28.6 C
București
vineri, septembrie 4, 2026
More

    Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila și secretarul de stat, Alexandru Rogobete, la Adunarea Generală a Naţiunilor Unite

    sursa foto: Ministerul Sănătății

    Accesul universal la servicii de sănătate, eliminarea tuberculozei până în anul 2030 şi pregătirea statelor membre în caz de criză sanitară sunt temele plenarelor şi panelurilor din cadrul Adunării Generale a Naţiunilor Unite, de la New York, la care participă şi ministrul Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, şi secretarul de stat, dr. Alexandru Rogobete.

    Intervențiile ministrului Sănătății au fost făcute în adunarea generală și panelurile legate de accesul universal la servicii de sănătate și cele legate de combaterea tuberculozei. De asemenea, ministrul Rafila a fost desemnat să conducă panelul la nivel înalt al Adunării Generale ONU dedicat tuberculozei.

    „Asigurarea accesului universal la servicii de sănătate e o datorie a guvernelor pe care trebuie sa o îndeplinim până în anul 2030! Dezvoltarea medicinei primare şi a serviciilor specializate ambulatorii reprezintă cheia pentru a reuşi! Investiţiile în sănătate nu sunt doar cele în infrastructură, ci şi în asigurarea resurselor umane calificate, care nu vor putea fi înlocuite niciodată de tehnologii sau inteligenţa artificială! Oamenii au nevoie, atunci când sunt bolnavi, de grijă, compasiune şi empatie! Profesioniştii din sănătate fac diferenţa! Să încurajăm tinerii sa îmbrăţişeze profesiunile medicale, să îi ajutăm să profeseze şi în zone mai puţin atractive, dar în care oamenii au nevoie de îngrijire medicală”, a declarat ministrul Sănătăţii, prof. univ. dr. Alexandru Rafila.

    Tot în cadrul vizitei din Statele Unite, cei doi demnitari vor continua discuţiile cu reprezentanţii Departamentului de Justiţie al Statelor Unite ale Americii şi cei ai FBI pentru semnarea unui Memorandum de colaborare cu Ministerul Sănătăţii pentru reducerea practicilor de corupţie în proiectele gestionate cu fonduri internaţionale.

    În urmă cu câteva săptămâni, la Timişoara a avut loc primul eveniment despre practici anticorupţie în achiziţiile publice din domeniul sănătăţii, dintr-o serie de şase, la care au participat reprezentanţi ai FBI şi ai Departamentului de Justiţie din Statele Unitate ale Americii.

    Președintele CNAS, întâlnire cu mai multe paciente cu cancer de sân şi asociaţii care le reprezintă pe acestea

    sursa foto: CNAS

    Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Andrei Baciu, s-a întâlnit vineri cu mai multe paciente cu cancer de sân şi asociaţii care le reprezintă pe acestea.

    „Dorinţa noastră este de a ne asigura că pacienţii, asiguraţii, au un acces real şi facil la serviciile pe care CNAS le decontează prin Contractul Cadru. Una dintre cele mai mari dificultăţi pe care pacientele cu cancer de sân le întâmpină este accesul la serviciile conexe actului medical, respectiv psihoterapie şi kinetoterapie”, informează CNAS.

    Totodată, CNAS precizează că în perioada următoare se vor face îmbunătăţirile identificate pentru ca pacienţii oncologici să aibă un acces mai bun la serviciile medicale.

    Disfuncționalități ale Platformei informatice a Asigurărilor de Sănătate. CNAS: Sunt în derulare activităţi specifice pentru remedierea acestora

    Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) informează că sunt în derulare activităţi specifice pentru remedierea disfuncţionalităţilor apărute la Platforma informatică a asigurărilor de sănătate (PIAS).

    Sursa citată precizează că prin ordin al preşedintelui CNAS va fi stabilită procedura de transmitere în PIAS a serviciilor medicale, medicamentelor şi dispozitivelor medicale acordate off-line în această perioadă, a serviciilor medicale, medicamentelor şi dispozitivelor medicale acordate off-line anterior producerii disfuncţionalităţilor, care aveau termen de transmitere în această perioadă, precum şi a serviciilor medicale, medicamentelor şi dispozitivelor medicale care aveau termen de raportare în această perioadă şi care nu au putut fi raportate.

    „Vă informăm că în prezent sunt în derulare activităţi specifice pentru remedierea disfuncţionalităţilor apărute, iar pe perioada de indisponibilitate a PIAS, începând cu data de 18.09.2023, sunt aplicabile dispoziţiile legale mai sus menţionate, urmând ca prin ordin al preşedintelui CNAS să fie stabilită procedura de transmitere în PIAS a serviciilor medicale, medicamentelor şi dispozitivelor medicale acordate off-line în această perioadă, a serviciilor medicale, medicamentelor şi dispozitivelor medicale acordate off-line anterior producerii disfuncţionalităţilor, care aveau termen de transmitere în această perioadă, precum şi a serviciilor medicale, medicamentelor şi dispozitivelor medicale care aveau termen de raportare în această perioadă şi care nu au putut fi raportate”, transmite CNAS.

    Ordinul pentru implementarea legislației privind înfiinţarea Registrului Naţional de Cancer, în Monitorul Oficial

    Ordinul pentru implementarea articolelor 7 şi 8 din Hotărârea Guvernului nr. 663/2023 privind înfiinţarea Registrului Naţional de Cancer a fost publicat în Monitorul Oficial.

