28.4 C
București
luni, august 24, 2026
More

    Cluj-Napoca: Spital pediatric cu 506 paturi prinde contur, lucrările avansează rapid

    Viitorul Spital Clinic de Urgență pentru Copii din Cluj-Napoca, proiectat cu 506 paturi pentru internări continue, 51 pentru spitalizare de zi și 30 destinate terapiei intensive, începe să capete formă, pe măsură ce lucrările de construcție se desfășoară într-un ritm susținut.

    Potrivit Consiliul Județean Cluj, proiectul unității medicale realizate în sistem monobloc este în plină desfășurare, iar în această perioadă se lucrează la armarea radierului, la incluziuni rigide și la turnarea betonului pentru stratul de transfer, urmând ca până la finalul anului să înceapă realizarea elevației.

    Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a declarat: „Lucrarile de pe santierul viitorului Spital Pediatric prind contur. Suntem in grafic, ne apropiem de finalizarea etapei de turnare a fundatiilor si continuam in ritm sustinut lucrarile. Dorinta noastra este ca in acest an sa iesim din etapa de construire a substructurilor si sa demaram construirea efectiva a structurilor aferente viitorului spital.”

    Noua unitate medicală, construită în cartierul Borhanci, este proiectată pentru a deveni cea mai modernă structură pediatrică din țară, oferind condiții avansate de diagnostic și tratament pentru copii și contribuind la îmbunătățirea serviciilor medicale din regiune.

    Investiții majore la SCJU Cluj-Napoca: Extinderea UPU și modernizarea cardiologiei intervenționale

    Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca va îmbunătăți semnificativ îngrijirea pacienților critici, după aprobarea și demararea a două proiecte majore de investiții, care vizează extinderea Unității de Primiri Urgențe și modernizarea infrastructurii de cardiologie intervențională.

    Primul proiect vizează îmbunătățirea și creșterea eficienței serviciilor de îngrijire medicală a pacientului critic cu politraumă prin extinderea cu încă un etaj a clădirii în care funcționează Unitatea de Primiri Urgențe (UPU) din cadrul spitalului. Investiția, cu o valoare de 24.065.327,86 lei, presupune reconfigurarea completă a fluxurilor medicale, triaj cu flux rapid, module pentru cazuri majore, zone de resuscitare și tratament imediat, spații de monitorizare și izolare, precum și facilități de internare de scurtă durată. De asemenea, proiectul include acces direct pentru ambulanțe și conexiuni funcționale rapide cu imagistica și terapia intensivă.

    Al doilea proiect, cu o valoare de 5.374.748,48 lei, vizează dotarea Unității de Supraveghere și Tratament Avansat al Pacienților Cardiaci Critici (USTACC) cu echipamente medicale performante, inclusiv un angiograf modern și un sistem IVUS, esențiale pentru diagnosticul și tratamentul cazurilor complexe. Potrivit datelor spitalului, USTACC gestionează anual peste 900 de pacienți, dintre care peste 700 necesită proceduri intervenționale, însă infrastructura actuală este considerată depășită tehnologic.

    Reprezentanții unității medicale subliniază că noile dotări vor permite creșterea preciziei intervențiilor și consolidarea rolului centrului ca unitate regională de referință în cardiologia intervențională de urgență.

    Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca precizează că valorifică constant oportunitățile de finanțare nerambursabilă, aceste două proiecte adăugându-se altor inițiative aflate deja în derulare, cu o valoare cumulată de aproximativ 16 milioane de euro. În ultimii cinci ani, investițiile atrase din fonduri europene de unitatea medicală se ridică la aproximativ 82 de milioane de euro.

    Rogobete anunță depășirea țintei PNRR: 116 contracte semnate pentru spitale cu investiții de 1,98 miliarde lei

    Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că au fost semnate 116 contracte pentru dotarea și modernizarea spitalelor, depășind semnificativ ținta de 25 de unități prevăzută în PNRR, investițiile totale ridicându-se la 1,98 miliarde lei și vizând creșterea siguranței pacienților din sistemul sanitar.

