Membrii Federatiei „Sanitas” au pichetat ieri, 9 septembrie, sediul Ministerului Sanatatii (MS), in semn de protest fata de diminuarea salariilor, blocarea posturilor din sistem si de alte probleme aparute in cadrul procesului de descentralizare a unitatilor sanitare cu paturi.

Oficialii MS s-au intalnit cu liderii Federatiei a€œSanitas” pentru a discuta revendicarile sindicalistilor si au declarat ca pot exista unele probleme organizatorice in anumite spitale descentralizate, pe care MS va incerca sa le remedieze in colaborare cu administratiile publice locale.

De asemenea, presedintele Marius Petcu si membrii Federatiei a€œSanitas” au fost informati ca pana la sfarsitul acestui an vor fi deblocate peste 3.000 de posturi in unitati sanitare cu paturi la nivel national.

Pentru celelalte revendicari ale sindicalistilor, s-au primit asigurari ca vor fi solutionate printr-un acord ce va fi semnat pe 13 septembrie: spitalele vor primi resurse financiare pentru trimestrul IV, deblocarea celor aproape 3.000 de posturi in sanatate si deblocarea contractului colectiv de munca. Totodata, va fi semnat si un a€œPact National pentru Sanatate”, in care va fi inclus un punct referitor la procentul din PIB (6%) alocat pentru sistemul sanitar.

intre timp, normativul de personal din sistemul sanitar ramane in forma actuala pana pe 9 octombrie.

Federatia a€œSanitas” nu a reusit sa obtina insa anularea reducerii salariale de 25%, reducere anuntata si pentru anul viitor. Din aceasta cauza, se vor trimite adrese filialelor prin care li se vor cere sa sustina mitingul anuntat inca din luna august, pentru data de 22 septembrie.

a€œMaratonul Sperantei”, organizat de Şcoala Internationala Americana din Bucuresti (AISB), va avea loc sambata, 11 septembrie, incepand cu ora 11.00, fiind dedicat copiilor bolnavi de cancer. Linia de start si de sosire a a€œMaratonului Sperantei Terry Fox” va fi in fata Şcolii Internationale Americane din Bucuresti. Participantii vor parcurge un traseu de 5 km care va trece prin padurea Baneasa, cu intoarcere la sediul AISB.

Pana la editia din aceast an al a€œMaratonului Sperantei”, s-au strans peste 125.000 dolari in sprijinul luptei impotriva cancerului in Romania. Banii stransi vor fi donati institutelor locale din Romania care desfasoara cercetari pentru tratarea cancerului.

Inspirat de una din victimele acestei maladii, Terry Fox de 23 de ani, care a alergat 144 de kilometri cu un picior amputat, a€œMaratonul sperantei” este organizat cu scopul informarii publicului despre nevoia de a gasi un tratament impotriva cancerului, precum si al strangerii de fonduri pentru cercetare medicala in domeniu.

Romania gazduieste pentru prima data o manifestare a Federatiei Internationale a Simpozioanelor Danubiene in Diabet (FID). in perioada 9-11 septembrie 2010, Clujul este centrul de dezbatere al activitatilor stiintifice din domeniul diabetologiei, la care iau parte unii dintre cei mai renumiti medici si specialisti din Romania si din Europa, in cadrul celui de-al 25-lea a€œCongres al Federatiei Internationale a Simpozioanelor Danubiene in Diabet” si al celui de-al 5-lea a€œCongres al Asociatiilor de Diabet din Europa Centrala”.

„Este pentru prima data cand Romania gazduieste Simpozionul Danubian de Diabet. imi doresc ca acest eveniment sa intareasca obiectivele noastre comune cu privire la demersul stiintific in scopul asigurarii celei mai bune asistente medicale pentru pacientul cu diabet”, a declarat Prof. dr. Michael Roden, presedintele Asociatiei de Diabet Central Europene.

Prof. dr. Nicolae Hancu, presedinte de onoare al Federatiei Romane de Diabet, Nutritie si Boli Metabolice a marturisit ca este o mare cinste pentru Romania sa fie gazda unui eveniment de asemenea anvergura.