    Vă prezentăm textul Ordinului nr. 3211/2023, publicat în Monitoul Oficial:

    Art. 1. – Pentru implementarea articolelor 7 şi 8 din Hotărârea Guvernului nr. 663/2023 privind înfiinţarea Registrului Naţional de Cancer se aprobă următoarele:

    a) fişa unică de raportare a cazului de cancer, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 1 la prezentul ordin;

    b) setul minim de date ale bolnavilor diagnosticaţi cu cancer care se raportează în Registrul Naţional de Cancer (RNC) în conformitate cu recomandările Centrului Comun pentru Cercetare al Comisiei Europene şi ale Reţelei europene a registrelor de cancer (ENCR), care este prevăzut în anexa nr. 2 la prezentul ordin;

    c) organizarea activităţii de înregistrare nominală pe baze populaţionale a datelor bolnavilor de cancer, în vederea dezvoltării sistemului de informaţii în oncologie aferent Registrului Naţional de Cancer, şi atribuţiile şi responsabilităţile instituţiilor, furnizorilor de servicii medicale de diagnostic şi tratament al cancerului, precum şi ale personalului implicat în activitatea de înregistrare pe baze populaţionale a datelor bolnavilor de cancer, prevăzute în anexa nr. 3 la prezentul ordin.

    Art. 2. – (1) În termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentului ordin se constituie centrele regionale de coordonare metodologică şi implementare a RNC în structura instituţiilor nominalizate la art. 2 alin. (1) din anexa nr. 3.

    (2) În termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a prezentului ordin, instituţiile prevăzute la art. 2 alin. (1) din anexa nr. 3 au obligaţia de a nominaliza coordonatorul centrului regional de coordonare metodologică şi implementare a RNC şi de a-l comunica Direcţiei generale de sănătate publică şi programe de sănătate din cadrul Ministerului Sănătăţii.

    Art. 3. – Structurile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii, Institutul Naţional de Sănătate Publică, instituţiile nominalizate în prezentul ordin, direcţiile judeţene de sănătate publică şi a municipiului Bucureşti, unităţile sanitare şi furnizorii de servicii medicale implicaţi în diagnosticarea şi/sau tratarea pacienţilor diagnosticaţi cu o tumoră raportabilă, precum şi ministerele şi instituţiile cu reţea sanitară proprie vor duce la îndeplinire dispoziţiile prezentului ordin.

    Art. 4. – Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentul ordin.

    Art. 5. – Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

    ORGANIZAREA activităţii de înregistrare nominală pe baze populaţionale a datelor bolnavilor de cancer, în vederea dezvoltării sistemului de informaţii în oncologie aferent Registrului Naţional de Cancer, şi atribuţiile şi responsabilităţile instituţiilor, furnizorilor de servicii medicale de diagnostic şi tratament al cancerului, precum şi ale personalului implicat în activitatea de înregistrare pe baze populaţionale a datelor bolnavilor de cancer

    Art. 1. – Înregistrarea nominală pe baze populaţionale a datelor bolnavilor de cancer se face cu alinierea acestei activităţi la standardele şi recomandările Centrului Comun pentru Cercetare al Comisiei Europene, Reţelei europene a registrelor de cancer (ENCR), ale Agenţiei Internaţionale pentru Cercetarea Cancerelor, Lyon (IARC), şi ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

    Art. 2. – (1) Se aprobă înfiinţarea centrelor regionale de coordonare metodologică şi de implementare a Registrului Naţional de Cancer (RNC) pentru derularea activităţii de înregistrare nominală pe baze populaţionale a datelor bolnavilor de cancer, prevăzute la alin. (2) ca structuri fără personalitate juridică, aflate în structura următoarelor instituţii:

    a) Centrul regional de coordonare metodologică şi implementare a RNC pentru regiunea Bucureşti-Ilfov – Institutul Naţional de Sănătate Publică;

    b) Centrul regional de coordonare metodologică şi implementare a RNC pentru regiunea Nord-Est – Institutul Naţional de Sănătate Publică;

    c) Centrul regional de coordonare metodologică şi implementare a RNC pentru regiunea Sud-Est – Institutul Naţional de Sănătate Publică;

    d) Centrul regional de coordonare metodologică şi implementare a RNC pentru regiunea Sud-Muntenia – Institutul Naţional de Sănătate Publică;

    e) Centrul regional de coordonare metodologică şi implementare a RNC pentru regiunea Sud-Vest Oltenia – Institutul Naţional de Sănătate Publică;

    f) Centrul regional de coordonare metodologică şi implementare a RNC pentru regiunea Vest – Institutul Naţional de Sănătate Publică;

    g) Centrul regional de coordonare metodologică şi implementare a RNC pentru regiunea Nord-Vest – Institutul Oncologic „Prof. dr. I. Chiricuţă” Cluj-Napoca;

    h) Centrul regional de coordonare metodologică şi implementare a RNC pentru regiunea Centru – Institutul Naţional de Sănătate Publică.

