Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că va trimite Corpul de Control la Spitalul Județean Constanța și că va solicita, în paralel, Comisiei de Medicină a Muncii reevaluarea medicală a scutirilor de gardă, strict din perspectivă profesională și medicală, după ce managerul unității medicale a declarat că, pe anumite secții, peste 70% dintre medici au scutire de gardă.

„Am urmărit declarația managerului Spitalului Clinic Județean de Urgență din Constanța, potrivit căreia, pe anumite secții, peste 70% dintre medici au scutire de gardă. Vreau să fiu foarte clar de la început: nu generalizez și nu contest existența unor patologii reale, pe care le respect și le voi respecta întotdeauna. În orice colectiv există situații medicale obiective. Însă o proporție de peste 70% este în afara oricărui cadru normal și indică faptul că, din punctul meu de vedere, acolo lucrurile au degenerat. Din acest motiv, voi trimite Corpul de Control al Ministerului Sănătății la Spitalul Județean Constanța și voi solicita, în paralel, Comisiei de Medicină a Muncii reevaluarea medicală a scutirilor de gardă pentru secțiile respective, strict din perspectivă profesională și medicală”, a transmis Alexandru Rogobete, pe pagina sa de Facebook.

Ministrul a subliniat că nu pot fi acceptate situații în care restricțiile medicale „par să existe doar în zona publică, dar nu și în activitatea din sistemul privat”.

„Nu poți avea lombosciatică doar într-un spital public, dar să poți face fără probleme activitate medicală în altă parte. În același timp, vreau să spun deschis un lucru: fenomenul legat de gărzi există, îl cunosc și nu îl ignor. Este un subiect dificil, care ar fi trebuit abordat cu ani în urmă. O vom face acum, cu dialog, cu echilibru și cu respect față de profesioniști, nu prin decizii abrupte sau impuse peste noapte. Dar, în acest proces, nu trebuie să uităm de pacienți. Un spital județean de urgență, care deservește o întreagă regiune, nu își poate permite să lase linii de gardă esențiale descoperite, indiferent de motivele și conflictele interne. Din punctul meu de vedere, nu este corect și nu este etic, iar acesta este motivul pentru care intervin direct”, a mai spus ministrul Sănătății.

„În acest an vom implementa un nou sistem, cu: gardă la domiciliu, gardă de monitorizare, gardă de urgență, plătite diferențiat, pentru a reflecta corect nivelul de responsabilitate și efort”, a transmis, duminică, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete. „Reforma gărzilor este una structurală și deja în curs”, a subliniat ministrul.

„În paralel, analizăm – împreună cu sindicatele și profesioniștii din sănătate – o propunere inspirată din practica europeană: posibilitatea organizării gărzilor de 12 ore. Subliniez clar: nu va fi o măsură obligatorie. Va fi o opțiune, acolo unde se dorește și unde este fezabilă, nu pentru toate spitalele și nu pentru toate specialitățile”, a scris Alexandru Rogobete, pe pagina de Facebook.

Potrivit ministrului, spitalul va putea decide dacă organizează gărzi de 12 sau 24 de ore, iar în interiorul aceluiași spital decizia va putea fi adaptată pe secții.

„Estimez că în cursul semestrului I vom putea crea și acest cadru legislativ, cu implementare treptată, responsabilă și adaptată realităților din teren”, a mai afirmat ministrul Sănătății.

Duminică, Alexandru Rogobete a anunțat că va trimite Corpul de Control la Spitalul Județean Constanța și că va solicita, în paralel, Comisiei de Medicină a Muncii reevaluarea medicală a scutirilor de gardă, strict din perspectivă profesională și medicală, după ce managerul unității medicale a declarat că, pe anumite secții, peste 70% dintre medici au scutire de gardă.

Colegiul Medicilor din România (CMR) a transmis, joi, că declară, cu valoare simbolică, cuvintele „Respect” și „Încredere” drept repere-cheie, care să definească direcțiile pentru anul 2026 în activitatea desfășurată în zona de responsabilitate profesională, morală și instituțională a profesiei medicale.

„Această inițiativă, în premieră pentru sănătatea românească, reflectă angajamentul instituției de a contribui activ la definirea unei culturi profesionale și sociale sănătoase în jurul profesiei medicale și a interacțiunii cu sistemul de sănătate”, a transmis Colegiul Medicilor din România.

Potrivit sursei citate, cuvintele-cheie ale acestui an au fost stabilite prin decizia Biroului Executiv al CMR, urmând ca, pentru anul viitor, acestea să fie conturate printr-un proces  de consultare extinsă, la care vor fi invitați să se implice:

• reprezentanți ai Consiliului Național al CMR,
• reprezentanți colegiile teritoriale,
• ⁠reprezentanți autorități,
• jurnaliști specializați în sănătate,
• reprezentanți ai societății civile.