Programul evenimentelor cuprinde sesiuni deschise pe teme de cercetare fundamentala si aplicata privind cele mai noi metode terapeutice destinate pacientilor cu diabet, subiecte privind factorii de risc ce pot interveni in cadrul tratamentului clasic cu insulina, noile medicamente administrate in managementul hiperglicemiei, precum si alte teme din domeniul diabetologiei moderne. in cadrul ultimei sesiuni de comunicare se va organiza o masa rotunda sustinuta de Prof. dr. Michael Roden, impreuna cu toti fostii presedinti ai FID, care va aborda subiectul noilor perspective de dezvoltare a cercetarii stiintifice in diabetologie in centrul si estul Europei.

Cel de-al 25 lea a€œCongres al Federatiei Internationale a Simpozioanelor Danubiene in Diabet” si cel de-al 5-lea a€œCongres al Asociatiilor de Diabet din Europa Centrala” se desfasoara la Cluj Napoca, in perioada 9-11 septembrie 2010, in colaborare cu Federatia Romana de Diabet, Nutritie si Boli Metabolice.

Pe 9 Septembrie 2010, la Bucuresti, Biogenis a inaugurat unitatea sa de stocare pentru celule stem. Noua unitate de stocare pentru celule stem din Bucuresti a primit in luna Iulie a.c. acreditarea de functionare din partea Autoritatii de Transplant din Romania. Pana acum, Biogenis stoca probele de celule stem in banca din Polonia, la Varsovia, grupul avand peste 35.000 de clienti. De acum, clientii Biogenis pot alege tara de stocare, Romania sau Polonia.

Capacitatea de stocare pentru celule stem este, in acest moment, de 8.000 de unitati, cu posibilitate de extindere. Biologii au efectuat stagii de pregatire in Romania dar si in Polonia in cadrul laboratorului din Varsovia. Noul laborator ofera toate conditiile necesare prelucrarii si stocarii sangelui ombilical, de la primirea unitatii de sange si pana la pastrarea sa in criotancurile de conservare.

De asemenea, cei care apeleaza la aceste servicii, pentru stocare pentru celule stem, beneficiaza gratuit de cursuri pentru parinti in programul a€œÅžcoala Gravidei Biogenis” si pot alege un serviciu special pentru stocarea probei de celule stem in doua recipiente cu posibilititate de utilizare separata.

a€œModelul educational de sanatate din Romania are o performanta redusa, niciuna dintre institutiile medicale romanesti neaflandu-se in primele 500 din lume, in niciunul din clasamentele importante de astazi”, se arata in „Strategia de Rationalizare a Spitalelor 2010-2012”.

Potrivit raportului a€œComisiei Prezidentiale pentru analiza si elaborarea politicilor din domeniul sanatatii publice din Romania”, intitulat „Un sistem sanitar centrat pe nevoile cetateanului”, Romania se afla pe locul 31 din 33 de tari, cu o densitate de doar 1,9 medici la 1000 locuitori, doar Albania si Bosnia-Hertegovina inregistrand densitati mai mici decat Romania. Regiunea de nord-est a tarii inregistreaza cel mai mare deficit de medici: la 2778 locuitori exista un singur medic.

Nici in alte privinte, situatia nu e mai buna: asistenti medicali – 3,89 asistente medicale la 1000 locuitori, farmacisti – 0,06 farmacisti la 1000 locuitori si medicilor dentisti – 0,22 dentisti la 1000 locuitori.

Per total, in zona rurala din Romania exista 98 de localitati fara medic si, in mai mult de o treime din judetele tarii, o treime din specialitati nu sunt acoperite, precum: chirurgia pediatrica, urologia, cardiologia, endocrinologia, se arata in „Strategia de rationalizare a Spitalelor”.

Potrivit unui proiect realizat de Banca Mondiala in 2000, la nivel international venitul mediu al unui medic este de aproximativ trei ori mai mare decat castigul mediu la nivel national.