    „Investitiile in infrastructura de sănătate, vorbim de 9 miliarde de lei în momentul de față executat, adică plătit din PNRR, o execuție de 87% din bugetul total al PNRR-ului care este de 10,3 miliarde de lei: 2 miliarde de lei alocați prin bugetul de stat pentru reabilități sau achiziția de echipamente noi în spitalele publice din România, 1,5 miliarde de lei proiecte derulate împreună cu banca mondială și aproape 16 miliarde de lei alte fonduri cumulate, vorbesc aici de mecanismele și de proiectele cu mecanismele elvețiene, mecanismele norvegiene, dar și programul operațional sănătate, sunt din perioada de programare 2021-2027, ele sunt gestionate împreună cu Ministerul proiectelor europene, dar dacă ar fi să calculăm un total cumulat, buget de stat, bancă mondială, banca Europeană de investiții, fonduri europene și alte surse de finanțare pe care le are Ministerul Sănătății, vorbim de aproape 30 de miliarde de lei investiți în sistemul de sănătate în ultimii patru ani de zile. Este o sumă istorică, este o sumă fără precedent, care evident că va schimba înfățișarea sistemului de Sănătate”, a declarat Alexandru Rogobete.

    Acesta a precizat că o parte importantă a investițiilor vizează medicina de familie, unde au fost semnate peste 1.300 de contracte pentru reabilitarea și dotarea cabinetelor.

    „1313 contracte au fost semnate pentru reabilitarea cabinetelor și dotarea cu echipamente medicale cu o valoare totală de 97 de milioane de RON 2509 cabinete medicale au fost dotate cu echipamente medicale Și când spun echipamente medicale mă refer la EKG uri spirometre holtere mă rog ecografe în unele cabinete vorbim aici de echipamente care ajută medicul de familie pentru screening în special și pentru diagnostic primar pentru cele mai simple și clare și mai comune dacă doriți patologii zona cardiovasculară zona de diabet și alte zone o investiție totală de 720 de milioane RON în zona de Medicină primară realizată în ultima perioadă șalonul este transmis la Comisia Europeană suntem acum într un schimb de mă rog clarificări întrebări și așa mai departe mă aștept ca în perioada imediat următoare să fie validat acest jalon”, a mai spus ministrul.

    Rogobete a subliniat și extinderea ambulatoriilor de specialitate, considerate esențiale pentru reducerea internărilor inutile și dezvoltarea serviciilor de prevenție și screening.

    „Ambulatoriile de specialitate și investițiile în ambulatoriile de specialitate nu s au axat doar pe zona de dezvoltare sau zona de reabilitare deși a a reprezentat o importantă dacă doriți reformă în această zonă dar o să vedeți mai departe măsurile de reformă și de Schimbarea percepției de schimbare a finanțării pentru ambulatoriile de specialitate au prezentat în acest mandat o prioritate și vă spun de ce pentru că avem mult prea multe internări nenecesare în zona de spitalizare continuă internăm pacienții 2-3 zile doar pentru a le face analize de exemplu, ori astea în mod normal se fac în zona de ambulatoriu de specialitate și mi am dorit cât de mult se poate să dezvoltăm acest segment”, a afirmat ministrul.

    Potrivit acestuia, au fost semnate 66 de contracte pentru dezvoltarea ambulatoriilor.

    „Vorbim aici de 66 de contracte semnate cu Ministerul Sănătății pentru dezvoltarea ambulatorilor de specialitate indicatorul dat de Comisia Europeană era de minim 30 noi am practic dublat. 48 de proiecte sunt finalizate complet, 18 proiecte sunt în curs de finalizare, acum gradul lor de execuție este în medie peste 50%, dar important de menționat este că indicatorul din PNRR a fost îndeplinit pentru că cele minim 30 conform PNRR-ului au fost deja finalizate”, a adăugat Alexandru Rogobete.

    În cadrul PNRR, investițiile în secțiile de terapie intensivă pentru nou-născuți au fost extinse peste ținta inițială, fiind semnate 35 de contracte pentru dotarea a 25 de unități, inclusiv cu ambulanțe specializate pentru nou-născuți. Până în prezent, 21 de proiecte sunt finalizate, iar 14 sunt în curs de implementare, cu o valoare totală de 402 milioane lei și un grad de implementare de 65%.

    Un alt capitol major vizează reducerea riscului de infecții nosocomiale, unde România a depășit semnificativ indicatorii PNRR. Deși ținta inițială era de minimum 25 de spitale dotate, au fost semnate 116 contracte, dintre care 77 sunt finalizate și 39 în curs de execuție avansată, cu o valoare totală de 1,98 miliarde lei, cea mai mare investiție dedicată siguranței pacienților din sistemul sanitar.