    (2) Centrele regionale de coordonare metodologică şi implementare a RNC vor asigura coordonarea şi implementarea activităţilor de înregistrare pe baze populaţionale a datelor bolnavilor de cancer la nivelul regiunilor de dezvoltare, prevăzute de Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România, cu modificările şi completările ulterioare, după cum urmează:

    a) Centrul regional de coordonare metodologică şi implementare a RNC Bucureşti-Ilfov – Regiunea de Dezvoltare Bucureşti-Ilfov, care grupează municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov;

    b) Centrul regional de coordonare metodologică şi implementare a RNC Nord-Est – Regiunea de Dezvoltare Nord-Est, care grupează judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui;

    c) Centrul regional de coordonare metodologică şi implementare a RNC Sud-Est – Regiunea de Dezvoltare Sud-Est, care grupează judeţele Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Vrancea şi Tulcea;

    d) Centrul regional de coordonare metodologică şi implementare a RNC Sud-Muntenia – Regiunea de Dezvoltare Sud-Muntenia, care grupează judeţele Argeş, Călăraşi, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova şi Teleorman;

    e) Centrul regional de coordonare metodologică şi implementare a RNC Sud-Vest Oltenia – Regiunea de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia, care grupează judeţele Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea;

    f) Centrul regional de coordonare metodologică şi implementare a RNC Vest – Regiunea de Dezvoltare Vest, care grupează judeţele Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş;

    g) Centrul regional de coordonare metodologică şi implementare a RNC Nord-Vest – Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest, care grupează judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Sălaj, Satu Mare şi Maramureş;

    h) Centrul regional de coordonare metodologică şi implementare a RNC Centru – Regiunea de Dezvoltare Centru, care grupează judeţele Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu.

    (3) Centrele regionale de coordonare metodologică şi implementare a RNC prevăzute la alin. (1) vor avea în componenţă minimum următoarele persoane:

    a) coordonatorul centrului regional de coordonare metodologică şi implementare a RNC – persoană cu studii superioare în domeniul medical şi experienţă în sănătate publică, formare în înregistrarea cazurilor de cancer şi constituirea registrului de cancer;

    b) informatician: analist-programator şi/sau inginer de reţea;

    c) manager cu controlul calităţii: persoană cu studii superioare de sănătate publică şi experienţă şi formare în înregistrarea cazurilor de cancer şi constituirea registrului de cancer;

    d) registratori de cancer (un registrator la 1.000.000 de persoane în populaţia-ţintă a regiunii) – asistent medical sau registrator medical;

    e) personal administrativ.

    (4) Personalul prevăzut la alin. (3), precum şi orice alt personal desemnat în cadrul centrului regional de coordonare metodologică şi implementare a RNC şi personalul desemnat din cadrul furnizorilor de servicii medicale de diagnostic şi tratament al cancerului va fi instruit prin cursuri specifice privind înregistrarea, codificarea, controlul şi asigurarea calităţii datelor, asigurarea protecţiei datelor cu caracter personal la începerea activităţii şi ulterior, periodic, conform planului de instruire elaborat şi aprobat anual de Comitetul Naţional de Coordonare pentru RNC.

    Art. 3. – (1) În vederea coordonării la nivel naţional a activităţii de înregistrare nominală pe baze populaţionale a datelor bolnavilor de cancer, în termen de 15 zile de la intrarea în vigoare a ordinului de aprobare a prezentei anexe, se constituie Comitetul Naţional de Coordonare pentru RNC, format din:

    a) 2 reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii;

    b) 2 reprezentanţi ai Comisiei de oncologie a Ministerului Sănătăţii;

    c) un reprezentant al Comisiei de anatomie patologică a Ministerului Sănătăţii;

    d) un reprezentant al Comisiei de genetică medicală a Ministerului Sănătăţii;

    e) un reprezentant al Institutului Naţional de Sănătate Publică;

    f) coordonatorii celor 8 centre regionale de coordonare metodologică şi implementare a RNC.

    (2) Comitetul Naţional de Coordonare pentru RNC este condus de un preşedinte, ales prin vot de către membrii acestuia, pentru o durată de 2 ani.

    (3) Comitetul Naţional de Coordonare pentru RNC îşi desfăşoară activitatea în şedinţe plenare, organizate semestrial sau ori de câte ori este necesar, la solicitarea preşedintelui acestuia.

    (4) Şedinţele Comitetului Naţional de Coordonare pentru RNC se desfăşoară numai în prezenţa preşedintelui acestuia şi a cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor săi.

    (5) La întâlnirile Comitetului Naţional de Coordonare pentru RNC pot fi invitaţi să participe în calitate de observatori reprezentanţi ai asociaţiilor/societăţilor/organizaţiilor profesionale ale specialiştilor din sănătate, universităţilor de medicină şi farmacie, asociaţiilor pacienţilor ce au rol în promovarea activităţii de înregistrare pe baze populaţionale a datelor bolnavilor de cancer.

    Art. 4. – Instituţiile, unităţile sanitare şi personalul implicat în activitatea de înregistrare nominală a datelor bolnavilor de cancer au următoarele atribuţii şi responsabilităţi:

    a) atribuţii şi responsabilităţi ale Comitetului Naţional de Coordonare pentru RNC:

    1. elaborează lista variabilelor de înregistrat în baza de date a RNC, precum natura şi structura acestora;

    2. elaborează şi actualizează metodologiile de raportare, înregistrare, analiză şi prelucrare a datelor din RNC;

    3. elaborează procedurile de lucru în cadrul centrelor regionale de coordonare metodologică şi implementare a RNC pentru asigurarea protecţiei datelor cu caracter personal şi a confidenţialităţii diagnosticului în acord cu prevederile regulamentului Spaţiului European al Datelor de Sănătate;

    4. contribuie la dezvoltarea aplicaţiei informatice a RNC;

    5. stabileşte priorităţile activităţii de înregistrare a datelor bolnavilor de cancer, obiectivele strategice pentru acest domeniu de activitate;

    6. elaborează şi promovează planul anual de acţiune şi monitorizează implementarea acestuia;