Conform datelor Institutului National de Statistica, in luna iunie 2010, castigul salarial mediu brut in sectorul de sanatate (tot personalul din sistem este inclus) a fost de doar 1.779 lei, reprezentand doar 91,18 % din media nationala a salariului brut (1.951 lei).

in 2007, Romania a inregistrat una dintre cele mai mari rate de spitalizare din Uniunea Europeana: 21.513 internari la 100.000 de locuitori, conform statisticilor „Strategiei de rationalizare a spitalelor”.

„in perioada februarie – august 2010 s-a desfasurat o ampla analiza de evaluare a spitalelor, in urma careia s-au luat masurile necesare pentru micsorarea capacitatii excedentare de internare a spitalelor din Romania, prin reducerea unui numar de aproximativ 9.200 de paturi la nivel national, astfel incat numarul de paturi raportat la numarul locuitorilor s-a apropiat de media europeana”, se arata in „Strategia de Rationalizare a Spitalelor”, intocmita de Ministerului Sanatatii.

in 2002, numarul de paturi la 100.000 de locuitori era de 747, iar in 2007, numarul a scazut la 641, iar in 2008, existau doar 457 de spitale (unitati si posibilitati de internare), 427 dintre aceste fiind spitale publice.

De asemenea, in 2008 existau 2.555 laboratoare si unitati medicale de imagistica, 11.279 cabinete de medicina de familie, 1033 cabinete de medicina general, 11.025 cabinete stomatologice si 6.127 de farmacii.

Cseke Attila, ministrul Sanatatii a semnat contractul cu Consortiul austriac castigator pentru modernizarea sectiilor de obstetrica si neonatologie din cadrul Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Cluj, contract in valoare de peste 3,5 milioane de euro.

Vor fi realizate lucrari de recompartimentare a sectiilor vizate pentru a se asigura fluxurile si circuitele functionale necesare desfasurarii activitatii, instalatiile de electrice, instalatiile de gaze medicale pentru oxigen, aer comprimat sau vid, instalatiile de incalzire sau ventilatie pentru realizarea unui microclimat optim si controlat si vor fi refacute instalatiile sanitare.

Valoarea totala a contractului pentru Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Cluj este de 15,262,292.46 lei (TVA 24%) si se realizeaza in cadrul Proiectului privind reforma sectorului sanitar – faza a 2-a, cu finantare de la Banca Mondiala si Banca Europeana de Investitii.

Lucrarile de reabilitare in cadrul Spitalului Clinic Judetean de Urgenta Cluj vor incepe in toamna acestui an si se vor finaliza in primavara anului 2012, se arata in comunicatul Ministerului Sanatatii.

Sinuciderea pare a fi o solutie pentru cei afectati de criza, depresie, lipsa banilor, lipsa locului de munca, greutatile zilnice etc.

10 septembrie a fost declarata Ziua Mondiala de Prevenirea a Suicidului.

Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), aproximativ 3.000 de oameni se sinucid in fiecare zi in intreaga lume, iar 1 milion de oameni se sinucid anual, ceea ce inseamna un caz de suicid la fiecare 40 de secunde, rata sinuciderilor crescand in ultimii 50 de ani cu 60% in majoritatea tarilor.

Suicidul a devenit o problema de sanatate publica, in secolul XXI, sinuciderea fiind a XI-a cauza de mortalitate in lume si a doua cauza de mortalitate printre cei cu varsta cuprinsa intre 25-34 de ani, 30-40% dintre tinerii cu varste intre 9 si 18 ani avand la activ o tentativa de suicid.

Reducerea ratei suicidului a devenit un obiectiv important pe plan mondial. Conform OMS, dintr-un esantion de 400 milioane de persoane din 25 de tari, se estimeaza ca rata medie a suicidului este de 18 la 100.000 de locuitori. Pe plan international, ratele suicidare variaza de la peste 25 la 100.000 locuitori in Scandinavia, Elvetia, Germania, Austria, tarile est-europene si Japonia, pana la 10 la 100.000 in Spania, Italia, Irlanda, Egipt, Olanda.

