Educația pentru sănătate și pregătirea în acordarea primului ajutor sunt în centrul etapei naționale „Sanitarii Pricepuți” 2026, unde 45 de echipaje de liceeni din România se întrec în probe teoretice și practice organizate de Crucea Roșie Română până pe 17 iulie, la Complexul Turistic Cheile Grădiștei Fundata.

Echipajele participante își vor testa cunoștințele medicale, capacitatea de reacție și lucrul în echipă. Potrivit organizatorilor, în spatele fiecărui concurent se află numeroase ore de pregătire, exerciții și implicare pentru dobândirea unor abilități care pot fi esențiale în situații în care fiecare secundă contează.

Crucea Roșie Română subliniază că programul „Sanitarii Pricepuți” nu reprezintă doar o competiție, ci un proiect de educație pentru sănătate destinat formării tinerilor în domeniul primului ajutor și al intervenției responsabile.

Desfășurat fără întrerupere din 1962, „Sanitarii Pricepuți” este cel mai longeviv și amplu program național de educație pentru sănătate și prim ajutor dedicat elevilor din România. De-a lungul anilor, programul a contribuit la formarea a peste 181.000 de elevi și profesori, prin dezvoltarea unor competențe esențiale privind acordarea primului ajutor, spiritul civic și reacția în situații de urgență.

Proiectele de construire a spitalelor finanțate prin PNRR au înregistrat progrese semnificative, iar Ministerul Sănătății anunță că și-a îndeplinit obligațiile privind finanțarea investițiilor. Ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, precizează că șapte din cele opt spitale incluse în program au ajuns la un grad de execuție cuprins între 91% și 100%.

„Din partea Ministerului Sănătății nu există blocaje: finanțarea este asigurată, facturile sunt achitate la zi, iar toate obligațiile care ne revin au fost îndeplinite”, a transmis Cseke Attila.

Ministrul interimar al Sănătății a precizat că a organizat o videoconferință cu reprezentanții spitalelor finanțate prin PNRR, constructorii și autoritățile locale pentru analiza stadiului lucrărilor și a etapelor necesare până la finalizarea investițiilor.

„România are nevoie de spitale noi, iar acum fiecare zi contează”, a afirmat Cseke Attila.

Acesta a solicitat ca, acolo unde lucrările permit, procedurile de recepție să fie demarate înainte de termenul-limită de 31 august 2026, pentru ca proiectele finalizate să poată intra mai rapid în etapa de operaționalizare.

„Nu trebuie să așteptăm ultima zi atunci când proiectele pot fi închise mai devreme și spitalele pot intra mai rapid în etapa de operaționalizare”, a transmis ministrul.

Cseke Attila a subliniat că este necesară mobilizarea tuturor factorilor implicați — constructori, beneficiari și autorități locale — pentru accelerarea ritmului lucrărilor, astfel încât investițiile să fie finalizate la timp.

„De acum înainte, este nevoie de mobilizarea tuturor. Constructorii, beneficiarii și autoritățile locale trebuie să accelereze ritmul de lucru, astfel încât aceste investiții să fie finalizate la timp și să ofere pacienților din România condițiile moderne de îngrijire pe care le merită”, a declarat ministrul interimar al Sănătății.

Prof. univ. dr. Cătălina Poiană, președinta Colegiului Medicilor din România, a subliniat, la deschiderea Congresului Național al Medicilor Rezidenți în Psihiatrie, importanța formării profesionale permanente, a consolidării competențelor de comunicare și a susținerii tinerilor specialiști pentru a face față provocărilor actuale din domeniul sănătății. Evenimentul are ca temă „Drepturile medicilor rezidenți în psihiatrie – între reglementare, realitate și implicații asupra actului medical”.

„Am primit cu bucurie invitația voastră de a participa la ceremonia de deschidere a celei de-a 24-a ediții a Congresului Național al Medicilor Rezidenți în Psihiatrie și spun acest lucru pentru că pentru noi, la Colegiul Medicilor din România, educația medicală continuă și pregătirea profesională a tinerilor rezidenți reprezintă o prioritate”, a declarat prof. univ. dr. Cătălina Poiană.

Aceasta a apreciat organizarea congresului și rolul său în dezvoltarea profesională a medicilor aflați în pregătire.