    7. identifică nevoile de instruire şi formare profesională şi elaborează anual planul de formare profesională a personalului implicat în activitatea de înregistrare nominală a datelor bolnavilor de cancer, organizează şi monitorizează activitatea de formare profesională;

    8. elaborează şi fundamentează propunerile anuale de buget pentru RNC şi le înaintează Ministerului Sănătăţii pentru aprobare;

    9. elaborează conţinutul şi structura raportului anual de cancer;

    10. constituie şi coordonează grupuri de lucru pe anumite teme (clasificări, date şi standarde de date, evaluarea calităţii, resurse umane şi formare, IT, analiză şi raportare) temporare sau permanente, cu atribuţii în elaborarea de propuneri concrete de îmbunătăţire a activităţii;

    11. diseminează tuturor structurilor interesate informaţii privind viziunea, misiunea, direcţiile strategice, politicile şi deciziile privind Registrul Naţional de Cancer;

    12. colaborează cu unităţile sanitare şi furnizorii de servicii în vederea punerii în aplicare a prevederilor prezentei anexe;

    b) atribuţii şi responsabilităţi ale centrelor regionale de coordonare metodologică şi implementare a RNC:

    1. asigură îndrumarea tehnică şi metodologică a activităţii de înregistrare nominală a datelor bolnavilor de cancer la nivel regional;

    2. urmăresc implementarea în teritoriu a reglementărilor în vigoare şi a deciziilor stabilite de Comitetul Naţional de Coordonare pentru RNC;

    3. participă la elaborarea planului de monitorizare şi îmbunătăţire a calităţii datelor raportate în aplicaţia informatică a RNC;

    4. evaluează nevoile regionale de formare a personalului implicat în raportarea şi înregistrarea cancerului şi contribuie la implementarea planului de formare profesională elaborat;

    5. colaborează cu direcţiile judeţene de sănătate publică şi a municipiului Bucureşti, casele judeţene de asigurări sociale de sănătate şi a municipiului Bucureşti, precum şi cu unităţile sanitare şi cu furnizorii de servicii de sănătate, în vederea asigurării calităţii datelor;

    6. monitorizează şi evaluează periodic calitatea datelor raportate din regiunea arondată şi raportează rezultatele către INSP;

    7. contribuie la elaborarea raportului naţional anual de cancer;

    8. participă la valorificarea şi diseminarea informaţiilor prin elaborarea de studii, rapoarte sau analize, inclusiv prin colaborare cu alte instituţii ori organizaţii din ţară sau din străinătate;

    9. realizează clasificarea şi codificarea datelor primare raportate în aplicaţia informatică de înregistrare nominală a datelor bolnavilor diagnosticaţi cu cancer a RNC;

    10. realizează validarea datelor înainte de înregistrarea finală a tumorilor raportabile la pacienţii domiciliaţi în judeţele arondate, cu controlul şi identificarea duplicatelor şi realizarea verificărilor de calitate a datelor;

    11. efectuează ancheta retrospectivă a cazurilor identificate cu ocazia decesului pentru stabilirea datei incidenţei. Acele cazuri despre care nu se vor putea identifica informaţii suplimentare vor fi declarate drept „cazuri declarate pe baza certificatului de deces” (DCD);

    12. elaborează anual raportul regional de cancer şi contribuie la elaborarea raportului naţional de cancer;

    c) atribuţii şi responsabilităţi ale direcţiilor judeţene de sănătate publică şi a municipiului Bucureşti:

    1. asigură constituirea şi actualizarea permanentă a listei privind unităţile sanitare şi furnizorii de servicii medicale – sursă de informaţie privind bolnavii de cancer;

    2. colaborează cu centrul regional de coordonare metodologică şi implementare a RNC pentru implementarea activităţilor necesare pentru asigurarea raportării de calitate şi la timp a datelor privind tumorile raportabile diagnosticate şi/sau tratate în unităţile sanitare ori medico-sociale, publice şi private, din teritoriul judeţului de competenţă;

    3. prin serviciile de informatică şi biostatistică medicală se constituie surse de informaţie privind cazurile de deces cu/prin cancer;

    d) atribuţii şi responsabilităţi ale furnizorilor de servicii medicale de diagnostic şi tratament al cancerului – sursă de informaţie pentru RNC:

    1. toţi furnizorii de servicii medicale de diagnostic şi tratament al cancerului, publici şi privaţi, în care se stabileşte diagnosticul şi/sau se tratează bolnavi de cancer au obligaţia să raporteze în aplicaţia informatică a RNC, în termen de maximum 30 de zile de la încheierea oricăreia din situaţiile care impun raportarea prevăzute la art. 5 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 663/2023;

    2. laboratoarele de anatomie patologică şi citologie publice şi private au obligaţia să încarce în aplicaţia informatică a RNC o copie a buletinului medical prin care se certifică un diagnostic raportabil, consemnat conform Clasificării internaţionale a maladiilor pentru oncologie, ediţia a 3-a (CIM-O 3), Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în termen de maximum 30 de zile de la emiterea buletinului medical; în buletinul medical se consemnează în mod obligatoriu codul numeric personal al pacientului;

    3. toate unităţile sanitare care desfăşoară activităţi de screening populaţional sau oportunist în patologia oncologică au obligaţia să raporteze în aplicaţia informatică a RNC, în termen de 30 de zile, cazurile raportabile depistate;