„Scopul este ca această acțiune să devină o tradiție simbolică pentru fiecare 1 ianuarie, care să marcheze o direcție comună și asumată pentru profesia medicală și sistemul de sănătate pentru anul în curs”, a precizat CMR.

Colegiul Medicilor din România a subliniat că respectul exprimă necesitatea unei relații profesionale și umane de considerație și recunoaștere, esențială pentru o construcție sănătoasă.

Astfel, potrivit CMR, trebuie să existe respect pentru pacienți prin îngrijire acordată la standarde profesionale, bazată pe știință cu valențe de comunicare și înțelegere a nevoilor pe care pacienții le au.

De asemenea, trebuia să existe respect pentru medici.

„Recunoașterea rolului medicului în sănătate și societate, a medicilor profesioniști și corecți care își fac datoria. Respectul pentru medici trebuie să fie reflectat și prin condiții de muncă, siguranță profesională și protejarea prestigiului profesiei medicale”, a afirmat CMR.

Potrivit CMR, trebuie să existe și respect pentru profesie, prin păstrarea standardelor, a eticii profesionale, promovarea pe criterii de meritocrație și performanță, lupta împotriva politizării în funcțiile ce privesc profesia medicală, precum și respect instituțional, prin colaborare reală bazată pe dialog instituțional între autorități și CMR.

„Încrederea este esențială pentru funcționarea eficientă a  sistemului de sănătate: fără încrederea pacientului în medic și a societății în profesioniștii săi, medicina nu își poate îndeplini misiunea la nivelul cel mai bun”, a subliniat CMR.

Încrederea reprezintă, de asemenea, unul dintre fundamentele relației medic–pacient, a precizat CMR.

„Este o nevoie reală a societății, pe care medicii o pot reconstrui și consolida prin profesionalism, implicare, transparență, corectitudine și comunicare. Încrederea are legătură și cu știința și combaterea dezinformării, iar pentru atingerea acestui obiectiv este nevoie de corectitudine și informare activă a societății pe subiecte ce țin mai ales de sănătatea publică”, a mai transmis sursa citată.

În opinia CMR, ăncrederea presupune inclusiv relația constructivă ce trebuie dezvoltată cu instituții și decidenți, atunci când proiectele și acțiunile acestora au rezultate care îmbunătățesc, contribuie la evoluție sau consolidează sistemul de sănătate.

„Respectul și Încrederea reprezintă coloana vertebrală a actului medical. Le-am ales ca repere pentru anul 2026 pentru că aceste cuvinte, prin ceea ce definesc, arată necesități ce trebuie consolidate. Prin această inițiativă, deschidem o tradiție prin care, la fiecare început de an, să ne reafirmăm valorile esențiale pentru anul în curs. Începem astăzi, prin această decizie a Biroului Executiv, dar, în anii viitori, această alegere va fi una colectivă, reflectând atât vocea medicilor, cât și a societății”, a declarat prof. univ. dr. Cătălina Poiană, președinta CMR.

Colegiul Medicilor din România își propune să integreze valorile de Respect și Încredere în toate proiectele și inițiativele din 2026, promovând o viziune centrată pe profesionalism si demnitate în raport cu profesia medicală.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat înființarea programului AP-ROBOTICA, prin intermediul căruia Ministerul Sănătății va finanța direct spitalele publice dotate cu roboți chirurgicali, pentru achiziția de kituri, instrumentar și materiale consumabile necesare utilizării acestora în intervențiile realizate la pacienți.

Ordinul de ministru care înființează AP-ROBOTICA a fost pus în transparență decizională pe site-ul Ministerului Sănătății, iar finanțarea va începe din anul viitor.

”Tot mai multe spitale publice din România au astăzi în dotare roboți chirurgicali de ultimă generație, utilizați în intervenții complexe de oncologie, neurochirurgie, chirurgie generală sau ortopedie. Tehnologia există. Profesionalismul există. Dar, până acum, pacienții nu au putut beneficia la adevărata capacitate de aceste intervenții pentru că nu a existat un mecanism public clar de finanțare pentru chirurgia robotică. Corectăm această inechitate”, a transmis ministrul, pe pagina de Facebook.

Potrivit ministrului, AP-ROBOTICA permite ca intervențiile de chirurgie robotică să fie realizate în spitalele publice din România, fără ca pacienții să fie nevoiți să caute soluții în afara țării.

„Programul se adresează tuturor spitalelor publice care dețin roboți chirurgicali, indiferent de specialitate, și creează premisele dezvoltării unor centre de excelență în chirurgie robotică, la nivel național”, a precizat ministrul.