    Acesta a făcut și câteva precizări privind situația mandatului său:

    „Ieri mi-am depus demisia pentru că a fost decizia politică a PSD din care fac parte. Ministerul Sănătăţii va fi condus în continuare de mine până când va apărea în Monitorul Oficial decretul de eliberare din funcţie. Am văzut şi eu graba de ieri că de astăzi vin unii să preia, nu ştiu ce să facă. Nu se poate constituţional până nu apare în Monitorul Oficial decretul de eliberare din funcţie, eu semnez şi răspund pentru tot ceea ce se întâmplă în sistemul de sănătate. Voi veni la birou şi luni, şi marţi, şi miercuri şi până când va apărea în Monitorul Oficial decretul de eliberare din funcţie”, a mai declarat ministrul Sănătății.

    Două proiecte naționale pentru boli rare și medicină genomică, lansate de UMF „Carol Davila” și ICDG

    Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București, împreună cu Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Genomică (ICDG), a anunțat debutul a două inițiative medicale complementare cu relevanță națională, destinate întăririi capacității sistemului de sănătate din România în aria bolilor rare și a medicinei genomice.

    Cele două proiecte, a căror valoare totală este de 76,8 milioane de lei, răspund unor nevoi critice identificate la nivel național, respectiv fragmentarea traseului pacientului cu boli rare și accesul limitat la testare genetică, în special pentru populațiile vulnerabile.

    Printr-o abordare integrată, acestea vizează atât consolidarea infrastructurii medicale și a rețelelor de expertiză, cât și creșterea nivelului de competență al profesioniștilor din sănătate și facilitarea accesului echitabil la servicii moderne de diagnostic.

    ”Implementarea acestor proiecte majore marchează un pas semnificativ în alinierea României la standardele europene în domeniul bolilor rare și al genomicii, contribuind la dezvoltarea unor politici de sănătate bazate pe date, la reducerea inegalităților teritoriale și la îmbunătățirea calității vieții pacienților, cele două inițiative susținând integrarea medicinei personalizate în practica clinică, prin utilizarea tehnologiilor avansate de testare genetică și prin dezvoltarea unor mecanisme eficiente de colaborare între centrele medicale, instituțiile academice și organizațiile de pacienți” a declarat Rectorul UMF ”Carol Davila” din București, Prof. Univ. Dr. Viorel Jinga.

    Acesta a ținut să precizeze că: ”prin aceste demersuri, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București și Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Genomică își reafirmă rolul de actori strategici în modernizarea sistemului sanitar românesc, promovând excelența în educație, cercetare și inovație, în beneficiul direct al pacienților și al societății”.

    La rândul său, Director general adjunct și Coordonator al Centrului de Medicină Genomică din cadrul ICDG, Maria Puiu a subliniat că:

    ”Prin proiectele ExpertRARE și Genetică Echitabilă, construim, la nivel național, o infrastructură coerentă care răspunde direct nevoilor pacienților – de la diagnostic precoce și acces la testare genetică, până la îngrijire integrată și multidisciplinară. Ne propunem să reducem inegalitățile în accesul la servicii medicale și să aliniem România la standardele europene, prin instrumente concrete, formarea specialiștilor și colaborare reală între instituții, în beneficiul pacienților cu boli rare și al grupurilor vulnerabile”.

    Consolidarea rețelei naționale pentru bolile rare – proiectul ExpertRARE

    În calitate de lider de proiect, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București implementează Proiectul „ExpertRARE” , finanțat prin Programul Sănătate 2021–2027, cu sprijinul Fondului Social European Plus (FSE+).

    Proiectul este realizat în parteneriat cu universități de medicină și farmacie din Iași, Timișoara și Cluj-Napoca, precum și cu instituții medicale și organizații relevante din domeniu (Institutul Național de Endocrinologie „C.I. Parhon” București, Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, Alianța Națională pentru Boli Rare România).