    4. cabinetele de asistenţă medicală primară raportează în aplicaţia informatică a RNC trimestrial bolnavii de cancer, cu diagnosticul confirmat de către un medic specialist, cu competenţă în diagnosticul şi/sau tratamentul cancerului, nou-luaţi în evidenţă în cursul trimestrului pentru care raportează, precum şi pacienţii decedaţi prin/cu cancer;

    5. la eliberarea certificatului medical constatator al decesului pentru bolnavul de cancer, medicul care constată decesul va înscrie în rubrica corespunzătoare diagnosticul de cancer, ţinând seama de documentele medicale ale instituţiei în care a avut loc decesul şi/sau de ultimele documente medicale ale decedatului, prezentate de aparţinători;

    6. în situaţiile în care decesul bolnavului de cancer a survenit dintr-o altă cauză decât boala canceroasă, medicul va consemna în certificatul medical constatator al decesului la pct. II „Alte stări morbide importante” boala oncologică înscrisă în registrul de evidenţă a bolnavilor, în foaia de observaţie clinică generală sau în protocolul de necropsie ori în alte documente medicale, după caz;

    7. în cazul în care examenul necropsic efectuat în orice spital pune în evidenţă şi leziuni maligne nediagnosticate ca atare în timpul vieţii, se va raporta cazul în aplicaţia informatică a RNC;

    8. unităţile sanitare şi furnizorii de servicii medicale de diagnostic şi tratament răspund de corecta raportare a datelor bolnavilor de cancer pe care i-au diagnosticat sau îi au în îngrijire;

    9. unităţile sanitare şi furnizorii de servicii medicale vor permite şi sprijini evaluarea periodică a calităţii de către personalul mandatat de centrele regionale de coordonare metodologică şi implementare a RNC să efectueze evaluarea modului de identificare a cazurilor, sumarizarea, clasificarea, codificarea şi procesarea transmiterii datelor în aplicaţia informatică a RNC;

    e) atribuţii şi responsabilităţi ale Institutului Naţional de Sănătate Publică:

    1. menţine şi gestionează baza de date la nivel naţional, prin agregarea bazelor de date regionale, şi contribuie la elaborarea anuală a raportului naţional de cancer;

    2. colaborează cu centrele regionale de coordonare metodologică şi implementare a RNC în vederea punerii în aplicare a prevederilor prezentei anexe;

    3. coordonează implementarea în teritoriu a reglementărilor în vigoare şi a deciziilor stabilite de Comitetul Naţional de Coordonare pentru RNC;

    4. coordonează elaborarea planului de monitorizare şi îmbunătăţire a calităţii datelor raportate în aplicaţia informatică a RNC;

    5. evaluează nevoile regionale de formare a personalului implicat în raportarea şi înregistrarea cancerului şi contribuie la implementarea planului de formare profesională elaborat;

    6. colaborează cu direcţiile judeţene de sănătate publică şi a municipiului Bucureşti, casele judeţene de asigurări sociale de sănătate şi a municipiului Bucureşti, precum şi cu furnizorii de servicii de diagnostic şi tratament al cancerului, în vederea asigurării calităţii datelor;

    7. monitorizează şi evaluează periodic calitatea datelor raportate şi raportează rezultatele;

    8. elaborează raportul naţional anual de cancer;

    9. participă la valorificarea şi diseminarea informaţiilor prin elaborarea de studii, rapoarte sau analize, inclusiv prin colaborare cu alte instituţii ori organizaţii din ţară sau din străinătate;

    f) atribuţii şi responsabilităţi ale Ministerului Sănătăţii:

    1. colaborează cu Comitetul Naţional de Coordonare pentru RNC şi centrele regionale de coordonare metodologică şi implementare a RNC în vederea monitorizării modului de implementare în teritoriu a reglementărilor în vigoare şi a deciziilor stabilite de Comitetul Naţional de Coordonare pentru RNC;

    2. aprobă propunerile fundamentate de finanţare elaborate de Comitetul Naţional de Coordonare pentru RNC şi asigură resursele financiare necesare pentru organizarea şi funcţionarea centrelor regionale de coordonare metodologică şi de implementare a RNC.

    Art. 5. – (1) Centrele regionale de coordonare metodologică şi implementare a RNC vor asigura pentru personalul desemnat din cadrul furnizorilor de servicii medicale de diagnostic şi tratament al bolnavilor cu cancer din regiunea arondată:

    a) suport metodologic de raportare şi înregistrare a cazurilor de cancer;

    b) mecanismele de control şi asigurare a calităţii datelor şi indicatorii de calitate ai RNC;

    c) cursuri de instruire periodică a personalului privind raportarea, înregistrarea, prelucrarea şi analiza datelor;

    d) monitorizarea şi evaluarea calităţii datelor înregistrate prin indicatorii de calitate ai activităţii de înregistrare pe baze populaţionale a datelor bolnavilor de cancer şi raportarea anuală a rezultatelor evaluării datelor.

    (2) Furnizorii de servicii medicale de diagnostic şi tratament al cancerului, publici şi privaţi, au obligaţia de a permite accesul la documentele medicale de bază şi de a sprijini evaluarea periodică a calităţii datelor efectuată de către personalul centrului de coordonare metodologică şi implementare a RNC.

    (3) Furnizorii de servicii medicale de diagnostic şi tratament al cancerului, publici şi privaţi, care au constituite registre regionale, locale sau subregistre specifice pe localizări ale cancerului sau pe categorii speciale de populaţie, precum categoria copiilor şi adolescenţilor diagnosticaţi cu cancer, au obligaţia de a asigura transferul datelor înregistrate în aplicaţia informatică de înregistrare nominală a datelor bolnavilor diagnosticaţi cu cancer a RNC.