Repartitia pe sex arata o predominanta la barbati in comiterea actului suicidar, desi tentativele sunt mult mai frecvente in randul femeilor. De asemenea, difera metodele, femeile alegand metode de sinucidere care nu duc la moarte sigura (ingurgitare de medicamente, taierea venelor), in timp ce barbatii aleg metode dure precum spanzurarea, impuscarea in cap sau aruncarea de la inaltimi.

Raportul suicidului barbati-femei in Romania este cuprins intre 4,5:1. Riscul de suicid pare a fi scazut de casatorie si de prezenta copiilor, care ar functiona chiar ca factori profilactici.

Suicidul reprezinta suprimarea brusca si deliberata a propriei vieti.

Se considera a exista patru tipuri principale de suicid: suicidul fara speranta (cei care recurg la acest gest nu mai au speranta de viata), suicidul psihotic (consecinta unei exaltari, a€œnebunie de moment”), suicidul rational (nu se intrevede nicio alta cale de iesire din situatie: personae aflate pe patul de moarte, care sufera de boli incurabile etc) si suicidul impulsiv, similar celui psihotic.

Specialistii sustin ca simpla intentie de sinucidere exprimata de catre o persoana reprezinta risc crescut de sinucidere, indiferent de tonul pe care face comunicarea sau de presupusa neseriozitate a ei.

Factorii de risc pentru suicid sunt: depresia, varsta inaintata, dependenta de substante, tulburari psihotice, lipsa de suport social, izolarea sociala etc.

Totusi, cea mai mare legatura a ratei de suicid este legata de aplicarea unui tratament corespunzator depresiei, aceasta fiind in fapt o boala care trebuie nu doar identificata ci si tratata la timp.

Diagnosticarea si recunoasterea depresiei de catre medicul de familie este destul de redusa. Depresia scapa nediagnosticata, in special, la varstnici, fiind dificil de diferentiat de variatele afectiuni. De asemenea, trebuie retinut ca depresia creste in paralel cu prevalenta dependentei de droguri si de alcool.

Cercetatorii au descoperit un indicator precoce al riscului de suicid: lipsa de speranta ca a€œsindrom presuicidar” care consta in: retragere sociala, izolare, intoarcerea agresiunii spre propria persoana, fantezii suicidare active si dinamice.

Nu toate formele de suicid pot fi prevenite, insa OMS propune o serie de masuri care se pot lua impotriva suicidului: interzicerea comercializarii diverselor substante, pesticide sau droguri catre minori, gandirea unor programe de prevenire a suicidului, la nivelul comunitatii, si stabilirea unor restrictii la nivel de mass-media privind mesajele cu referire la suicid.

La solicitarea ministrului Sanatatii, CSEKE Attila, a fost aprobata de Guvern, a€œHotararea pentru aprobarea modalitatii de realizare a sistemului national al cardurilor nationale de asigurari sociale de sanatate”.

Conform actului normativ, cardul national de asigurari de sanatate – produs cu caracter special ce impune masuri impotriva falsificarii sau contrafacerii va fi produs, incarcat cu date primare, si distribuit prin Compania Nationala a€œImprimeria Nationala” – S.A.

Toate specificatiile sistemului national al cardurilor nationale de asigurari sociale de sanatate si caracteristicilor tehnice ale cardului national de asigurari de sanatate se vor aproba prin ordinul presedintelui Casei Nationale de Asigurari de Sanatate.

Prin introducerea cardului national de asigurari de sanatate, ministrul Sanatatii considera ca se va reduce birocratia si va imbunatati controlul costurilor din sistemul de asigurari sociale de sanatate, iar prin introducerea unui mecanism suplimentar pentru evidentele, raportarile si decontarile serviciilor se va asigura accesul rapid al furnizorilor de servicii medicale la un minim de date necesare deciziei, in special in caz de urgente medicale.

Cardul national de asigurari sociale de sanatate este un card electronic, distinct de cardul european de asigurari sociale de sanatate.