    Obiectivul principal îl reprezintă creșterea capacității rețelei naționale de centre de expertiză în boli rare de a furniza îngrijire integrată, multidisciplinară și centrată pe pacient. În acest sens, proiectul vizează:

    • dezvoltarea unui set național de instrumente standardizate pentru practica medicală.
    • formarea și calificarea a peste 1.200 de profesioniști din domeniul sănătății;
    • facilitarea colaborării între centrele de expertiză, universități și organizațiile de pacienți.

    Prin rezultatele sale, ExpertRARE contribuie direct la implementarea strategiilor naționale și la alinierea României la standardele europene promovate prin Rețelele Europene de Referință (ERN). Valoarea totală a proiectului este de 34,8 milioane lei, iar perioada de implementare este februarie 2026 – iunie 2028.

    Acces echitabil la testare genetică – proiectul „Genetică Echitabilă”

    În paralel, Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Genomică (ICDG), în calitate de lider, lansează proiectul „Program național pentru acces echitabil la testare genetică și genomică – Genetică Echitabilă” .

    Acest proiect urmărește crearea, pentru prima dată în România, a unui cadru național coerent pentru accesul echitabil la servicii de testare genetică și genomică, în special pentru grupurile vulnerabile.

    Implementat în parteneriat cu UMF „Carol Davila” din București și spitale din Timișoara, Iași, Cluj, Craiova, Târgu Mureș, Pitești, Galați și alte centre regionale, proiectul are ca obiective:

    • dezvoltarea unui cadru metodologic național pentru screening genetic;
    • realizarea de programe de formare pentru specialiști în genetică medicală;
    • implementarea unui sistem de monitorizare și evaluare a screeningului genetic;
    • informarea și consilierea a peste 24.000 de persoane din grupuri vulnerabile;
    • oferirea de servicii de screening genetic pentru aproape 20.000 de beneficiari.

    Proiectul contribuie la reducerea inegalităților în accesul la diagnostic și la integrarea medicinei genomice în politicile publice de sănătate. Valoarea totală a proiectului este de 42 milioane lei, finanțarea fiind asigurată prin Programul Sănătate 2021–2027, cu sprijinul Uniunii Europene.

    Guvernul aprobă sprijin pentru fertilizarea in vitro pentru 10.000 de beneficiari anual, până în 2030

    Guvernul a adoptat un program de sprijin financiar pentru procedurile de fertilizare în vitro, destinat cuplurilor și persoanelor singure care se confruntă cu infertilitatea, măsură prin care circa 10.000 de beneficiari pe an vor putea primi vouchere în intervalul 2026–2030.

    UMF „Carol Davila” va dezvolta primul centru de excelență în biopsie lichidă din România prin proiectul EXCELY

    Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București (UMFCD) urmează să dezvolte primul Centru de Excelență în domeniul biopsiei lichide din România, prin proiectul EXCELY, finanțat din programul european HORIZON EUROPE, orientat către medicina personalizată și depistarea timpurie a cancerului, potrivit unui comunicat transmis de instituție.

    Proiectul EXCELY – Excellence Center in Liquid Biopsy in Personalized Medicine este primul din România finanțat prin apelul Teaming for Excellence și va integra cercetarea, diagnosticul clinic, studiile translaționale și bioinformatica într-o singură structură dedicată medicinei de precizie.

    Centrul va avea ca obiectiv principal îmbunătățirea diagnosticării precoce a cancerului și a bolilor cardiovasculare, în condițiile în care peste 55% dintre cancerele din România sunt depistate în stadii avansate.

    Biopsia lichidă reprezintă o metodă minim invazivă de detectare a materialului biologic eliberat de tumori în fluidele corporale, prin analiza ADN-ului tumoral circulant și a altor biomarkeri, permițând identificarea bolilor printr-o simplă recoltare de sânge.

    „Noile metode de diagnostic prin biopsie lichidă dezvoltate în cadrul Centrului vor permite detectarea cancerului și a bolilor cardiovasculare în stadii mult mai timpurii, printr-o simplă recoltare de sânge. În plus, aceste tehnologii vor facilita monitorizarea în timp real a răspunsului la tratament, permițând ajustarea rapidă și personalizată a terapiilor. Astfel se va reduce semnificativ mortalitatea evitabilă și se va îmbunătăți calitatea vieții pentru mii de pacienți români”, se arată în comunicat.

    Proiectul va dezvolta și parteneriate cu companii farmaceutice, producători de dispozitive medicale și organizații de cercetare pentru studii clinice și implementarea de noi tehnologii medicale.