    Art. 6. – (1) Activitatea de înregistrare a datelor bolnavilor de cancer, de la etapa de colectare şi până la arhivarea şi diseminarea informaţiilor, se va desfăşura cu respectarea legislaţiei în vigoare privind protejarea datelor cu caracter personal şi în conformitate cu recomandările privind confidenţialitatea în înregistrarea populaţională a cancerului, elaborate de Centrul Comun pentru Cercetare al Comisiei Europene, Reţelei Europene a Registrelor de Cancer şi ale Agenţiei Internaţionale de Cercetare a Cancerului.

    (2) Centrele regionale de coordonare metodologică şi implementare a RNC au obligaţia de a elabora procedura de protecţie a datelor cu caracter personal, în termen de 30 de zile de la operaţionalizarea aplicaţiei informatice de înregistrare nominală a datelor bolnavilor diagnosticaţi cu cancer, cu respectarea tuturor garanţiilor şi exigenţelor privind confidenţialitatea datelor.

    SJU Ploiești: Blocul operator, modernizat şi dotat cu echipamente de ultimă generaţie

    Blocul operator al Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) Ploieşti a fost modernizat şi dotat cu echipamente de ultimă generaţie. Ultimele săli de operaţie, care au fost recepționate vineri, vor fi date în folosinţă de săptămâna viitoare.

    „Astăzi am inaugurat 7 săli de operaţie. Am inaugurat 6 săli anul trecut. Practic avem 13 săli de operaţie noi, cele mai moderne din ţară. Este o investiţie de peste 11 milioane de euro”, a spus preşedintele CJ Prahova, Iulian Dumitrescu.

    Potrivit acestuia, primele 6 săli modernizate au fost date în folosinţă la începutul acestui an, fiind efectuate până acum circa 6.000 de operaţii.

    Managerul SJU Ploieşti, dr. Bogdan Nica, a precizat că noile săli inaugurate vor fi date în folosinţă săptămâna viitoare.

    Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti este cea mai mare instituţie medicală din judeţul Prahova şi oferă anual asistenţă medicală pentru circa 65.000 de pacienţi.

    Ziua internaţională a informării cu privire la leucemia mieloidă cronică

    Ziua internaţională a informării cu privire la leucemia mieloidă cronică (Ziua mondială LMC/ World CML Day), o iniţiativă a organizaţiilor de pacienţi din întreaga lume este marcată în fiecare an la 22 septembrie, pentru a creşte gradul de informare cu privire la această formă rară de cancer, dar şi pentru a sărbători progresele realizate în tratarea bolii.

    Campania #WCMLD23 reflectă importanţa creşterii gradului de conştientizare a bolii şi a asigurării accesului echitabil la diagnostic, tratament şi sprijin pentru toţi cei afectaţi de LMC. Campania din acest an se concentrează pe impactul pe care îl are leucemia mieloidă cronică asupra populaţiei şi a comunităţilor, pentru a asigura şanse egale pentru depistarea precoce, recunoaşterea provocărilor cu care se confruntă cei afectaţi şi diagnosticarea adecvată.

    O parte cheie a marcării Zilei internaţionale a informării cu privire la leucemia mieloidă cronică este educarea publicului pentru a recunoaşte semnele şi simptomele LMC, precum şi informarea despre tipurile de opţiuni de tratament disponibile, accesul la asistenţă medicală şi cunoaştere dificultăţilor financiare, care se numără printre provocările acestei boli. Ca urmare a progreselor în medicină şi a dezvoltării de noi terapii, pentru mulţi oameni cu LMC speranţa de viaţă a crescut, beneficiind şi de o calitate ridicată a vieţii. Cu toate acestea, există încă provocări uriaşe pentru pacienţii cu LMC, care variază, de asemenea, de la o regiune la alta, astfel încât nu toţi pacienţii au acces egal la cel mai bun diagnostic, tratament, monitorizare şi îngrijire. De asemenea, mai rămân multe de făcut pentru a descoperi un tratament pentru vindecare, se menţionează pe www.worldcmlday.org/.

    Lansată în 2008, Ziua internaţională de informare cu privire la leucemia mieloidă cronică (LMC) a devenit un eveniment global în 2011, potrivit Fundaţiei Internaţionale pentru Leucemia Mieloidă Cronică (fundaţie caritabilă fondată în 2009).

    Data aleasă pentru marcarea acestei zile nu este întâmplătoare, ea reprezentând modificarea genetică a cromozomilor 9 şi 22, care provoacă leucemia mieloidă cronică. Este o boală de sânge şi a măduvei osoase, care apare atunci când se produce o transformare canceroasă a unei celule stem. În cazul LMC are loc o translocaţie reciprocă între celule, o parte detaşată din cromozomul 22 se mută la cromozomul 9, rezultând astfel aşa numitul cromozom Philadelphia, care a fost descoperit în 1960. Fuziunea acestor gene conduce la o creştere necontrolată a celulelor albe din sânge. Netratată, această boală duce la deces în 2-3 ani.

    La nivel mondial, peste 34.000 de persoane sunt diagnosticate cu LMC, potrivit sursei citate. Cel mai adesea afectează oamenii de vârstă mijlocie şi înaintată, diagnosticul fiind pus frecvent între 55 şi 60 ani, cu rata de diagnostic la copii de 2%. Este mai frecventă la bărbaţi. LMC reprezintă 15% din toate tipurile de leucemii diagnosticate la adulţi.