Informatiile minime care vor putea fi accesate de pe cardul national de asigurari sociale de sanatate sunt: datele de identitate si codul numeric personal, dovada achitarii contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate, inregistrarea numarului de solicitari de servicii medicale, prin codul furnizorului, diagnostice medicale cu risc vital, grupa sanguina si Rh.

Cardul national de asigurari sociale de sanatate se va emite individual pentru fiecare asigurat si se va elibera numai prin sistemul informatic unic integrat al asigurarilor sociale de sanatate. Furnizorii de servicii medicale, medicamente si dispozitive medicale aflati in relatii contractuale cu casele de asigurari de sanatate vor avea obligatia de a acorda asistenta medicala titularilor de card national de asigurari sociale de sanatate in conditiile prevazute de contractul-cadru.

Federatia Romana de Diabet, Nutritie si Boli Metabolice (FRDNBM) are un nou presedinte: Conf. dr. Ioan Andrei Veresiu, care ii sucede in functie Prof. dr. Nicolae Hancu. Alegerile au avut loc pe data de 8 septembrie 2010, in cadrul celei de-a VIII-a editii a a€œCongresului Federatiei Romane de Diabet, Nutritie si Boli Metabolice”, desfasurat in perioada 7-9 septembrie 2010, la Cluj-Napoca.

Conf. dr. Ioan Andrei Veresiu se numara printre acele personalitati medicale care fac onoare sistemului medical romanesc. S-a nascut la Bontida, jud. Cluj, in anul 1952, dar si-a parasit comuna natala pentru a-si urma visul: acela de a deveni medic. Alegerea acestei profesii a fost una naturala, datorandu-se familiei de medici din care provine. A urmat cursurile Institutului de Medicina si Farmacie „Iuliu Hatieganu” din Cluj-Napoca, la Facultatea de Medicina Generala.

Parcursul profesional al proaspatului medic Ioan Andrei Veresiu, absolvent a mai multor specializari – medicina interna, cardiologie, diabet, nutritie, boli metabolice – atinge apogeul in momentul in care isi alege specializarea principala, cea careia ii va dedica toata activitatea medicala, incepand cu anul 1995: diabet zaharat, nutritie si boli metabolice.

Conf. dr. Ioan Andrei Veresiu s-a dedicat cercetarii in domeniul diabetului zaharat, nutritiei si a bolilor metabolice. Prima lucrare realizata in acest domeniu este dedicata medicilor de familie si este realizata in colaborare cu Prof. dr. Nicolae Hancu: „Diabetul zaharat, nutritia, bolile metabolice. Manual clinic pentru medicii de familie.” in anii 2004 si 2005, Conf. dr. Ioan Andrei Veresiu realizeaza alte doua lucrari de cercetare: „Insulina si tratamentul cu insulina (in colaborare cu Prof. dr. Nicolae Hancu si Conf. dr. Gabriela Roman), si „Piciorul diabetic. Etio-patogeneza, screening si diagnostic. Principii de tratament”.

in prezent, activitatea profesionala a Conf. dr. Ioan Andrei Veresiu se imparte intre cursurile de la Universitatea de Medicina si Farmacie „Iuliu Hatieganu” din Cluj-Napoca, unde este conferentiar doctor la Catedra de Diabet Zaharat, Nutritie si Boli Metabolice si activitatea ca medic primar la Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Cluj si Centrul Clinic Judetean de Diabet, Nutritie si Boli Metabolice Cluj.

Interesul Conf. dr. Ioan Andrei Veresiu pentru acest domeniu nu se opreste insa aici. Dorinta de perfomanta si de invatare continua se poate deduce din activitatea sa ca membru in numeroase asociatii profesionale nationale si internationale, din care putem aminti: Federatia Romana de Diabet, Nutritie si Boli Metabolice, Societatea Romana de Diabet, Nutritie si Boli Metabolice, Asociatia Americana de Diabet (ADA) si Societatea Europeana pentru Studiul Diabetului Zaharat (EASD).