Potrivit sursei citate, chirurgia robotică înseamnă mai mult decât tehnologie.

„Înseamnă durată mai scurtă de spitalizare, mai puține complicații postoperatorii, rezultate funcționale și oncologice mai bune, recuperare mai rapidă și, în final, o calitate a vieții semnificativ îmbunătățită pentru pacienți.La nivel de sistem, aceste beneficii se traduc prin economii pe caz, eliberarea paturilor de spital și creșterea eficienței spitalelor publice, aliniind România la standardele internaționale”, arată sursa citată.

De finanțare beneficiază spitalele publice care au în dotare roboți chirurgicali, indiferent de specialitatea medicală, și se finanțează materiale și consumabile necesare intervențiilor realizate prin chirurgie robotică.

”Consider că, prin acest program, reparăm o nedreptate față de pacienți și facem un pas real spre un sistem medical modern, echitabil și performant. Mulțumesc profesioniștilor din sănătate care au lucrat alături de mine și de echipa Ministerului Sănătății la construcția acestui program”, a mai precizat ministrul.

Ministerul Sănătății a lansat în transparență decizională o Hotărâre de Guvern care stabilește cadrul legal prin care prevenția trece de la declarații la o politică publică concretă, a transmis ministrul Alexandru Rogobete.

„Este o continuare firească a mesajelor pe care le-am transmis constant: prevenția trebuie să ajungă la oameni din timp, nu să fie invocată doar când boala este deja instalată și posibilitățile de intervenție sunt limitate”, a precizat ministrul.

Conform acestuia, în Programul național de prevenire, supraveghere și control al infecției HIV/SIDA se introduce profilaxia pre-expunere (PrEP) pentru persoanele neinfectate, dar cu risc de expunere. Este o măsură de prevenție utilizată la nivel european, cu eficiență dovedită, care reduce semnificativ riscul de infectare și permite intervenția înainte ca boala să apară.

În domeniul sănătății mintale, se creează cadrul pentru intervenție timpurie, asigurând acces la testare rapidă pentru identificarea precoce a consumului de substanțe psihoactive și introducând evaluarea psihologică pentru copiii sub 18 ani. Problemele pot fi identificate la timp, iar îngrijirea medicală devine preventivă și orientată spre viitor, nu doar reactivă.

Prin aceeași Hotărâre, se înființează trei programe naționale de sănătate publică cu impact major pe termen lung:

• Programul național de screening pentru cancerul de sân, col uterin și colorectal stabilește, pentru prima dată, un cadru coerent de screening la nivel populațional. Astfel, depistarea nu mai este întâmplătoare, ci se realizează prin programe organizate, crescând accesul la diagnostic precoce și șansele de tratament eficient și supraviețuire.

• Programul național de screening neonatal permite identificarea precoce a unor afecțiuni grave la nou-născuți, înainte de apariția simptomelor clinice ireversibile. Este una dintre cele mai eficiente forme de prevenție, cu impact direct asupra dezvoltării copilului și asupra calității vieții pe termen lung.

• Programul național de îngrijiri paliative creează cadrul pentru extinderea serviciilor destinate pacienților cu boli cronice progresive, în stadii avansate sau terminale. Dezvoltăm îngrijiri la domiciliu, în ambulatoriu, în regim de spitalizare de zi și prin echipe mobile, astfel încât îngrijirea să fie continuă, adaptată și centrată pe nevoile reale ale pacientului și ale familiei.

Ministrul Alexandru Rogobete a subliniat că transparența decizională reprezintă un instrument de lucru, nu o simplă formalitate, și a invitat la observații, propuneri și contribuții care să sprijine construirea unor programe funcționale, adaptate realităților României.

„Încrederea se construiește prin fapte. Iar prevenția este una dintre cele mai responsabile forme de grijă față de oameni”, a concluzionat ministrul.

Fostul manager al Spitalului Județean de Urgență Dr. Constantin Andreoiu Ploiești, Nica Bogdan-Cristian, a fost trimis în judecată în stare de libertate de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate celor de corupție, fiind acuzat de luare de mită și abuz în serviciu, ambele fapte având consecințe deosebit de grave și săvârșite în mod continuat.

În aceeași cauză au fost deferiți justiției și Iordache Mihăiță-Sorin, economist și ulterior director financiar-contabil al spitalului, pentru complicitate la abuz în serviciu, precum și societatea VELMED INTERNATIONAL SRL și administratorul său, B.D.A., pentru dare de mită și complicitate la abuz în serviciu.