    Rezidențiat 2023: Concursul va fi organizat anul acesta pe 19 noiembrie

    Concursul de intrare în rezidențiat pe post și pe loc în domeniile medicină, medicină dentară și farmacie va fi organizat anul acesta pe 19 noiembrie.

    Potrivit ordinului ministrului Sănătății nr. 3.212/2023, publicat joi în Monitorul Oficial, concursul se desfășoară în centrele universitare București, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Târgu Mureş şi Timişoara.

    Valoarea taxei de participare la concursul de rezidenţiat pe post şi pe loc în medicină, medicină dentară şi farmacie este de 500 de lei.

    „Sumele încasate din plata taxelor se fac venit la bugetul Ministerului Sănătății și se utilizează pentru acoperirea cheltuielilor de personal și materialele necesare susținerii concursului de rezidențiat.  Din sumele încasate o cotă de maximum 85% se va repartiza universităților de medicină și farmacie din București, Craiova, Cluj-Napoca, Iași, Târgu Mureș și Timișoara, în vederea acoperirii cheltuielilor ocazionate de organizarea concursului de rezidențiat. Repartizarea sumelor între universități se va face proporțional cu numărul de candidați care susțin concursul în centrul universitar respectiv și nota de calcul estimativ privind cheltuielile ocazionate de organizarea concursului de rezidențiat, însușită sub semnătură de rector”, se arată în ordinul ublicat în Monitorul Oficial.

    Anul trecut, 10.330 de candidați s-au înscris la concursul de rezidențiat (față de 12.564 de candidați la concursul din 2021).

    În urma concursului de rezidențiat din 20 noiembrie 2022, la domeniul medicină au rămas neocupate 628 de locuri și posturi din cele 4.734 scoase la concurs.

    Ministerul Sănătății a organizat o sesiune extraordinară a concursului de rezidențiat în data de 14 mai 2023.

    SUA: Distribuirea testelor gratuite COVID-19 pentru populație, reluată

    Departamentul american pentru Sănătate şi Servicii Umane (HHS) a anunţat că va începe să distribuie din nou teste COVID-19 în regim de gratuitate către populaţia din întreaga ţară.

    Începând din 25 septembrie, familiile americane vor putea din nou să comande patru teste gratuite prin intermediul platformei COVIDTests.gov, a precizat aceeaşi agenţie federală din domeniul sănătăţii, adăugând că testele vor putea să detecteze variantele de coronavirus care circulă în prezent şi că ele vor putea fi utilizate până la sfârşitul anului 2023, informează Reuters, citată de Agerpres.

    Decizia anunţată intervine după patru iniţiative similare precedente, în cadrul cărora Guvernul federal american şi Poşta din Statele Unite au furnizat în regim de gratuitate peste 755 de milioane de teste COVID-19 pentru familiile americane din întreaga ţară.

    Măsura se doreşte totodată un complement al eforturilor depuse de agenţiile federale americane pentru a furniza teste gratuite COVID-19 către centre sociale, şcoli, azile pentru vârstnici cu venituri mici, persoane individuale care nu dispun de asigurări de sănătate şi comunităţi slab deservite din punct de vedere medical, în contextul în care 500 de milioane de teste au fost furnizate până în prezent prin aceste canale.

    Totodată, HHS a anunţat o investiţie de 600 de milioane de dolari americani către producătorii interni de teste COVID-19.

    Aceste investiţii critice în 12 producători din şapte state americane „vor consolida nivelurile de producţie ale naţiunii noastre privind testele rapide COVID-19 utilizate la domiciliu şi vor contribui la atenuarea răspândirii virusului”, a declarat secretarul HHS, Xavier Becerra, într-un comunicat.

    7.920 de cazuri noi de îmbolnăvire cu Alzheimer au fost raportate, în 2022, de către medicii de familie. Semnele și simptomele timpurii ale bolii

    7.920 de cazuri noi de îmbolnăvire cu Alzheimer au fost raportate, în 2022, de către medicii de familie, a transmis Institutul Naţional de Sănătate Publică, în contextul Zilei Internaţionale de Luptă împotriva Maladiei Alzheimer, marcată la 21 septembrie. „Boala Alzheimer este cea mai frecventă formă de demenţă şi poate contribui la 60 – 70% din aceste cazuri”, subliniază INSP.

    În prezent, peste 55 de milioane de oameni suferă de demenţă în întreaga lume şi, în fiecare an, apar aproape 10 milioane de cazuri noi. Demenţa este a şaptea cauză de deces şi una dintre cauzele majore de dizabilitate şi dependenţă socială în rândul persoanelor în vârstă, la nivel global.

    „Femeile sunt afectate în mod disproporţionat de demenţă, atât direct, cât şi indirect prin oferirea de sprijin persoanelor apropiate afectate de demenţă, ele acoperind 70% din timpul alocat îngrijirilor acestor persoane”, a precizat INSP.

    Potrivit INSP, factorii de risc pentru demenţă includ: vârsta (mai frecvent peste 65 de ani), hipertensiunea arterială, glicemia crescută (diabet zaharat), obezitatea, fumatul, consumul de alcool, inactivitatea fizică, izolarea socială, depresia.

    Semnele şi simptomele timpurii sunt: uitarea evenimentelor recente, pierderea sau rătăcirea lucrurilor, confuzia, chiar şi în locuri familiare, pierderea noţiunii timpului, dificultăţi în rezolvarea problemelor sau luarea deciziilor, dificultăţi în găsirea cuvintelor, dificultăţi în îndeplinirea sarcinilor familiare, aprecierea greşită a distanţelor faţă de obiecte.