    Consorțiul reunește șase instituții de cercetare și medicale de nivel internațional, inclusiv UMF „Carol Davila”, Institutul de Cercetare-Dezvoltare în Genomică, precum și universități și institute din Olanda, Germania și Statele Unite ale Americii.

    Prin rețeaua de peste 40 de spitale clinice afiliate, UMF „Carol Davila” va coordona testarea a peste 5.000 de pacienți și va contribui la dezvoltarea primului laborator certificat internațional de biopsie lichidă și multi-omică din România.

    Proiectul are o durată de șase ani și o finanțare totală de 30 de milioane de euro, jumătate asigurată de Comisia Europeană, iar restul prin cofinanțare națională, fondurile fiind destinate infrastructurii de cercetare, echipamentelor medicale și studiilor clinice.

    DSU a testat la București capacitatea de răspuns în cazul unei posibile crize de sănătate provocate de un virus gripal de tip A

    Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) a desfășurat la București un exercițiu de simulare tip table-top, prin care a fost evaluată capacitatea de reacție în eventualitatea unei crize de sănătate publică provocate de un virus gripal de tip A, cu particularități epidemiologice încă neclare.

    Activitatea face parte din proiectul european „Preparedness for society in health crises and disasters” (PREPSHIELD), finanțat de Comisia Europeană prin programul HORIZON CL3-2023-DRS-01, care urmărește dezvoltarea unor mecanisme de intervenție centrate pe cetățean și pe implicarea comunităților vulnerabile în procesul de planificare și decizie.

    Exercițiul a reunit reprezentanți ai autorităților cu atribuții în gestionarea situațiilor de urgență, structuri operative și parteneri din mediul neguvernamental, fiind coordonat la nivel național cu participarea secretarului de stat în Ministerul Afacerilor Interne, șeful DSU, dr. Raed Arafat, și a directorului de proiect în România, dr. Bogdan Pop.

    Scopul principal al simulării a fost analizarea unui scenariu complex de criză sanitară și evaluarea modului de reacție al instituțiilor implicate, precum și identificarea eventualelor vulnerabilități din procedurile de intervenție.

    În cadrul exercițiului, un rol important l-a avut și componenta de feedback din partea comunităților și a grupurilor vulnerabile, realizată prin aplicația mobilă PREPSHIELD, utilizată ca instrument digital de sprijin pentru procesul decizional și cooperarea interinstituțională.

    România găzduiește acest exercițiu ca parte a unui demers european mai amplu, alături de simulări similare desfășurate în Germania și Italia, rezultatele urmând să contribuie la elaborarea unor recomandări privind pregătirea și răspunsul la crize de sănătate la nivel european.

    “Prin astfel de inițiative, România își reafirmă angajamentul de a dezvolta instrumente digitale și strategice care să faciliteze un proces decizional agil, transparent și orientat către protecția fiecărui cetățean. Proiectul „Preparedness for society in health crises and disasters” vizează crearea unui ecosistem de reziliență prin care recomandările tehnice și instrumentele digitale să fie validate prin experiența directă a comunităților, asigurând un răspuns mai uman și mai eficient în fața viitoarelor provocări globale”, transmit reprezentanții DSU.

    Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, și-a depus demisia din funcție

    Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, și-a depus, joi, demisia din funcție, alături de ceilalți miniștri social-democrați.

    Ministrul Sănătății a anunțat încă de miercuri că își va depune demisia, în contextul crizei politice din coaliție, afirmând că decizia este iminentă și deja asumată.

    „Mâine ( joi – n.r.) este ziua demisiei, o voi scrie repede”, a declarat ministrul Rogobete, întrebat dacă și-a redactat deja demisia.

    Vineri, în cadrul unei conferințe de presă, Alexandru Rogobete va prezenta bilanțul celor zece luni de mandat la conducerea Ministerului Sănătății.

    Procedura legală prevede ca, după ce demisiile sunt depuse și înregistrate la Cancelaria premierului, împreună cu propunerile de interimari acestea să fie transmise la Palatul Cotroceni, în vederea emiterii decretelor de revocare, respectiv, de numire în funcție.Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, și-a depus demisia din funcție

    Premieră la Spitalul Județean Ploiești: A fost introdusă investigația DEXA pentru depistarea precoce a bolilor osoase

    Spitalul Județean de Urgență „Dr. Constantin Andreoiu” Ploiești a extins gama de servicii medicale prin introducerea unei noi investigații pentru diagnosticarea timpurie a afecțiunilor osoase, osteodensitometria (DEXA), a anunțat unitatea sanitară.