„Evenimente de acest gen, ca cel pe care îl organizați în aceste zile și pentru care vă felicit, pentru că într-adevăr este o tradiție în medicina românească și mă bucur că această tradiție s-a reluat. Aceste evenimente, pe de o parte, aduc în discuție subiecte importante care țin de pregătirea dumneavoastră profesională, de aducerea la zi a cunoștințelor în domeniul psihiatriei, dar poate mai mult decât atât vă oferă acea platformă de a colabora, de a interrelaționa și de a perfecționa comunicarea.”

Prof. univ. dr. Cătălina Poiană a subliniat că medicii rezidenți trebuie să își dezvolte nu doar competențele medicale, ci și capacitatea de comunicare, atât în echipa medicală, cât și în relația cu pacienții și aparținătorii.

„Pentru că dincolo de pregătirea voastră profesională, dincolo de ceea ce veți acumula ca și cunoștințe în domeniul psihiatriei, care cu certitudine vor aduce plus valoare în îngrijirea pacienților psihiatrici, este foarte important ca voi, în acești ani, să căpătați și abilități în ceea ce privește comunicarea, mai ales în specialitatea pe care ați ales-o să o urmați.”

Președinta Colegiului Medicilor din România a explicat că lipsa comunicării poate genera probleme în cadrul echipei medicale și în relația cu pacientul.

„Când vorbesc despre comunicare mă refer atât la comunicarea în cadrul echipei medicale. Și ați văzut cu toții că de cele mai multe ori problemele apar tocmai datorită unei lipse de comunicare în cadrul acestei echipe medicale, dar și comunicarea cu pacientul și comunicarea cu aparținătorii și cu familia pacientului. De foarte multe ori multe situații tensionate pot fi ameliorate și prognosticul îmbunătățit în momentul în care se stabilește acest canal de comunicare între dumneavoastră, profesioniști din sănătate, și pacienții noștri.”

Aceasta a atras atenția că pacientul trebuie să rămână în centrul sistemului medical, iar resursa umană reprezintă una dintre cele mai importante valori ale sănătății.

„Trebuie să punem în centrul sistemului de sănătate pacientul și ce vreau să subliniez este că în sistemul nostru de sănătate, poate mai mult decât în alte sisteme, chiar și mai performante decât ale noastre, resursa umană este poate avutul cel mai de preț pe care îl avem și acest lucru a fost demonstrat în repetate rânduri și nu demult în timpul pandemiei.”

Prof. univ. dr. Cătălina Poiană a vorbit și despre provocările actuale ale profesiei medicale, inclusiv despre presiunea informațiilor false din spațiul public și necesitatea implicării medicilor în educația pentru sănătate.

„Ca profesioniști în sănătate este bine să vă faceți vocea auzită și în comunitățile în care veți profesa, dincolo de ceea ce faceți pentru pacienții voștri și de felul în care veți fi alături de ei cu empatie, cu dăruire și fiindu-le alături în toată suferința lor, va trebui să vă implicați în viața comunității pentru că dumneavoastră veți contribui și trebuie să contribuiți la educația pentru sănătate.”

Ea a subliniat importanța sprijinului acordat medicilor rezidenți pentru dezvoltarea profesională.

„Considerăm că dumneavoastră, rezidenții, sunteți viitorul și atunci în dumneavoastră trebuie în permanență investită încredere și trebuie investită susținere și sprijin pentru dezvoltarea dumneavoastră profesională.”

Președinta Colegiului Medicilor din România a menționat că un chestionar realizat în rândul medicilor rezidenți a evidențiat probleme legate de pregătirea profesională, aplicabilitatea practică a cunoștințelor, dezvoltarea abilităților de comunicare și condițiile oferite în spitalele unde aceștia își desfășoară rezidențiatul.

Prof. univ. dr. Cătălina Poiană a arătat că susținerea rezidenților trebuie îmbunătățită atât prin implicarea coordonatorilor de rezidențiat, cât și prin sprijinul întregii echipe medicale.

Aceasta a subliniat că medicina modernă se bazează pe colaborare între specialități.

„Medicina la ora actuală nu se poate face decât în echipă și printr-o puternică colaborare interdisciplinară și multidisciplinară.”

Prof. univ. dr. Cătălina Poiană a precizat că mulți tineri rezidenți își doresc să lucreze și în orașe mai mici, însă pentru acest lucru este nevoie de infrastructură, echipe medicale complete și sprijin din partea autorităților.

La finalul intervenției sale, președinta Colegiului Medicilor din România i-a asigurat pe medicii rezidenți de sprijinul organizației profesionale și a menționat existența unei comisii dedicate tinerilor rezidenți, către care aceștia se pot adresa pentru sprijin.