    Demenţa are impact fizic, psihologic, social şi economic nu numai pentru persoanele care trăiesc cu demenţă, ci şi pentru îngrijitorii lor, familii şi societate în general. Există adesea o lipsă de conştientizare şi înţelegere a demenţei, ceea ce duce la stigmatizare şi bariere în calea diagnosticului şi îngrijirii.

    „OMS recunoaşte demenţa ca o prioritate de sănătate publică. În mai 2017, Adunarea Mondială a Sănătăţii a aprobat Planul de acţiune global privind răspunsul de sănătate publică la demenţă 2017 – 2025. Acesta oferă un plan cuprinzător de acţiune – pentru factorii de decizie, partenerii internaţionali, regionali şi naţionali şi OMS în următoarele domenii: abordarea demenţei ca prioritate de sănătate publică; creşterea gradului de conştientizare a demenţei şi crearea unei societăţi care să includă demenţa; reducerea riscului de demenţă; diagnostic, tratament şi îngrijire; sisteme informatice pentru demenţă; sprijin pentru îngrijitorii de demenţă; precum şi cercetare şi inovare”, a transmis INSP.

    Pentru a facilita monitorizarea planului de acţiune global pentru demenţă, OMS a dezvoltat Observatorul global pentru demenţă (GDO), un portal care adună date de ţară privind 35 de indicatori cheie ai demenţei din cele şapte domenii strategice ale planului de acţiune global. Ca o completare a GDO, OMS a lansat Platforma de schimb de cunoştinţe GDO, care este un depozit de exemple de bune practici în domeniul demenţei, cu scopul de a stimula învăţarea reciprocă şi schimbul multidirecţional între regiuni, ţări şi indivizi pentru a facilita acţiunea la nivel global.

    Ziua Internaţională de Luptă împotriva Maladiei Alzheimer, lansată în anul 1994 sub umbrela federaţiei internaţionale Alzheimer Disease International (ADI) şi sub patronajul Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, este marcată, în fiecare an, pe data de 21 septembrie.

    Mesajul din acest an vizează conştientizarea rolului esenţial al identificării factorilor de risc şi a semnelor timpurii ale demenţei pentru adoptarea de măsuri proactive de reducere a riscului şi de prevenire a apariţiei acesteia.

    Explozie Călimănești: Doi pacienţi, aduşi la spitale din Bucureşti, sunt intubaţi

    Doi pacienţi răniţi în explozia de la Călimăneşti, judeţul Vrancea, care au fost aduşi la Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti şi la Spitalul Clinic de Urgenţă „Bagdasar-Arseni” Bucureşti, sunt intubaţi, a anunţat Ministerul Sănătăţii.

    „Două victime care au suferit arsuri pe 30% din suprafaţa corporală, respectiv 40% din suprafaţa corporală au fost transportate la Spitalul Clinic de Urgenţă Bucureşti şi la Spitalul Clinic de Urgenţă „Bagdasar-Arseni” Bucureşti. Amândoi pacienţii sunt intubaţi. Aşteptăm evaluările echipelor medicale astfel încât pacienţii să poată beneficia de cele mai bune îngrijiri”, a transmis Ministerul Sănătăţii.

    Trei victime cu leziuni minore au fost evaluate în Compartimentul de Primiri Urgenţe al Spitalului Municipal din Adjud şi nu au rămas internate.

    Explozia produsă în noaptea de miercuri spre joi în judeţul Vrancea s-a soldat cu patru decese şi cinci persoane rănite.

    Cauza exploziei

    Explozia de la magistrala de gaz de la Călimăneşti din judeţul Vrancea a fost cauzată de executarea lucrărilor pe şantierul Autostrăzii Moldovei A7.

    „În urma cercetărilor efectuate, s-a constatat că a fost vorba despre o explozie urmată de incendiu din cauza fisurării magistralei de transport gaze naturale şi apariţia scânteilor mecanice, urmare a executării lucrărilor pe şantierul autostrăzii A7”, a precizat purtătorul de cuvânt al ISU Vrancea, Florin Olaru.

    Planul roşu de intervenţie a fost activat, în noaptea de miercuri spre joi, la ora 01,30, în urma unei explozii la o magistrală de gaz de la Călimăneşti. Incendiul a fost lichidat după o intervenţie de circa trei ore, cu mai multe echipaje de pompieri.

    Patru persoane au fost găsite carbonizate, iar alte cinci au fost rănite în urma exploziilor, doi bărbaţi de 61 şi 53 de ani, care prezentau arsuri pe 65, respectiv 40% din corp, fiind preluaţi cu elicopterul şi transferaţi la unităţi medicale din Bucureşti. Victimele lucrau pe şantierul Autostrăzii A7.

    La faţa locului au intervenit şase autospeciale de stingere cu apă şi spumă, patru ambulanţe SMURD, o autospecială de transport persoane şi victime multiple a ISU Vrancea şi cinci ambulanţe ale Serviciului de Ambulanţă Judeţean Vrancea.

    Sanatatea.TV
    Revizia intimitatii
    Acest site web folosește cookie-uri astfel încât să vă putem oferi cea mai bună experiență de utilizare posibilă. Informațiile privind cookie-urile sunt stocate în browserul dvs. și îndeplinesc funcții, cum ar fi recunoașterea dvs. atunci când reveniți pe site-ul nostru web și ajutați echipa noastră să înțeleagă ce secțiuni ale site-ului dvs. vi se pare cel mai interesant și util.