    Investigația, utilizată pentru măsurarea densității minerale osoase, este esențială în diagnosticarea osteoporozei și evaluarea riscului de fracturi, afecțiuni frecvente mai ales la persoanele vârstnice sau la femeile aflate la menopauză.

    Potrivit reprezentanților spitalului, procedura este realizată cu un echipament de ultimă generație, fiind non-invazivă, rapidă și nedureroasă, fără a implica radiații semnificative pentru pacient.

    Osteodensitometria permite identificarea timpurie a pierderii de masă osoasă, monitorizarea evoluției bolii și evaluarea eficienței tratamentelor administrate pacienților cu risc de osteoporoză.

    Investigația este disponibilă gratuit pentru pacienți, pe baza biletului de trimitere, în cadrul contractului cu Casa de Asigurări de Sănătate Prahova.

    Serviciul medical se adresează în special femeilor aflate la menopauză, pacienților cu antecedente de fracturi, precum și persoanelor cu factori de risc pentru osteoporoză, indiferent de sex.

    “Prevenția este cheia! Depistarea la timp te ajută să previi complicațiile și să îți menții mobilitatea și independența”, transmit reprezentanții instituției.

    Spitalul Clinic CF Timișoara investește peste 5,7 milioane lei în digitalizarea serviciilor medicale prin PNRR

    Spitalul Clinic CF Timișoara a implementat un amplu proiect de modernizare digitală în domeniul sănătății, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu o valoare de peste 5,7 milioane de lei, având ca obiectiv dezvoltarea serviciilor medicale prin soluții de eHealth și telemedicină.

    Proiectul, derulat în cadrul componentei „Transformare digitală, realizarea sistemului eHealth și telemedicină”, a inclus achiziția de echipamente IT, printre care aparate multifuncționale și 80 de stații de lucru destinate secțiilor și cabinetelor medicale, precum și modernizarea infrastructurii informatice a spitalului.

    De asemenea, au fost implementate soluții digitale pentru consultații, sisteme electronice de prescriere a rețetelor și un dosar medical electronic al pacientului, cu scopul de a eficientiza activitatea medicală și de a facilita accesul la datele clinice în timp real.

    Potrivit conducerii unității, proiectul a permis trecerea la un sistem integrat de gestionare a informațiilor medicale, inclusiv prin introducerea tabletelor pentru medici, care oferă acces rapid la investigații și analize de laborator.

    „Odată cu implementarea acestui sistem, am intrat în era digitală. Am modernizat sistemele informatice, am achiziționat echipamente de ultimă generație și avem softuri dedicate pentru activitatea medicală și administrativă”, a declarat dr. Cosmin Gridan, managerul Spitalului Clinic CF Timișoara.

    Acesta a precizat că infrastructura IT veche genera disfuncționalități frecvente, iar noile soluții digitale au înlocuit un sistem informatic depășit și instabil.

    În cadrul aceluiași proiect, a fost introdusă și programarea online pentru consultații, pacienții având posibilitatea de a se programa rapid la una dintre cele 18 specialități medicale disponibile și de a primi confirmări prin SMS.

    „Pacienții se pot programa în câteva minute, pot alege medicul în funcție de disponibilitate, iar sistemul le transmite automat confirmarea pe telefon. În paralel, utilizăm deja prescripția electronică”, a explicat dr. Cosmin Gridan.

    Valoarea totală a proiectului se ridică la 5.702.297 lei, din care aproximativ 83.000 de lei reprezintă contribuția proprie a spitalului.

    Reprezentanții unității medicale arată că, prin implementarea acestor sisteme, Spitalul Clinic CF Timișoara își consolidează infrastructura digitală și dezvoltă o arhivă electronică integrată, care va permite gestionarea centralizată a datelor medicale.

    În ultimii ani, spitalul a derulat mai multe proiecte finanțate din fonduri europene și naționale, prin care a fost dotat cu echipamente medicale moderne, extinzându-și astfel capacitatea de diagnostic și tratament.

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.