Colegiul Medicilor Stomatologi din România (CMSR) precizează că evaluarea clinică a cavității orale efectuată de medicii stomatologi face parte din exercitarea profesiei medicale și nu poate fi considerată doar o acțiune de informare, aceste activități fiind supuse regulilor legale și deontologice în vigoare.

Precizarea vine după o solicitare transmisă de Asociația Națională pentru Protecția Pacienților din Stomatologie (ANPPS), care a cerut clarificări cu privire la campania de screening oral desfășurată în perioada 26-27 iunie 2026. În urma acestei solicitări, CMSR a transmis o poziție oficială privind natura activităților de examinare orală și cadrul legal în care acestea trebuie desfășurate.

Potrivit Colegiului Medicilor Stomatologi din România, examinarea cavității orale realizată de medici stomatologi pentru identificarea unor posibile leziuni suspecte și recomandarea prezentării pacientului la servicii de specialitate reprezintă o activitate de prevenție și depistare precoce, inclusă în exercitarea profesiei de medic stomatolog, conform Legii nr. 95/2006.

„Examinarea clinică a cavității orale presupune identificarea și interpretarea semnelor clinice de către medicul stomatolog. Aceasta implică stabilirea unui diagnostic prezumtiv, parcurgerea unui proces de diagnostic diferențial și recomandarea unui traseu medical ulterior, atunci când este necesar”, a transmis Colegiul Medicilor Stomatologi din România.

CMSR subliniază că orice acțiune care presupune evaluarea clinică a cavității orale de către un medic stomatolog intră în sfera actului profesional medical și trebuie realizată conform obligațiilor prevăzute de legislație și de normele deontologice.

„Prin urmare, dacă o acțiune presupune examinarea clinică a cavității orale de către medici stomatologi, aceasta reprezintă un act profesional stomatologic și se supune integral cadrului legal și deontologic aplicabil”, a precizat Colegiul Medicilor Stomatologi din România.

Instituția arată că România are nevoie de acțiuni de educație, prevenție și depistare precoce în domeniul sănătății orale, însă acestea trebuie desfășurate cu respectarea regulilor care guvernează profesia medicală.

„România are nevoie de acțiuni de educație, prevenție și depistare precoce în sănătatea orală. În același timp, fiecare medic stomatolog, prin natura profesiei sale, își asumă protecția drepturilor pacienților. Iar această protecție începe, înainte de toate, prin respectarea condițiilor legale și deontologice în care se desfășoară activitatea profesională”, transmite CMSR.

Alexandru Rogobete, fost ministru al Sănătății, spune că se opune oricărui act normativ care ar reduce veniturile angajaților din sistemul medical, considerând că o asemenea decizie ar afecta funcționarea sistemului sanitar și ar putea readuce fenomenul plecării medicilor din România.

Într-o postare publicată pe Facebook, acesta susține că dezbaterea privind Legea salarizării este prezentată doar din perspectiva riscului ca România să piardă 700 de milioane de euro, fără a fi explicate efectele pe care le-ar avea asupra sistemului sanitar.

„De aseară, bula care pretinde că „salvează România” ne vorbește fără oprire despre responsabilitate fațǎ de țarǎ. Și da, politicienii trebuie să fie responsabili față de țară. Dar există o diferență uriașă între responsabilitatea față de România și oportunismul politic de moment.

Ni se spune că, dacă Legea salarizării nu este adoptată în forma propusă, România riscă să piardă 700 de milioane de euro. Este un risc real și nimeni nu îl contestă. Dar ceea ce nu ni se spune este ce urmează după”, a scris Alexandru Rogobete într-o postare publicată pe Facebook.

Fostul ministru reamintește că s-a opus încă de la începutul anului reducerii cu 10% a veniturilor personalului medical și spune că își menține aceeași poziție.

„La începutul acestui an m-am opus ferm ideii de a reduce cu 10% veniturile personalului medical. Am spus atunci că este o greșeală și spun același lucru și astăzi. Din păcate, văd că nu v-ați oprit. Mergeți mai departe pe același drum “reformist””, a transmis Alexandru Rogobete.

În opinia fostului ministru, diminuarea veniturilor personalului medical nu poate fi considerată o reformă.

„Nu, aceasta nu este o reformă.

Reforma nu înseamnă să reduci veniturile medicilor, asistentelor, infirmierilor, farmaciștilor, chimiștilor, fiziokinetoterapeuților și ale tuturor celor care țin spitalele în funcțiune. Reforma nu înseamnă să descurajezi oamenii care salvează vieți”, a afirmat fostul ministru al Sănătății.