În rechizitoriul procurorilor se arată că, în perioada 2021–2024, Nica Bogdan-Cristian, în calitate de manager la momentul faptelor, ar fi coordonat proceduri de achiziție publică a unor echipamente medicale pentru radiologie, neurochirurgie, ortopedie și cardiologie la prețuri substanțial supraevaluate, cauzând un prejudiciu estimat la 28.700.705 lei. În același timp, acesta ar fi asigurat un folos material necuvenit ofertanților, în special VELMED INTERNATIONAL SRL.

Sprijinul pentru aceste acțiuni ar fi venit din partea lui Iordache Mihăiță-Sorin, responsabil de controlul financiar preventiv al operațiunilor spitalului, precum și al administratorului B.D.A. și al societății VELMED INTERNATIONAL SRL.

De asemenea, Nica Bogdan-Cristian ar fi primit, în două tranșe (18 mai 2022 și 13 august 2022), suma totală de 50.000 lei într-un cont bancar, ca folos necuvenit de la B.D.A., administratorul VELMED INTERNATIONAL SRL.

Prejudiciul reclamat de Spitalul Județean de Urgență Dr. Constantin Andreoiu Ploiești reprezintă diferența dintre prețul plătit pentru echipamentele achiziționate cu încălcarea legii și valoarea acestora pe piață, unitatea medicală constituindu-se parte civilă.

Pentru recuperarea prejudiciului, s-au dispus măsuri asigurătorii asupra bunurilor aparținând inculpaților persoane fizice. Rechizitoriul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Prahova, cu propunerea de menținere a măsurilor asigurătorii dispuse.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) prezintă cel mai recent raport global care scoate în evidență deficiențe semnificative în ceea ce privește echitatea în studiile privind genomica umană. Raportul „Tehnologiile genomice umane în studiile clinice – peisajul cercetării”, însoțit de un tablou de bord interactiv, oferă o imagine completă asupra modului în care tehnologiile genomice sunt aplicate în cercetarea clinică și evidențiază deficiențe semnificative în materie de incluziune și echitate.

Analiza arată o creștere rapidă a utilizării genomicii în studiile clinice, cu peste 6.500 de studii înregistrate la nivel global și o accelerare puternică după 2010, datorită progreselor în tehnologiile de secvențiere, costurilor mai scăzute și extinderii aplicațiilor clinice. Cancerul și bolile rare domină cercetarea, demonstrând integrarea puternică a genomicii în aceste domenii.

Cu toate acestea, raportul evidențiază un dezechilibru clar între locațiile și persoanele vizate de aceste studii. Peste 80% dintre studiile clinice genomice s-au desfășurat în țări cu venituri mari, în timp ce mai puțin de 5% au avut loc în țări cu venituri mici și medii, unde adesea au participat doar ca centre secundare din cauza infrastructurii limitate și a capacității reduse de secvențiere.

De asemenea, s-au observat diferențe demografice majore. Peste 75% dintre studii au inclus adulți cu vârste între 18 și 64 de ani, doar 4,6% s-au concentrat pe copii și 3,3% pe adulți în vârstă. Bolile transmisibile, încă o provocare majoră de sănătate publică în multe regiuni, au fost semnificativ subreprezentate, reprezentând doar 3% din totalul studiilor.

Raportul subliniază necesitatea unei cercetări genomice mai incluzive și mai diversificate geografic, adaptată nevoilor de sănătate ale populațiilor. Consolidarea capacității de cercetare în regiunile subreprezentate și îmbunătățirea incluziunii demografice sunt esențiale pentru ca genomica să contribuie la echitatea în sănătate și să aducă beneficii tuturor oamenilor.

Raportul solicită acțiuni coordonate la nivel global pentru a se asigura că cercetarea genomică contribuie la echitatea în sănătate și reflectă diversitatea populațiilor din întreaga lume. Recomandările cheie includ:

• creșterea investițiilor în infrastructura genomică și capacitatea de cercetare în regiunile subreprezentate;
• o mai mare incluziune a copiilor, a adulților în vârstă și a altor grupuri excluse sistematic;
• o conducere mai puternică din partea instituțiilor de cercetare din țările cu venituri mici și medii;
• o mai bună aliniere a agendelor de cercetare genomică cu povara bolilor locale; și
• angajament față de aplicarea etică, responsabilă din punct de vedere social și echitabilă a instrumentelor genomice.

„Tehnologiile genomice au un potențial extraordinar de a transforma sănătatea, însă disparitățile reflectate în raport, dacă nu sunt abordate strategic, ar putea consolida inegalitățile existente și limita beneficiile științei genomice pentru populațiile care ar putea beneficia cel mai mult”, a declarat Dr. Meg Doherty, directoarea Departamentului de Știință pentru Sănătate al OMS. „OMS va sprijini eforturile”„pentru a se asigura că cercetarea genomică reflectă diversitatea populațiilor globale și nevoile de sănătate publică.”