Pentru activitatea profesionala desfasurata pana in prezent, precum si pentru contributiile aduse studiului si cercetarii in domeniul diabetului zaharat, nutritiei si bolilor metabolice, putem sa il numim pe Conf. dr. Ioan Andrei Veresiu o personalitate medicala dedicata in totalitate sanatatii, evolutiei si dezvoltarii sistemului medical romanesc.

Romania are un sistem de finantare de tip australian pentru grupele de diagnostic, de aceea ministrul Sanatatii vrea, in 2011, sa fie schimbat acest sistem, cu unul ajustat nevoilor romanesti, in prezent unitatile sanitare fiind platite la un cost mediu mai redus utilizand valori de referinta care nu corespund realitatii.

a€œStrategia Nationala de Rationalizare a Spitalelor 2010-2011″, lansata in dezbatere publica pe site-ul Ministerului Sanatatii, analizeaza sistemul de finantare a spitalelor dupa modelul australian (A-DRG), cel aplicat in prezent in Romania.

in opinia ministrului Sanatatii, spitalul ar trebui stimulat pentru a se incadra cu niste costurile cat mai reduse, insa din cauza faptului ca se utilizau pentru ponderarea acestor tarife date specifice sistemului de finantare de tip australian pentru grupele de diagnostic, apareau situatii in care tariful platit de catre Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS) nu acoperea costurile totale ale spitalului pentru anumite cazuri: spre exemplu, pentru operatiile de adenomectomie de prostata (rezectia tumorii benigne de prostata – o operatie care se realizeaza curent in serviciile obisnuite de urologie si care necesita un nivel mediu de competenta si dotare) sunt costuri mai mari decat pentru prostatectomia totala, o operatie mult mai ampla, care se realizeaza pentru tumorile maligne de prostata, doar in clinici specializate si dotate corespunzator.

De asemenea, cazurile care necesita proceduri de terapie intensiva respiratorie prin ventilatie mecanica doar o perioada mica, de trei zile, sunt decontate de catre CNAS la fel ca cele care necesita ventilatie mecanica 30 de zile. Totodata, exista si situatii inverse, in care sumele platite de CNAS sunt mult mai mari decat costurile reale din Romania: spre exemplu, cazurile neurologice de pacienti cu accident vascular cerebral sunt foarte bine platite, deoarece in sistemul australian investigatiile care se efectueaza unui astfel de pacient sunt mai amanuntite si mai numeroase, iar metodele de tratament mai costisitoare decat ceea ce se efectueaza, in mod curent, in spitalele din Romania.

Astfel de situatii stimuleaza spitalele sa creasca, formal sau chiar fictiv, numarul internarilor pentru cazurile mai simple. intrucat nu sunt folosite mecanisme pentru controlul internarilor, acestea se fac cu precadere prin internarea pacientilor care ar putea fi tratati in ambulatoriu. Acesti pacienti necesita cheltuieli mici si reprezinta o buna sursa de venit.

Mai mult, din cauza inexistentei unei clasificari coerente a tipurilor de ingrijiri ce se pot realiza si deconta din bani publici la nivelul diferitelor spitale, se ajunge frecvent in situatia ca unitati sanitare tertiare, inalt performante si costisitoare sa efectueze operatii banale ce se pot face fara riscuri la nivelul unor unitati spitalicesti cu dotari si competente de baza, fapt ce duce la utilizarea ineficienta a unor resurse.

Ministerul Sanatatii vrea sa revizuiasca sistemului de finantare de tip australian pentru grupele de diagnostic cu sistemul tip DRG, folosind ponderile de costuri si valorile romanesti, insa acest sistem nu tine cont de calitatea serviciilor sau de rezultatele clinice, ci se concentreaza doar asupra activitatilor si volumelor, dar permite finantarea reala a spitalului. Astfel, spitalele vor utiliza o noua modalitate de inregistrare a procedurilor medicale: fiecare serviciu medical furnizat de unitatile sanitare va avea propriul cod de identificare, codificarea fiind o etapa indispensabila in finantarea spitalelor bazata pe caz rezolvat (sistemul DRG).