare, tuturor copiilor susceptibili la rubeolă, adolescenților și femeilor la vârsta fertilă.
4. Întărirea sistemelor de supraveghere prin investigarea riguroasă a fiecarui caz și confirmarea de laborator a cazurilor suspecte.
5. Asigurarea informațiilor de înaltă calitate și valide atât pentru personalul sanitar, cât și pentru public, referitoare la beneficiile și riscurile asociate cu imunizarea antirujeolică și antirubeolică.

În România, vaccinarea împotriva rujeolei și rubeolei se efecuează cu vaccin combinat ROR (rujeolă-oreion-rubeolă) asigurând astfel protecția simultană pentru mai multe boli. Schema națională pentru vaccinarea cu ROR prevăzută în Programul Național de Vaccinare (PNV) constă în două doze: prima se administrează la vârsta de 12 luni, iar cea de-a doua doză se administrează la vârsta de 5 ani, în cabinetul medicului de familie, tuturor copiilor, cu sau fără certificat de naștere și indiferent daca sunt sau nu pe lista unui medic de familie

În mod excepţional, ca măsură de limitare a efectelor unei epidemii, Ministerul Sănătății poate decide efectuarea unei doze suplimentare sub vârsta de 12 luni. Prin doza suplimentară se înțelege orice doză administrată până la împlinirea vârstei de 12 luni. Doza suplimentară nu se cuantifică.

În aceste situații, administrarea poate fi efectuată și în afara cabinetului medicului de familie, în spații special amenajate puse la dispoziție de autoritățile locale, în școli, grădinițe, caravane mobile etc.

Vaccinarea cu ROR a adultului nu este inclusă în PNV, fiind recomandată în următoarele situaţii:

  • contacții din focar, în vederea limitării extinderii bolii
  • personal medico-sanitar din secții medicale cu risc (pediatrie, boli infecțioase) dacă nu prezintă istoric de vaccinare cu ROR sau la care rezultatele testării de laborator nu evidențiază prezența anticorpilor specifici
  • persoane care călătoresc în zone/țări în care evoluează focare/epidemii
  • adultul tânăr care nu prezintă imunitate dovedită pentru rujeolă și/sau rubeolă și/sau oreion (rezultate ale unor testări recente ale anticorpilor specifici) și care intenționează să devină părinți.

În fiecare din situațiile mai sus prezentate se recomandă completarea schemei cu 2 doze vaccin ROR, administrate la un interval de minim 28 de zile.

Pentru perioada 2021-2030, România și-a stailit următoarele obiective strategice:

  • mentinerea eliminării rubeolei endemice
  • eliminarea și mentinerea eliminării rujeolei endemice
  • prevenirea infectiei rubeolice congenitale/sindromului rubeolic congenital
  • creșterea si mentinerea acoperirii vaccinale la vaccin cu componente rubeolică șirujeolică peste 95%

Planul de acțiune pentru eliminarea rujeolei, rubeolei și de prevenire a infecției rubeolice congenitale/sindromului rubeolic congenital poate fi consultat AICI

NSP: Aproape 97.000 de infecţii respiratorii acute înregistrate în perioada 14 – 20 noiembrie

Mateescu Cristi
-
0
NSP: Aproape 97.000 de infecţii respiratorii acute înregistrate în perioada 14 – 20 noiembrie

La nivel naţional, , în perioada 14-20 noiembrie, au fost raportate 96.996 de cazuri de infecţii respiratorii acute – gripă clinică, IACRS şi pneumonii, a informat, vineri, Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile din cadrul Institutului Naţional de Sănătate Publică.

În aceeaşi perioadă a anului trecut se înregistrau 45.180 de cazuri.

Potrivit INSP, a fost raportat un caz confirmat de gripă (cu virus gripal A nesubtipat).

De la începutul sezonului, au fost raportate 15 cazuri de gripă confirmate cu laboratorul: 8 cazuri cu virus gripal A nesubtipat, 5 cazuri gripă AH3 2 cazuri gripă AH1.

În perioada de referinţă au fost raportate la nivel naţional 430 cazuri de gripă clinică, comparativ cu 251 înregistrate în săptămâna precedentă şi cu 87 cazuri înregistrate în aceeaşi perioadă a anului trecut.

Un număr de 1.270.550 de persoane din grupele la risc au fost vaccinate antigripal până la data de 30 octombrie cu vaccin distribuit gratuit de Ministerul Sănătăţii.