Totodată, acesta avertizează că o astfel de măsură ar putea avea efecte grave asupra sistemului medical.

„Va începe din nou exodul medicilor. Un fenomen pe care România l-a plătit ani la rând și pe care, cu mult efort, începuserăm să îl reducem.

Dacă pentru voi aceasta este reforma, atunci înseamnă că ați înțeles complet greșit ce înseamnă să construiești un stat puternic”, a declarat Alexandru Rogobete.

Fostul ministru susține că termenul „reformă” este folosit în mod abuziv și anunță că nu va susține un act normativ care afectează veniturile personalului medical.

„Nu faceți nicio reformă. Folosiți doar cuvântul „reformă” pentru că a fost împins în mentalul colectiv și creează impresia că se întâmplă ceva. În realitate, este ipocrizie și oportunism politic de moment.

Eu nu voi vota nicio lege care duce la scăderea veniturilor personalului medical. Nu pot susține o decizie care slăbește sistemul de sănătate și pune în pericol viitorul lui”, a mai transmis fostul ministru al Sănătății.

În încheiere, Alexandru Rogobete afirmă că România are nevoie de reforme reale și lansează un apel privind protejarea sistemului sanitar.

„România are nevoie de reforme adevărate, nu de sacrificarea oamenilor pentru obiective politice de moment sau pentru planurile unui singur om pentru anul 2030.

Întrebarea este simplă: chiar vreți să distrugeți sistemul de sănătate al României?

O țară nu se salvează tăind din cei care, în fiecare zi, salvează vieți”, a transmis Alexandru Rogobete.

Președintele Consiliului Județean Iași, Costel Alexe, anunță că investiția la Spitalul Regional de Urgență Iași avansează conform graficului stabilit, lucrările de excavare pentru clădirea principală fiind realizate în proporție de peste 85%.

„Pe șantierul de la Spitalul Regional de Urgență Iași se lucrează zi și noapte pentru ca acest obiectiv să fie gata cât mai repede”, a transmis Costel Alexe într-o postare pe Facebook.

Președintele CJ Iași a precizat că, în această perioadă, sunt realizate lucrări de terasamente și infrastructură, iar platformele tehnologice și lucrările de îmbunătățire a terenului avansează conform programului de execuție.

Costel Alexe a anunțat că în această săptămână încep lucrările la stratul de transfer, etapă care urmează să fie încheiată în jurul datei de 20 august. Ulterior, vor fi executate lucrările de nivelare a terenului și turnarea fundației generale (radierului) pentru corpul principal al spitalului.

„Avem nevoie de această infrastructură medicală. Sper ca lucrurile să evolueze în continuare bine!”, a transmis președintele Consiliului Județean Iași.

Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU) informează că un pacient de 59 de ani, cu arsuri severe pe aproximativ 52% din suprafața corporală, a fost transferat în Regatul Belgiei, la o unitate medicală de specialitate din Liege, printr-o misiune aeromedicală realizată cu sprijinul Ministerului Apărării Naționale.

Pacientul, intubat și ventilat mecanic, a suferit arsuri de grad IIB-III în urma unui incendiu și a primit îngrijiri medicale la Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava. Transferul către o unitate spitalicească specializată din Regatul Belgiei a fost aprobat pentru continuarea tratamentului.

Misiunea a fost realizată cu o aeronavă C-27J Spartan a Forțelor Aeriene Române, configurată special pentru evacuare medicală, care a decolat de la Baza 90 Transport Aerian Otopeni „Comandor aviator Gheorghe Bănciulescu”.

Aeronava a aterizat pe Aeroportul Internațional Suceava, unde pacientul a fost preluat de la unitatea medicală și transportat la bord în condiții de maximă siguranță cu o ambulanță tip C cu medic a Serviciului Județean de Ambulanță Suceava. Ulterior, aeronava militară și-a continuat zborul direct către Belgia.

Pe durata transportului aeromedical, pacientul beneficiază de asistență medicală asigurată de o echipă formată dintr-un medic și un asistent din cadrul UPU-SMURD al Spitalului Clinic de Urgență București, alături de personal medical militar al Ministerului Apărării Naționale.

“Misiunea reprezintă un efort comun și o coordonare interinstituțională de specialitate între Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU), Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), Ministerul Sănătății și Ministerul Apărării Naționale”, transmit reprezentanții DSU.