SCJU Arad: Prima prelevare de organe și țesuturi din acest an, de la un donator aflat în moarte cerebrală

Mateescu Cristi
-
0
SCJU Arad: Prima prelevare de organe și țesuturi din acest an, de la un donator aflat în moarte cerebrală

La Spitalul Clinic Județean de Urgență (SCJU) Arad a avut loc prima prelevare de organe și țesuturi din acest an, de la un donator în vârstă de 54 de ani, aflat în moarte cerebrală.

„Pacientul a ajuns în stare gravă la spital, unde i s-a pus diagnosticul de moarte cerebrală. Familia îndurerată a decis să doneze organele care corespund standardelor de prelevare, pentru a salva alți oameni care depind de transplant. Intervenția de prelevare a ficatului, rinichilor și corneei a durat în jur de patru ore și s-a desfășurat în Blocul Operator I al Spitalului Clinic Județean de Urgență Arad. Mulțumim familiei pacientului care a luat o decizie dificilă, însă plină de umanitate și compasiune față de semeni. Decizia acestei familii va salva viața altor oameni aflați în aceste momente în stare gravă” a precizat dr. Dana Moț, medic coordonator transplant SCJU Arad.

Intervenția a fost efectuată de medici din Arad, Cluj-Napoca și București.

Termenul de depunere pentru proiectele din PNRR, prelungit de Ministerul Sănătății

Mateescu Cristi
-
0
Termenul de depunere pentru proiectele din PNRR, prelungit de Ministerul Sănătății

Termenul de depunere pentru proiectele din PNRR va fi prelungit, a anunțat, joi, Ministerul Sănătăţii, „pentru a veni în sprijinul unităţilor sanitare”.

Astfel, termenul pentru echipamente şi materiale destinate reducerii riscului de infecţii nosocomiale şi pentru unităţi de asistenţă medicală ambulatorie este 16 decembrie 2022.

„Pentru a veni în sprijinul unităţilor sanitare în vederea depunerii cererilor de finanţare a proiectelor din cadrul Componentei 12 – Sănătate, aferente Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României, Ministerul Sănătăţii a prelungit termenul de depunere, după cum urmează: Investiţia specifică: I2.4. Echipamente şi materiale destinate reducerii riscului de infecţii nosocomiale – termen de depunere 16 decembrie 2022; Investiţia specifică: I1.3. Unităţi de asistenţă medicală ambulatorie – termen de depunere 16 decembrie 2022”, afirmă sursa citată.

Ministerul Sănătății menţionează că informaţii suplimentare pot fi găsite pe pagina www.ms.ro la secţiunea PNRR.

China: Un nou record al cazurilor zilnice de COVID-19

Mateescu Cristi
-
0
China: Un nou record al cazurilor zilnice de COVID-19

Numărul cazurilor zilnice de COVID-19 a atins un nou record în China, au anunţat, joi, autorităţile care încearcă să stopeze răspândirea virusului prin măsuri de izolare stricte, testări în masă şi restricţii de călătorie, transmite AFP.

China a înregistrat, miercuri, 31.444 de noi cazuri locale, dintre care 27.517 asimptomatice, a indicat Ministerul Sănătăţii.

Aceste noi cifre sunt mai mari comparativ cu cele 29.317 de infecţii locale înregistrate la jumătatea lunii aprilie, când Shanghai – al treilea cel mai populat oraş din lume – era în izolare, iar locuitorii săi reuşeau cu greu să îşi cumpere alimente şi să acceseze serviciile medicale.

China, cu o populaţie de 1,4 miliarde de locuitori, este singura mare economie din lume care încă încearcă să stopeze răspândirea virusului în ţară prin izolarea unor oraşe întregi şi carantinarea strictă a persoanelor care au intrat în contact cu pacienţi infectaţi.

Capitala chineză s-a confruntat în ultimele zile cu un focar epidemic nemaiîntâlnit de la începutul epidemiei de COVID-19. Zeci de clădiri rezidenţiale au fost izolate, iar companiile au generalizat telemunca.

Oraşul Beijing a anunţat, miercuri, aproape 1.500 de noi cazuri pozitive (majoritatea asimptomatice) la un total de 22 de milioane de locuitori. Un nivel nemaiatins în capitală de la începutul pandemiei, dar care rămâne foarte scăzut după criteriile internaţionale.

Şcoli, restaurante şi sedii de companii au fost din nou închise. O mare parte a locuitorilor Beijingului sunt în prezent epuizaţi psihic de aceste restricţii, adesea vagi şi schimbătoare, a căror durată nu este niciodată anunţată în prealabil, notează AFP.

1...535536537...3.333Pagina 536 din 3.333